91 matches
-
detonație chimică în materialul de contact puternic exploziv, cum ar fi PETN (tetranitrat de pentaeritritol). La detonatoarele cu percutor, vaporizarea explozivă a conductorului electric acționează un percutor de-a lungul unui interstițiu și impactul percutorului pe un exploziv inițiază o detonație chimică. În unele proiecte, percutorul este acționat de o forță magnetică. Expresia detonator cu folie explozivă se poate referi fie la un detonator EB sau la un detonator de tipul cu percutor. De asemenea, termenul inițiator este câteodată utilizat în locul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
Neutilizat din 2010; h. NTDNT (1-N-(2-nitrotriazolo)-3,5-dinitrotriazol); i. PDNT (1-picril-3,5-dinitrotriazol); j. TACOT (tetranitrobenzotriazolobenzotriazol) (CAS 25243-36-1); 33. explozivi care nu sunt cuprinși în altă parte în ML8.a. și care au oricare dintre următoarele: a. o viteză de detonație mai mare de 8.700 m/s la densitatea maximă sau b. o presiune de detonație mai mare de 34 Gpa (340 kbar); 34. explozivi organici care nu sunt cuprinși în altă parte în ML8.a și care au toate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252336_a_253665]
-
CAS 25243-36-1); 33. explozivi care nu sunt cuprinși în altă parte în ML8.a. și care au oricare dintre următoarele: a. o viteză de detonație mai mare de 8.700 m/s la densitatea maximă sau b. o presiune de detonație mai mare de 34 Gpa (340 kbar); 34. explozivi organici care nu sunt cuprinși în altă parte în ML8.a și care au toate caracteristicile următoare: a. având presiuni de detonație de 25 GPa (250 kbar) sau mai mari și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252336_a_253665]
-
s la densitatea maximă sau b. o presiune de detonație mai mare de 34 Gpa (340 kbar); 34. explozivi organici care nu sunt cuprinși în altă parte în ML8.a și care au toate caracteristicile următoare: a. având presiuni de detonație de 25 GPa (250 kbar) sau mai mari și b. care rămân stabili la temperaturi de 523 K (250°C) sau mai mari pentru perioade de 5 minute sau mai lungi; b. "Încărcături de propulsie", după cum urmează: 1. orice "încărcătură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252336_a_253665]
-
de a asigura oxigenul necesar arderii, cărbunele fiind cel ce întreține arderea. Unele amestecuri sunt secretul producătorului de artificii. Reacția chimică simplificată care are loc: Viteza de ardere notată cu "r" are formula: ceea ce în pirotehnică este numită "deflagrație" în loc de "detonație" (nitroglicerină) În procesul de ardere a prafului pușcă rezultă o temperatură de 2000 cu o viteză de ardere între 300 și 600 m/s influențabilă de gradul de umiditate, cât și de mărimea granulelor (în artilerie era folosit praf de
Praf de pușcă () [Corola-website/Science/305853_a_307182]
-
coloranților, detergenților, medicamentelor, explozibililor sau pesticidelor. În anii 1980, principalii compuși obținuți din benzen erau etilbenzenul, în proces folosindu-se 48% benzen, cumenul 18%, ciclohexan 15% și nitrobenzen 7%. Ca aditiv al benzinei, benzenul îi mărește cifra octanică și reduce detonația. În consecință, aceasta conținea adesea benzen în cantități importante înainte de anii 1950, când s-a introdus tetraetilul de plumb ca antidetonator. În ultimii ani, ca urmare a scăderii producției de benzină cu plumb, s-a reintrodus benzenul ca aditiv. În
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
compoziția vopselei pentru jucăriile copiilor, acum fiind interzis. Este celebru în acest sens scandalul din Uniunea Europeană de la începutul anilor 2000 cu jucăriile chinezești. Benzina aditivată Tetraetil plumbul a fost folosit până acum câțiva ani ca aditiv anti-detonație al benzinei autoturismelor. Detonația apare în motoarele cu aprindere prin scânteie, este un fenomen de ardere anormală a amestecului carburant în cilindri, caracterizat prin faptul că, deși arderea începe corect, în momentul apariției scânteii, ea nu continuă doar prin avansarea frontului de flacără, ci
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
prin faptul că, deși arderea începe corect, în momentul apariției scânteii, ea nu continuă doar prin avansarea frontului de flacără, ci în restul camerei de ardere apar zone în care amestecul carburant se autoaprinde, determinând o funcționare anormală a motorului. Detonația din motoare nu este propriu-zis o explozie, ci o succesiune de arderi rapide, care produc unele efecte asemănătoare exploziilor. Pentru a elimina acest fenomen se adăuga în benzină tetraetil plumb (un compus organic pe bază de plumb). Începând cu 1
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
Cifra octanică (CO) a unei benzine reprezintă rezistența la autoaprindere a combustibilului, adică rezistența la "detonație". Cifra octanică se definește prin compararea comportării benzinei cu cea a unui amestec etalon, format din hidrocarburi cu proprietăți antidetonante opuse. Drept hidrocarbură care detonează ușor, adică are rezistență la autoaprindere mică, se folosește normal heptanul ( ), căruia i se atribuie
Cifră octanică () [Corola-website/Science/314609_a_315938]
-
etalon se face pe un motor special, CFR, al Comitetului Cooperativ pentru Cercetarea Combustibililor (), care permite realizarea unui raport de comprimare variabil, în condiții sandard, stabilite de Asociația Americană de Încercări și Materiale () (ASTM), respectiv permite realizarea unui nivel de detonație determinat. Cifrele octanice a benzinei, respectiv a amestecului etalon se consideră egale dacă în condițiile de încercare standard produc aceeași intensitate a detonației. Se folosesc două metode pentru determinarea cifrei octanice: Metoda CO/R dă valori ceva mai mari decât
Cifră octanică () [Corola-website/Science/314609_a_315938]
-
condiții sandard, stabilite de Asociația Americană de Încercări și Materiale () (ASTM), respectiv permite realizarea unui nivel de detonație determinat. Cifrele octanice a benzinei, respectiv a amestecului etalon se consideră egale dacă în condițiile de încercare standard produc aceeași intensitate a detonației. Se folosesc două metode pentru determinarea cifrei octanice: Metoda CO/R dă valori ceva mai mari decât metoda CO/M, însă pericolul de detonație este mai mare la turația de cuplu maxim (mai mică), așa că metoda CO/R este preferată
Cifră octanică () [Corola-website/Science/314609_a_315938]
-
a amestecului etalon se consideră egale dacă în condițiile de încercare standard produc aceeași intensitate a detonației. Se folosesc două metode pentru determinarea cifrei octanice: Metoda CO/R dă valori ceva mai mari decât metoda CO/M, însă pericolul de detonație este mai mare la turația de cuplu maxim (mai mică), așa că metoda CO/R este preferată pentru caracterizarea benzinelor pentru automobile. În aviație, datorită faptului că acolo motoarele lucrează turate, se preferă caracterizarea benzinelor (de exemplu AvGas) prin metoda CO
Cifră octanică () [Corola-website/Science/314609_a_315938]
-
indicat mai mare și, la aceeași cilindree, cu puteri mai mari. La un motor cu raport de comprimare dat, folosirea unei benzine cu CO mai mică decât cea prevăzută prin proiect deformează diagrama indicată, micșorând randamentul indicat, și determină apariția detonației, distrugând motorul. Folosirea unei benzine cu CO mai mare decât cea prevăzută prin proiect deformează și ea diagrama indicată, micșorând de asemenea randamentul indicat, ducând la o risipă inutilă. Cifra octanică nu este legată de cantitatea de căldură degajată prin
Cifră octanică () [Corola-website/Science/314609_a_315938]
-
respectiv 100, prin definiție. Din definiția cifrei octanice nu trebuie înțeles că o benzină este formată dintr-un amestec de "n"-heptan și izooctan în proporția respectivă. De asemenea, valoarea CO = 100 nu este limitativă, există combustibili cu rezistență la detonație mai mare decât izooctanul, adică cu CO mai mare ca 100. Exemple de astfel de combustibili sunt benzina de curse, benzina de aviație (de exemplu AvGas), gazul petrolier lichefiat (GPL) sau alcoolul (de exemplu etanolul are CO/R = 129). Ridicarea
Cifră octanică () [Corola-website/Science/314609_a_315938]
-
etc. Încărcăturile explozibile liniare, prevăzute cu degajări de forma unei prisme cu secțiune triunghiulară, sunt folosite pentru tăierea unor obiecte cu suprafață plană cum ar fi bordajul și punțile epavelor. În cazul încărcăturilor liniare, penetrarea oțelului este în funcție de puterea de detonație a explozivului folosit. În eventualitatea în care un scafandru se află în apropierea zonei în care urmează a avea loc o detonație a unor încărcături explozibile sub apă, pot rezulta accidente deosebit de grave care pot conduce chiar la decese. Unele
Tăiere subacvatică () [Corola-website/Science/313939_a_315268]
-
plană cum ar fi bordajul și punțile epavelor. În cazul încărcăturilor liniare, penetrarea oțelului este în funcție de puterea de detonație a explozivului folosit. În eventualitatea în care un scafandru se află în apropierea zonei în care urmează a avea loc o detonație a unor încărcături explozibile sub apă, pot rezulta accidente deosebit de grave care pot conduce chiar la decese. Unele organe ale corpului uman sunt mai puțin afectate de efectele propagării undei de șoc sub apă, acestea fiind ficatul, rinichii și splina
Tăiere subacvatică () [Corola-website/Science/313939_a_315268]
-
în stare de moleculă diatomică) este extrem de inflamabil și la presiune atmosferică se aprinde în aer la concentrații volumetrice cuprinse între 4% și 75%, iar în contact cu oxigenul pur între 4,65% și 93,9%. Limitele între care apare detonația sunt între 18,2% și 58,9% în aer, respectiv între 15% și 90% în oxigen. Variația entalpiei în urma combustiei (puterea calorifică, căldura de ardere) este de −286 kJ/mol: Amestecul dintre oxigen și hidrogen în diferite proporții este exploziv
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
sau din metal etc. Cu cât brizanța unui exploziv este mai mare cu atât gradul de sfărâmare este mai mare. Brizanța explozivilor depinde de anumiți factori cum ar fi energia potențială a explozivilor datorată presiunii gazelor de explozie, viteza de detonație, densitatea explozivilor și durata transformării explozive. Detonația este forma de transformare prin care ia naștere randamentul maxim al unei substanțe explozibile cu o ardere completă a produșilor rezultați și prin care se degajă cantitatea maximă de căldură și minimă de
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
unui exploziv este mai mare cu atât gradul de sfărâmare este mai mare. Brizanța explozivilor depinde de anumiți factori cum ar fi energia potențială a explozivilor datorată presiunii gazelor de explozie, viteza de detonație, densitatea explozivilor și durata transformării explozive. Detonația este forma de transformare prin care ia naștere randamentul maxim al unei substanțe explozibile cu o ardere completă a produșilor rezultați și prin care se degajă cantitatea maximă de căldură și minimă de gaze toxice. Explozia reprezintă un fenomen chimic
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
descompunere rapidă a unui mediu exploziv care este instabil termodinamic, în cursul căreia energia interioară este transferată la exterior având loc un lucru mecanic care dislocuiește mediul exterior. Explozia este un fenomen special de transformare chimică care poate lua forma detonației (explozii detonante) sau a deflagrației (explozii deflagrante), în funcție de viteza de propagare care poate fi de câteva mii de metri pe secundă, respectiv de câteva zeci de metri pe secundă. Deflagrația reprezintă forma de transformare chimică a unor substanțe explozibile cu
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
explozivi plastici, elastici și fitile detonante. Ei sunt întrebuințați numai în stare pură sau în amestec cu alte substanțe pentru fabricarea mijloacelor de amorsare (capse de aprindere și capse detonante), precum și pentru declanșarea unei forme de descompunere a explozivilor ca detonație, explozie, deflagrație, ardere. Explozibilii de mare putere sunt folosiți de obicei în minerit, demolări și activități militare. Suflul detonării atinge viteze între 1.000 și 9.000 m/s. În această categorie mai sunt incluși fulminații de mercur, de argint
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
de 100 g. Pentritul sau PENT este o substanță explozivă cristalină de culoare albă, insolubilă în apă. Pentritul este unul dintre explozivii de amorsare primară cu cea mai mare sensibilitate la acțiuni mecanice (frecare, lovire, strivire) și foarte sensibil la detonație. Se întrebuințează la fabricarea capselor detonante, inclusiv cele cu micro-întârzietoare (milisecund), a detonatorilor, a fitilurilor și a cordoanelor detonante. În amestec cu alți explozivi de amorsare secundară se întrebuințează la confecționarea încărcăturilor de inițiere TP-400. Nitrații de celuloză sau nitroceluloza
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
secundară, prin centrul căruia trece un fir director din bumbac. Miezul fitilului detonant este acoperit cu o împletitură triplă din bumbac sau in, înfășurată în sens invers. Fitilul detonant are diametrul de 5,5...6 mm și o viteză de detonație de 5000...7000 m/s. Capsele detonante pirotehnice sunt întrebuințate pentru amorsarea încărcăturilor de explozivi. Capsele detonante sunt dispozitive alcătuite dintr-un tub cilindric metalic în interiorul căruia se află o încărcătură din substanțe explozibile foarte sensibile la acțiunea unor impulsuri
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
de joasă și înaltă tensiune și electricității atmosferice, acțiunile exterioare de natură mecanică sau termică), a fost necesară introducerea unui sistem de amorsare fără explozivii de amorsare primară. Firma suedeză Dyno Nobel a fost prima care a realizat sisteme de detonație fără explozivi de amorsare primară, prin conceperea unui sistem de amorsare neelectric numit completul NONEL (NON-ELECTRIC), destinat declanșării detonației încărcăturilor explozibile. Completul NONEL este alcătuit din: În România, regimul materiilor explozibile, este reglementat prin Legea nr. 126/1995, iar prin
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
unui sistem de amorsare fără explozivii de amorsare primară. Firma suedeză Dyno Nobel a fost prima care a realizat sisteme de detonație fără explozivi de amorsare primară, prin conceperea unui sistem de amorsare neelectric numit completul NONEL (NON-ELECTRIC), destinat declanșării detonației încărcăturilor explozibile. Completul NONEL este alcătuit din: În România, regimul materiilor explozibile, este reglementat prin Legea nr. 126/1995, iar prin HG nr. 95/2011 sunt aprobate "Normele tehnice privind deținerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea și fabricarea materiilor
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]