288 matches
-
cu amănuntul și creșterea concurenței va obliga la modificări strategice care să acopere într-o mai bună măsură cererea consumatorilor. Ajustarea activității și introducerea de servicii și produse noi, impuse de modificările strategice, va duce la noi provocări la care detailistul este obligat să răspundă pentru a avea succes. Marketing și auditul în marketing 7.4. Auditul mixului de marketing - distribuția Distribuția poate fi un proces intern, gestionat de firmă sau extern încredințat intermediarilor. Ca proces extern distribuția trebuie supravegheată pentru ca
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
economică. Acum un sfert de secol, producătorii americani de automobile au reușit să impună contingentarea importurilor de automobile japoneze. Istoria nu se poate repeta acum însă, pentru că industriile sunt altele (textile, mobilă etc.), mult mai fragmentate și cu foarte mulți detailiști americani dependenți de aceste importuri. Dar ascensiunea Chinei va avea impact nu doar asupra economiei americane, ci și a celorlalte țări dezvoltate, dar mai ales asupra celor emergente, care cu greu ar putea concura tigrul asiatic în materie de importuri
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
condițiile în care există o serie de societăți comerciale din afara sectorului financiar care au sucursale implicate în servicii financiare, cum ar fi cele care finanțează industria automobilelor, sucursale de plăți prin card sau de servicii bancare cu amănuntul al marilor detailiști 155. Dominația trebuie să poarte asupra întregii piețe românești sau asupra unei părți substanțiale a acesteia. Partea substanțială a piețe era definită în Regulamentul și Ordinul 87/ 16.04.2004 de aplicare art. 5 și art. 6 din Legea 21
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
afaceri, cu ocazia votării bugetului exercițiului 1925 s-au făcut două propuneri: una privea Înființarea, pentru un număr oarecare de articole de mare consum, a unor taxe la producție sau la origine, iar cealaltă privea scutirea de impozit a tuturor detailiștilor și fabricanților care nu Întrebuințau mai mult de 10 lucrători. Ca urmare, s-au creat, Începând din 1926, „taxa unică pe cărbuni”, „taxa pe vitele tăiate” și apoi „taxa pe produsele de parfumerie”, „taxa pe Îngrășămintele chimice” și „taxa pe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
personală și 46,1% la produsele de tutun; de asemenea, variații mari s-au constatat Între cotele efective În cadrul aceleiași ramuri industriale: de la 16,2% la 46,2% la societățile de medicamente și de la 6,5% la 46,5% la detailiștii de produse nealimentare)99. Prelevările sub forme ale impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii au crescut, În această perioadă, ajungând la niveluri superioare, atât În raport cu produsul intern brut, cât și În ansamblul veniturilor bugetare. În ceea ce privește structura sistemului fiscal, abordată prin prisma
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
la plecare. Și, în comparație cu ora oribilă petrecută la supermarket, avea dreptate. Dacă mă mai oprește vreodată vreuna dintre acele femei cu chestionare și îmi cere părerea, chiar dacă e despre mazărea congelată, voi insista să scrie recomandarea mea numărul unu pentru detailiști: cătușe la cărucioarele pentru cumpărături. Ar fi atât de ușor să-ți faci cumpărăturile dacă i-ai putea lega cu lanțuri pe copii în scaunele lor. Și ar trebui să fie și obligatoriu, așa încât copiii să nu mai poată alerga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
trece de la stadiul de producție la cel de consum, și este alcătuit dintr-un ansamblu de agenți economici cu rol de intermediari; canal de distribuție: este alcătuit dintr-o categorie de intermediari de același tip. Astfel angrosiștii formează un canal, detailiștii independenți alt canal. Cu cât un circuit face apel la mai mulți intermediari, adică la mai multe canale de distribuție a mărfurilor, cu atât el este mai lung, iar prețul de vânzare va fi mai mare. Principalele circuite de distribuție
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
tip de circuit, cu un singur intermediar intervine într-o mare măsură în cazul bunurilor de utilitate productivă și bunurilor de consum, dar în măsură diferită. În cazul produselor cu destinație productivă, intermediarii apar atât ca angrosiști cât și ca detailiști între unitățile producătoare pe de o parte și consumatorii care pot fi unități publice (regii autonome și unități comerciale) sau agenți economici particulari, pe de altă parte. În cazul bunurilor de consum final, este vorba despre produsele pe care detailiștii
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
detailiști între unitățile producătoare pe de o parte și consumatorii care pot fi unități publice (regii autonome și unități comerciale) sau agenți economici particulari, pe de altă parte. În cazul bunurilor de consum final, este vorba despre produsele pe care detailiștii le achiziționează direct de la producător. În cadrul circuitului cu un singur intermediar, poate fi întâlnită varianta în care mărfurile trec prin două unități operative (depozit și magazin), aparținând aceluiași intermediar. Această variantă de circuit scurt este utilizată într-o mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
care pot integra funcții ale comerțului angrosist cu diseminarea teritorială redusă a unităților de desfacere. 3. circuitul lung, producător-intermediar-intermediar-consumator, alcătuit din două verigi intermediare consecutive, este specific pieței bunurilor de consum, în poziția de intermediari fiind un angrosist și un detailist. Acest circuit de distribuție se impune în cazul circulației mărfurilor cu asortiment complex, cu cerere sezonieră sau a celor care impun efectuarea unor operațiuni prealabile (ambalare, paletizare, containerizare). În unele cazuri, angrosistul desfășoară și activități cu amănuntul, vânzând produsele direct
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
să opereze în numele unui anumit cumpărător sau vânzător. Agenții caută clienți și negociază însă nu devin titularii bunurilor, ei primind doar comision; angrosistul: un intermediar care cumpără stocuri de la fabricant și le vinde unui alt intermediar; la fel ca și detailiștii, ei se specializează deseori pe anumite grupe de produse; brokerul: este similar agentului, însă se limitează la organizarea întâlnirii dintre vânzător și cumpărător; -"cash and carry": un tip de angro care nu oferă credit clienților, iar aceștia trebuie să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
este similar agentului, însă se limitează la organizarea întâlnirii dintre vânzător și cumpărător; -"cash and carry": un tip de angro care nu oferă credit clienților, iar aceștia trebuie să-și transporte singuri marfa; este apreciat în special de comercianții independenți; detailistul: reprezintă legătura finală în canalul de distribuție cu consumatorul. De cele mai multe ori se specializează pe o anumită zonă de produse și oferă consultanță, credit și servicii post-vânzare. O mare cantitate de servicii sunt adăugate produsului la acest nivel; distribuitorul industrial
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
RIDICATA 5.1. Conținutul, rolul și funcțiile comerțului cu ridicata În nomenclatorul activităților economice folosit în țările Uniunii Europene, comerțul cu ridicata sau angro este definit astfel: "unități angajate în exclusivitate sau în principal în revânzarea mărfurilor (în nume propriu) detailiștilor, altor angrosiști, producătorilor și altor utilizatori în vederea unei prelucrări ulterioare, a condiționării, ambalării sau dezambalării". Ca intermediar în procesul circulației mărfurilor, comerțul cu ridicata conduce implicit la prelungirea acestui proces prin operații de vehiculare, stocare, pregătire, vânzare-cumpărare. Astfel, trecerea produselor
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
costului circulației mărfurilor, ca urmare a cheltuielilor financiare, materiale, umane ocazionate de activitatea firmelor comerciale cu ridicata. Însă, necesitatea existenței comerțului cu ridicata trebuie privită prin prisma avantajelor 36 pe care le prezintă pentru partenerii între care intervine: producători și detailiști. 1. Avantaje pentru producător: * Comerțul cu ridicata lansează și plătește comenzi în partizi mari de mărfuri, alimentând constant fluxurile financiare ale producătorilor, permițând acestora continuarea fără întrerupere a activității; * Comerțul cu ridicata, stocând mari cantități de produse, asigură producătorilor unele
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
producătorilor unele servicii logistice (depozitare, condiționare etc.); * Prin eșalonarea în timp a comenzilor, prin previziunile evoluției consumului, comerțul cu ridicata contribuie la regularizarea producției; * Comerțul cu ridicata oferă producătorilor informații despre modul în care produsele acestora au fost primite de detailiști, facilitează fluxul de informații între piață și producător. * Comerțul cu ridicata realizează cataloage, documentații, cercetări de piață, participă activ la campaniile de promovarea vânzărilor, la cunoașterea cerințelor pieței, la antrenarea consumatorilor. 2. Avantaje pentru comerțul cu amănuntul * Comerțul cu ridicata
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
țin pe stoc produsele cu caracter sezonier (operații care ar imobiliza spațiile unităților cu amănuntul). * Comerțul cu ridicata, oferă informații despre noile produse apărute pe piață, despre evoluția prețurilor, despre activitățile concurenților etc. * Comerțul cu ridicata, simplifică activitatea administrativă a detailiștilor (comenzi, facturi, corespondență etc.) prin faptul că aceștia din urmă pot colabora cu un singur angrosist și nu cu o mulțime de producători; * Comercianții cu ridicata pot asigura asistență de specialitate în organizarea magazinelor. El asigură odată cu livrarea mărfii și
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
păstrare a alimentelor etc.). Existența unui grosist derivă din funcțiile 37 pe care le dezvoltă pentru furnizorii și consumatorii pe care îi deservește. Aceasta este justificarea lor economică, bazată pe ceea ce poate face pentru clientela sa, indiferent dacă aceștia sunt detailiști, instituții, fabricanți sau alte tipuri de întreprinzători. Ca orice entitate economică, comercianții din sectorul vânzării cu ridicata trebuie să îndeplinească anumite condiții de exercitare a funcției specifice obiectului său de activitate: • Dispunerea de mijloace bănești destinate asigurării stocului de mărfuri
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
îi urmărește calitatea etc.). 5.2. Clasificarea comercianților cu ridicata Urmărind criteriile de clasificare din literatura americană 39 comerțul de gross cuprinde patru mari grupe de en grosiști: comercianții de gross independenți, agenții și brokerii, birourile și filialele producătorilor și detailiștilor și en grosiștii diverși. A. Comercianții de gross independenți sunt firme independente ce lucrează pe cont propriu și au drept de proprietate asupra mărfurilor pe care le comercializează. Ei mai sunt întâlniți și sub denumirea de jobbers, distributors sau mill
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
reflecta într-un nivel mai ridicat al marjei comerciale practicate. Comercianții de gross care oferă servicii complete se împart, la rândul lor, în alte două categorii: comercianți de gross și distribuitori industriali: a) Comercianții de gros clasici vând în principal detailiștilor și oferă o gamă largă de servicii. El poartă și denumirea de: en grosiști de mărfuri generale dacă comercializează mai multe linii de produse; de en grosiști de gamă dacă oferă o linie sau două de produse dar cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
sau en grosiștii de specialități ei oferă clienților avantajul unei alegeri mai specializate și al cunoașterii mai profunde a produsului. b) Distribuitorii industriali vând mai mult producătorilor, clienților industriali (care cumpără marfa în scopul prelucrării ei și nu revânzării) decât detailiștilor. Distribuitorii industriali oferă o gamă largă de servicii ca: depozitare pe termen scurt, transport, livrare, credit, dar și sfaturi de utilizare a produselor. Obiectivul activității lor reprezintă o gamă largă de produse, o linie generală sau una specializată. 2. En
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
cărbunele. a) En grosiștii cash&carry sunt intermediari ai căror clienți de obicei mici detailiști și mici firme industriale, plătesc în numerar și furnizează transportul. În unele cazuri, en grosiștii full-service organizează departamente de cash-carry pentru că altfel nu pot aproviziona detailiști mici în mod profitabil. En grosiștii cash&carry, de obicei au o linie, limitată de produse cu o rată de creștere a cifrei de afaceri înaltă. Vânzarea cash&carry s-a dezvoltat după 1920, când detailiștii independenți au început să
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
altfel nu pot aproviziona detailiști mici în mod profitabil. En grosiștii cash&carry, de obicei au o linie, limitată de produse cu o rată de creștere a cifrei de afaceri înaltă. Vânzarea cash&carry s-a dezvoltat după 1920, când detailiștii independenți au început să aibă o concurență puternică din partea marilor lanțuri de magazine. Astăzi, acest tip de vânzare oferă, deopotrivă, avantaje en grosiștilor și clienților. En grosiștii nu efectuează cheltuieli, cu personal de vânzare în exterior, cu activități de marketing
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
vânzare oferă, deopotrivă, avantaje en grosiștilor și clienților. En grosiștii nu efectuează cheltuieli, cu personal de vânzare în exterior, cu activități de marketing: cercetare, promovare, creditare sau livrare, iar clientul beneficiază de prețuri mici și acces imediat la produse. Mulți detailiști mici, ale căror comenzi au fost refuzate de alți en grosiști, au supraviețuit datorită en grosiștilor cash&carry. b) En grosiștii camionagii (transportatori) denumiți și "truck jobberi" sau "wagon jobbers", ei sunt intermediari care transportă, direct consumatorilor, o linie limitată
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
intermediari care transportă, direct consumatorilor, o linie limitată de produse pentru a fi alese pe loc. Adesea, acești en grosiști sunt operatori mici care posedă și își conduc singuri propriul camion, au rute regulate și trec pe la diferite instituții sau detailiști pentru a le afla nevoile. Deși realizează vânzarea, promovarea și transportul ei sunt clasificați în general ca en grosiști ce oferă o gamă restrânsă de servicii pentru că nu vând mărfuri pe credit. c) En grosiștii fără posesie asupra mărfurilor sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
gamă restrânsă de servicii pentru că nu vând mărfuri pe credit. c) En grosiștii fără posesie asupra mărfurilor sunt intermediari care au drept de proprietate asupra mărfurilor și negociază vânzările dar nu au niciodată produsele în posesie. Ei trimit comenzile de la detailiști, cumpărători industriali și alți en grosiști către producători și apoi realizează livrarea articolelor direct de la producători la consumatorii respectivi, își asumă responsabilitatea pentru produse în timpul întregii tranzacții inclusiv costurile mărfurilor nevândute. Acești en grosiști sunt folosiți în mod uzual, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]