263 matches
-
ocupanții unei mese Învecinate, doi necunoscuți ale căror „fierării“ - spade lungi - și cape atârnau Într-un cui pe perete. Aceștia tocmai Îl felicitaseră pe poet pentru niște versuri care În realitate Îi aparțineau lui don Luis de Góngora, cel mai detestat dușman de-al lui din republica literelor, pe care Îl acuza de tot ce se putea: că-i poponar, câine sau evreu. Făcuseră greșeala aceea fără nici o intenție rea sau cel puțin așa părea; Însă don Francisco nu era dispus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
dar cînd tu ești steril, cînd nu produci nimic și scrii numai jurnal ...". Firește, aci încape o discuție. Suntem oare capabili a disocia cu strictețe "elementele prozei" valide, amintite chiar de romancierul în chestiune, "portrete, dialoguri, amintiri", de cele ale detestatului jurnal, care nu exprimă, vai, de-atîtea și de-atîtea ori, exclusiv, "o accidentalitate oarecare, care nu e interesantă"? Cum ne-am încumeta a nu socoti jurnalul literar o operă autonomă? Putem blama o speță a literaturii în principiu? N-ar fi
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
limbajul său poetic a trebuit să fie cel lamartinian. Scriitor sensibil și cu intuiție lingvistică precisă, Alexandrescu a optat pentru ceea ce, la 1830, reprezenta modernitatea; dar a crezut toată viața (ca retoricieni secolului al XVIII-lea și ca Heliade - maestrul detestat) că poezia se învață de la maeștri, că trebuie să cunoști regulile artei, că imitarea anticilor și a clasicilor este obligatorie. Versul clar, melodios, încărcat de idei, transmițînd un mesaj "înalt" - iată idealul lui Alexandrescu, un ideal ce datează dinaintea romantismului
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
margine pestriță și derizorie. Ajuns aici, Cristos însuși ar fi înghesuit la casa de cultură și pus să cânte la cobză. "Ești Cristos? e craiova", rezumă poetul situația, retrăgând încă o dată craiovei dreptul la majusculă. O altă apariție în orașul detestat, de data aceasta reală, este a româno-americanului Andrei Codrescu. Poemul care o surprinde e suculent, cu întreaga gesticulație provincială însoțitoare: Când a venit codrescu în craiova/ și n-am știut că era păzit de firan/ de intensitatea adorației care face
Poezie cu cheie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7663_a_8988]
-
surprise, personaje cu un relief acquafortist, unde acidul lucrează în permanență sub ochii cititorului adâncindu-le coroziv trăsăturile. Undeva în Insulele Canare în anii '60 păstrând încă ecourile tragediei războiului civil, una din personalitățile locale, inspectorul comercial Lucio Falcon, cea mai detestată persoană de pe insulă, moare pe neașteptate. înmormântarea sa cade în sarcina femeilor din vecinătate, Isabel (Elvira Minguez), Beningna (Antonia San Juan), Leonora (Mari Carmen Sanchez), Doña Josefa (Maria Galiana) pentru că văduva, Eloisa (Agelina Molina), este incapabilă să o ducă la
La „giudețul” femeilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6810_a_8135]
-
vedere; dar pînă și aici adierea subtilă a simbolismului se face simțită sub forma metaforelor personificatoare ce animă interior decorul (stîlpi de umbră priveghiază, uși de bronz... întunericu-l frămîntă). Viața interioară vibrantă a acestui templu atestă chemarea Misterului; pe urmele detestatului său rival, autorul Ospățului se lasă furat de magia Egipetului și observă, în cel mai pur stil eminscian, la capătul descripției, că Floarea tainică de lotus întristat se vestejește. Versul arată că poemul lui Eminescu făcuse și victime colaterale - precum
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
metanoia în legătură cu omul plin de vinovății de care dorește cu ardoare să uite. Prizonier al tranzienței, prea puțin doritor să revadă „fantome“ și cu atât mai puțin apt să asculte avertismente - Casandra fiind, probabil, pentru el, paradigma umană cea mai detestată -, cetățeanul de azi îl determină pe Tony Judt să noteze următoarele: „Scriind în anii ’90 și apoi după 1 septembrie 2001, am fost adeseori izbit de insistența perversă a contemporaneității de a nu înțelege contextul dilemelor noastre actuale, acasă și
Lumea de azi: scepticism și proiecții by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4891_a_6216]
-
mulți, dintre scriitorii noștri. Așa încât antologia e și una a absențelor, a poeților care ar fi putut scrie sonet, dar s-au ferit. Și, de bună seamă, o prenumărare a felurilor în care inspirația se supune formei, uneori salvatoare, alteori detestată. Șirul îl deschide Asachi, cu sonete nemeșteșugite, aș putea spune (și e de așteptat, într-o limbă română care-și căuta tonurile) și neavând mai nimic, nici ca selecție a temelor, cu sentimentele vaporoase care animă sonetul în alte părți
Cele mai frumoase poezii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5118_a_6443]
-
baza Omului Nou. Iar Omul Nou cum se obține? Prin transcenderea moralității tradiționale. E un punct fierbinte aici, pentru ca, în raport cu morală pe care o știam, tocmai de relativism moral e vorba, observă Vladimir Tismăneanu. Pare evidență încercarea de eliminare a detestatei ordini burgheze (alcătuită după logică și afectele proprietății private) prin distrugerea relațiilor sociale existente. De aceea, conexarea termenului de „religie politică” cu identificarea ateismului în centrul vital al marxismului și a teoriei luptei de clasă cu regimul proprietății private îl
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
e un norocos. Ce să mai zic atunci de profesorul Emil Bumb? Sau de laborantul acestuia, Jenel Ofileanu, poreclit Furtunache? Am văzut că, oricât s-ar strădui, Augustin Cupșa nu reușește să se îndepărteze prea mult de limitele atât de detestatului realism. Problema e că ține cu tot dinadinsul s-o facă. Nume cum sunt cele de mai sus sunt o consecință a acestei încercări disperate. Nu singura. Și, din păcate, nu cea mai pernicioasă. Într-o altă povestire, un păstrăv
Invenții și mărci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5199_a_6524]
-
retipărirea și analiza operei pe care au moștenit-o. Stephen este un om bogat, la 80 de ani, de pe urma „muncii” (cunoscătorii lui Joyce știu că e cuvântul nimerit) unui bunic mereu în pană financiară. Trăiește pe insula Ré, unde mult detestații „joyceni” promit, de bucurie că au scăpat de abuzurile lui, să-i ofere, pe 13 ianuarie, nici o zi mai târziu, un spectacol, arborând pancarte uriașe pline de citate din opera lui Joyce, pentru care nu-i vor plăti, mai încape
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5030_a_6355]
-
trebuie îndepărtat de la conducerea județului Suceava întrucât acesta este exponentul "ciocoiului portocaliu" și că în Gorj este cunoscut ca "ucigașul de găini". Președintele PSD a spus că, în sondajele interne ale PDL, după Elena Udrea, Gheorghe Flutur este cel mai detestat membru PDL, fiind la egalitate cu Roberta Anastase. El a arătat că Suceava este un județ cu potențial extraordinar, dar că se află sub stăpânirea PDL care este poate la fel de rea ca cea din perioada turcilor și tătarilor, subliniind că
Ponta: Flutur este exponentul ciocoiului portocaliu, este între cei mai detestaţi dintre membrii PDL () [Corola-journal/Journalistic/47854_a_49179]
-
rele. E de la sine înțeles că versurile măcar acceptabile sunt proze versificate, cu sâmbure de parodie. Așa cum le-ar fi scris, bunăoară, Mitică, într-un exces amestecat de dragoste și ură. Fiindcă țintele, de bună seamă, sunt amicii, admirați și detestați deopotrivă, cu un patos îndeajuns de cârcotaș cât să nu dea izbucniri lirice adevărate. Iată, de pildă, un Criticilor mei, în varianta Caragiale: „De critică mi-e scârbă! Cunosc simbolul vorbii./ Posteritatea dreaptă mă judece și-acuze!/ Surâsul să se
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
psihologică necesară creației. Dar nu am ce face.“ (87) Însemnările acoperă intervalul dintre 1954 și 1956, fiind o analectă de mărturii avînd drept țintă contemporanii și episoadele trăite. Galeria de personaje e numeroasă: de la Mihai Ralea, pesemne figura cea mai detestată de Pandrea, pînă la cumnatul Lucrețiu Pătrășcanu, executat de foștii tovarăși din cauza abaterii de la linia internaționalismului, de la poetul Radu Gyr, alături de care a stat la Aiud, pînă la portretul maicilor Veronica sau Micaela de la Mînăstirea Vladimirești, în al căror proces
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
sale descrieri și comentarii, nu s-a simțit niciodată prea bine în prezența oamenilor. Pe drumuri de munte reprezintă o colecție de mărturii ale mizantropiei transformate în stil de existență. Făpturile umane întîlnite pe drum apar, toate, caricaturizate, ironizate ori detestate - începînd cu tovarășul său de drumeție, biet om rămas fără nume, victimă desemnată a ironiilor și a sarcasmelor scriitorului. Se înșiră apoi o lungă serie de călugări leneși ori sălbăticiți, de călugărițe bătrîne și țîfnoase, de țărani stupizi, înfricoșați ori
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
Andrei Moisoiu (Google) Potrivit unui sondaj, românii se află printre cei mai detestați oameni în Polonia, romiii find pe primul loc. Polonezii preferă cehii în proporție de 51 la sută, dar detestă romii (52 la sută) și românii (41 la sută), arată un sondaj efectuat de institutul CBOS și citat de Radio Polonia
De cine mai sunt detestați românii by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/56902_a_58227]
-
zi de zi pe Dali și pe Picasso, împreună, - lucru depășind contorsionarea cea mai pervertită a formelor, până și ce a fost în stare întreaga Facere să inventeze și a cărei forță superioară Principiului însuși al Negației, al fratelui vitreg, detestat - face ca exploziile tuturor bombelor posibile, americane, rusești să se audă, eventual, doar ca un mic - mic pocnet de sticlă de șampanie destupată. Explozie despre care fiii secolului XX, crezură, naivi, că era Iadul... După enumerarea tuturor efectelor devastatoare ale
Sfârșitul lumii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5580_a_6905]
-
spus și scris. E cea mai spectaculoasă (și cea mai perversă) formă de a-i alunga pe intelectuali nu doar din cetate, ci și din propria lor încăpere. P.S. Parcă în contrapartidă, „Dilema veche” publică un top al celor mai detestați intelectuali români. Nicio surpriză: ei sunt, în ordine, H.-R. Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu. E și aceasta o trăsătură a mentalității noastre: noi nu sprijinim, ci demolăm. Oricât ar fi de strâmbă, prefer perspectiva occidentalilor
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
sau de ginta feminină în totalitatea ei. Alții, în sfârșit, au pândit momentul potrivit pentru a-și lua o improbabilă revanșă. Ce le mai rămânea de făcut? Împăcându-se cumva cu răul, și-au continuat existența în sânul unui partid detestat, așa cum continui uneori să trăiești cu o femeie de care ai fost odinioară îndrăgostit și care a făcut tot ce i-a stat în putință ca să distrugă un ideal: amestecând cu grație indiferența și ura, dezamăgirea și înstrăinarea. Într-o
Arta posibilului și inconștientul politic by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/3837_a_5162]
-
Or, dispariția unei ființe fizice sau a unei realități asupra căreia nu-ți mai făceai nicio iluzie, dar pe care o iubiseși pe vremuri, provoacă o dramă, o tragedie, o durere cumplită. Nu încape îndoială: cea mai josnică, cea mai detestată dintre femeiuști, ca și cea mai abjectă dintre tiranìi pot da naștere celei mai duioase, celei mai absurde nostalgii. (West meets East) „Majestate, acordați-i națiunii libertatea de a gândi!“, putea fi auzit un ministru în nu mai știu ce
Arta posibilului și inconștientul politic by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/3837_a_5162]
-
nu-și mai poate aroga meritul de a ne fi convins că valoarea oamenilor se confundă cu succesul lor. Aceste principii ni se par tot atât de adevărate pe cât e de veche lumea. Oricum, acestea ne sunt ultimele superstiții. Populismul lui Jdanov, detestat odinioară la Moscova, este fără nicio îndoială pe punctul de a triumfa în Occident. Cred că pot considera un privilegiu faptul că m-am născut și mi-am petrecut tinerețea într-o societate la temelia căreia se aflau penuria, delațiunea
Arta posibilului și inconștientul politic by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/3837_a_5162]
-
catastrofal la alegerile parlamentare din 9 decembrie, Șefii pedeliști care ARD românii - Băsescu, Blaga, MRU, Udrea, Anastase și Preda au cel mai mic nivel de încredere dintre toți candidații cunoscuți de români/ Traian Băsescu a ajuns să fie cel mai detestat politician din România, având un grad de încredere de doar 9%/Șefii ARDiști stau foarte rău în sondajele de opinie!”, sunt textele care apar pe site. Politicienii au păreri diferite despre această reclamă, care nu a fost asumată de cineva
”Băsescu o are mică”. Reclamă electorală controversată by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40730_a_42055]
-
Poate doar propriul său nume care a întrecut în conotații sinistre tot ce a avut omenirea mai hidos până acum. Stalin? Hitler? Pe lângă Ceaușescu? Bieți nevolnici. Dracul în persoană? Atât de diabolic nici chiar el nu este. Ceaușescu? Cel mai detestat, cel mai urât, cel mai îngrozitor cuvânt ivit vreodată în vocabularul popoarelor lumii. El era năpârca. Și lângă el odioasa-i femelă și puii ei de năpârcă. Țața Leana, cum îi spunea tot omul atunci când nu se ferea, și progeniturile
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
Încercare. Nu crezi? — Nu cred nimic, messer Alighieri, și totuși sunt sigur că nu am nici o nevoie de toate acele cifre ca să cârmuiesc o galeră la asaltul coastelor maure. Dar poate că voi, Înțelepții, sunteți alcătuiți dintr-un alt aluat. Detestați spațiile goale de pe hârtiile voastre și aveți mereu nevoie să le umpleți cu semne. Vă osândiți sufletul ca să descoperiți un mic adevăr inutil, ca bătrânul acela. El studiase În profunzime obiceiurile popoarelor de la Răsărit. În lungile nopți de navigație, În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
un Eton, ca să putem crea conștiința de sine a păturii de guvernanți. În schimb, avem „școli pregătitoare“ curate, flasce și inofensive. Amory a luat un start complet greșit, fiind considerat În general un tânăr Înfumurat și arogant și fiind unanim detestat. Juca fotbal american cu Îndârjire, alternând o nesăbuită inventivitate cu tendința de a se feri de accidentele atât cât Îi permitea onoarea de jucător. O dată, cuprins de o panică irațională, a dat bir cu fugiții din Înfruntarea cu un băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]