125 matches
-
ale Munților Metaliferi, un vârf, relativ modest ca altitudine, reprezintă împreună cu „Detunata Flocoasă” (1265 m), puncte de mare atracție turistică. În timp ce „Detunata Flocoasă” își datorează numele pădurii de molid care o acoperă, nu oferă prea multe posibilități de examinare geologică, „Detunata Goală” (1048 m), lipsită de pădure, dezvăluie spectaculoasa fizionomie magmatică. Odinioară, spune legenda, pe timpurile când trăiau încă uriașii și zânele în țara Ardealului, au sălășuit în apropiere de Buciumani o ceată de uriași, conducătorul lor fiind dușman înverșunat al
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
zână, din ziua aceasta nemaiputând urî zânele și, pe ascuns, întâlnindu-se zilnic cu ea. Tatăl său, bănuind ceva necurat, l-a urmărit în pădure, pentru a-și surprinde fiul în brațele unei zâne, exact în locul unde azi se află Detunata. Cu un strigăt de ură, lancea uriașului străpunge corpul zânei, iar in același moment inima uriașului este străpunsă de pumnalul fiului său. Pământul s-a deschis, ieșind flăcări din adâncime, înghițind uriașii și trupurile îndrăgostiților, iar flăcările s-au transformat
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
uriașului străpunge corpul zânei, iar in același moment inima uriașului este străpunsă de pumnalul fiului său. Pământul s-a deschis, ieșind flăcări din adâncime, înghițind uriașii și trupurile îndrăgostiților, iar flăcările s-au transformat în stană de piatră. Ca să ajungi Detunata Goală, trebuie ales ca punct de pornire localitatea Bucium din Munții Metaliferi. Pornind cu mașina din Alba Iulia pe drumul național DN 74, trecând prin Zlatna traversând Pasul Bucium (915 m) până la satul Cerbu (situat la 6 km sud-vest de
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
Denumirea grupării de stânci alcătuite din coloane de bazalt, neacoperite de vegetație și cu o înălțime de 1169 m, având la poalele masivului grohotiș, provine din faptul că desprinderea unei pietre din masiv produce prin cădere un zgomot asemănător tunetului („Detunata”). Istoric vorbind, în 1852 - Frantz Joseph ( împărat al Austriei, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbiei ) a urcat la Detunata. Printre alte personalități
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
zgomot asemănător tunetului („Detunata”). Istoric vorbind, în 1852 - Frantz Joseph ( împărat al Austriei, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbiei ) a urcat la Detunata. Printre alte personalități care au văzut și le-a plăcut Detunata se numără și : Regele Ferdinand I de Hohenzollern - Sigmaringen al României, Regele Mihai ( ultimul rege al României ), Avram Iancu ( conducătorul Țării Moților ), Gheorghe Dima (Academia Română), Vasile Goldiș (Acadmia Română
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
al Austriei, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbiei ) a urcat la Detunata. Printre alte personalități care au văzut și le-a plăcut Detunata se numără și : Regele Ferdinand I de Hohenzollern - Sigmaringen al României, Regele Mihai ( ultimul rege al României ), Avram Iancu ( conducătorul Țării Moților ), Gheorghe Dima (Academia Română), Vasile Goldiș (Acadmia Română), Iosif Vulcan (Acadmia Română), George Barițiu ( întemeietorul presei din Transilvania ), Timotei
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
și primar al municipiului Turda ), Ștefana Bianu - președinte RPER România - militant pentru salvarea patrimoniului românesc. Silicații se găsesc în bazalt sub procentul de 52 %. Mineralele pe care le putem altele întâlni, aici printre, sunt: olivina, pyroxen, feldspate. Caracteristic bazaltului de la Detunata sunt coloanele patrulatere, pe când în alte regiuni mai frecvente sunt coloanele hexagonale. Explicația este timpul diferit de răcire a lavei. https://www.youtube.com/watch?v=bDm1wxwyyJo&t=34s
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
ap. 14, județul Cluj. 305. Feddag Ileana, născută la 12 mai 1953 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Rettegi Daniel și Ileana, cu domiciliul actual în Suedia, 29010 Tollarp, Luevagen 26 A, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Detunata nr. 5, județul Cluj. 306. Gotz Elisabeta, născută la 27 iulie 1955 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Pivoda Mihai și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 42857 Remscheid, Rosenstr. 2, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Craina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Articolul 1 Imobilul, proprietate publică a statului, compus din construcție și terenul aferent, situat în orașul Abrud, str. Detunata nr. 29, județul Albă, identificat potrivit anexei, care face parte din prezenta hotărâre, se transmite din administrarea Consiliului Local al Orașului Abrud în administrarea Ministerului Finanțelor, pentru Circumscripția financiară a orașului Abrud. Articolul 2 Transmiterea imobilului se face la valoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113300_a_114629]
-
al României, Partea I, nr. 1.005 bis din 18 decembrie 2006, se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Se acreditează unitatea de învățământ preuniversitar particular Școala Internațională Cluj, pentru nivelul de învățământ "primar", cu sediul în str. Detunata f.n., municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj." Articolul II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației, cercetării și inovării, Ecaterina Andronescu București, 23 martie 2009. Nr. 3.501. --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209977_a_211306]
-
8, ap. 27 țel. 447431 094909166 17722 ILEA DANIELA (n. 1968) Cluj, str. H. Barbusse nr. 51 țel. 437436 12730 ILESOI MARIA (n. 1958) Cluj, Calea Florești nr. 60, ap. 134 țel. 094835013 12731 INCEU ADRIAN MIHAI (n. 1965) Cluj, Detunata 11/151 țel. 094835013 8589 IONIȚĂ FELICIA (n. 1949) Cluj, Str. Horea nr. 35, ap. 31 țel. 137367 8590 IOSIF CARMEN MARIA (n. 1958) Cluj, str. N. Titulescu, nr. 39, bl. B 4 ap. 2 țel. 149462 8591 IOSIP IOAN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
17 ap. 30 țel. 092773231 13567 MARINCEAN ELENĂ (n. 1947) Cluj, J. J. Rousseau 12, ap. 7 țel. 182960 19098 MARINCEANU DORINA (n. 1946) Cluj, Str. Prof. Ciortea 3/3 țel. 187206 19099 MARTINOVICI FLORINA CRISTINA (n. 1956) Cluj, Str. Detunata 11/144 țel. 153970 22041 MARTON ENIKO Dej, str. Petuniei nr. 2 bl. D5 ap. 7 3492 MATEI MONICA (n. 1957) Cluj, Str. Donath 192, bl. A4, ap. 43 țel. 189509 3493 MATROS ELENĂ (n. 1954) Dej, Ec. Teodoroiu 34
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țel. 146561 BUDURLEAN CARMEN SIMONA Cluj, str. Mehedinți nr. 61-63 ap. 38 țel. 422476 BUHATEL DANIELA LIANA Cluj, str. Napoca nr. 31 ap. 5 țel. 188657 CALICA ALINĂ MIRELA Cluj, str. Tatra nr. 16 țel. 128404 CEBUC CARMEN Cluj, str. Detunata nr. 7 ap. 160 țel. 094629412 CERNEA SORANA CELINA Cluj, str. Tebei nr. 21A țel. 159548 CHICINAS EUGENIA Dej, str. Petuniei nr. 7 ap. 5 țel. 213901 CHIRA ELENĂ MARIA Cluj, calea Florești nr. 2 bl. A1 ap. 2 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Titulescu nr. 29 ap. 7 țel. 431175 SAVA EMILIA Cluj, str. N. Titulescu nr. 117 bl. 30 ap. 39 țel. 158394 SAVUTIU NICOLAE TRAIAN Cluj, b-dul Muncii nr. 221 bl. P2 ap. 2 țel. 415401 SEUCEA ADELA DORICA Cluj, str. Detunata nr. 7 țel. 095809334 SIMON SUSANA Cluj, Calea Florești nr. 3 bl. T2 ap. 47 țel. 094616498 SIPOS LIVIU Cluj, str. Gh. Doja nr. 16 ap. 2 țel. 195018 SPIRLEANU ILDIKO Gherla, str. Trandafirilor nr. 17 țel. 056161397 STANCIULESCU MARCELA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țară „Nici un ținut din munții noștri nu are înfățișări atât de variate ca Munții Apuseni. Când îi privești din valea Mureșului, par valurile uriașe ale unei mări în furiate. [...] În centru, clăile vulcanice ies îndrăznețe din învelișurile pământului, iar vestita Detunată, cu așchiile sale îndoite de bazalt, e una din minunățiile ținutului. Mai spre apus, o zonă calcaroasă e ciuruită de gropi și de peșteri fantastice, din care una, la Scărișoara, păstrează din timpuri foarte vechi un ghețar subteran.“ George Vâlsan
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Tarnița și Gilău; - Muntele Mare, situat între Someșu Cald și Arieș, care atinge în vârful omonim 1 827 m; - Munții Trascăului, amplasați între Arieș și Ampoi, formați din calcare, cu vârfuri semețe și chei (Cheile Turzii, Râmeți). 20 GEOGRAFIE FIZICĂ Detunatele Peisaj din nordul Munților Bihor Culoarul Timiș - Cerna Cheile Turzii - Munții Metaliferi, situați între Arieș, Ampoi și Mureș, alcătuiți din gresii, calcare și roci vulcanice, având culmi la altitudini sub 1 000 m. Satele sunt situate pe văi și în
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
unele masive muntoase (Bucegi, Făgăraș, Retezat, Hășmașu, Ceahlău, Rarău, Rodna, Munții Apuseni etc.), cu peisaje spectaculoase, vârfuri pitorești, stânci cu forme aparte (Sfinxul și Babele din Bucegi, Cei 12 Apostoli din Călimani, Piatra Altarului din Hășmaș, Pietrele Doamnei din Rarău, Detunatele din Munții Apuseni etc.); peșterile, prezente mai ales în Munții Apuseni (Peștera Vântului, Scărișoara, Peștera Altar etc.), dar și în Rodna (Peștera Tăușoare), Podișul Mehedinți (Topolnița), Munții Banatului (Comarnic etc.), Podișul Dobrogei (Peștera de la Movile) etc. văi în forma de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de pe teritoriul țării noastre este de .......................................... 3. Prin ferry-boat se realizează legătura dintre Constanța și ........................................................ III. Explicați rolul arterelor navigabile în dezvoltarea legăturilor comerciale. IV. Stabiliți prin săgeți corespondența dintre obiectivele turistice și unitățile naturale în care se află: AUTOEVALUARE Detunatele Vulcanii noroioși Podișul Mehedinți Munții Rarău Topolnița Munții Bucegi Pietrele Doamnei Munții Apuseni Subcarpații de Curbură ROMÂNIA ÎN EUROPA ȘI ÎN LUME În prezent, mai mult ca oricând, România, ca orice altă țară de pe Glob, nu-și mai poate satisface
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
speranței, Sibiu, 1995; Cea mai frumoasă poveste, Alba Iulia, 1995; Civilizația are dureri de cap, Alba Iulia, 1996; Oameni nelocuibili, Alba Iulia, 1996; Îngerul de piatră, Alba Iulia, 1998; Muntele cu nume de fată, Alba Iulia, 1998; Stânca de foc - Detunată, Alba Iulia, 1998; Cerneală de doliu, Alba Iulia, 1999; Degustători de nuduri, Alba Iulia, 1999; Prințesa Oașa, Alba Iulia, 1999. Culegeri: Merge dorul și răsare, Alba Iulia, 1975; Cântece și tradiții populare despre Horea și Iancu, Alba Iulia, 1978 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288017_a_289346]
-
literar”, „Curentul literar”, „Blajul”, „Familia”, „Luceafărul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Symposion”, iar după război, la „Orizont”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Vatra”, „Familia”, „România literară”. A contribuit la întemeierea revistelor „Lanuri” (Mediaș, 1933-1939), alături de George Popa și Mihai Axinte, „Crai nou” (Cluj, 1937), „Detunata” (Alba Iulia, 1943-1944), alături de Ioan Popa-Zlatna și I. V. Munteanu. Primul lui volum de poeme, Cartea moțului, apare în 1937. Născut în Apuseni, „sub tâmpla Detunatei”, „într-un sat uitat de Cel de Sus”, „cu oameni supți ca niște steni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
revistelor „Lanuri” (Mediaș, 1933-1939), alături de George Popa și Mihai Axinte, „Crai nou” (Cluj, 1937), „Detunata” (Alba Iulia, 1943-1944), alături de Ioan Popa-Zlatna și I. V. Munteanu. Primul lui volum de poeme, Cartea moțului, apare în 1937. Născut în Apuseni, „sub tâmpla Detunatei”, „într-un sat uitat de Cel de Sus”, „cu oameni supți ca niște steni, / De parcă-or fi fost cuscri cu Iisus”, C.-C. a îmbrățișat poezia socială, s-ar putea zice, prin predestinare. Fascinat de poemele lui Aron Cotruș, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
călăuzit de apologetul lui Pătru Opincă, el și-a consacrat întreaga operă, versurile și proza, cinstirii moților și „țării” acestora. Ceea ce se numește metaforic „universul poeziei” se circumscrie, în cazul său, în geografia Apusenilor, punctată de toponime și hidronime ca Detunata, Arieșul, Albac, Câmpeni, Scărișoara, Vidra, Abrud, sacralizată pentru oamenii locului de amintirea lui Horea și a lui Iancu. Când finalitatea discursului liric nu este celebrarea directă a meleagurilor natale, poetul privește țara întreagă, nu numai Transilvania, din inima lor, însușită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
Parcul Național Kaziranga din estul Indiei, Parcul Național Virunga din Africa Ecuatorială ș.a.). Alte parcuri naționale sunt orientate către conservarea unor formațiuni geologice și a reliefului specific (spre exemplu, Marele Canion, Peninsula Valdés din Argentina, Pamukkalé din Asia Mică, Cheile Bicazului, Detunatele din Munții Apuseni ș.a.). La fel de frecvent, se află în același tip de regim de conservare, areale cu patrimoniu complex, bio-vegetal, faunistic, geologic, geomorfologic (spre exemplu, Ngorongoro din Africa de Est, Gran Paradiso din Alpi, Yosemite, Porțile de Fier, Piatra Craiului
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
fântâna muntelui. După pădurile de stejar, în sus, se află cele de fag și carpen. Peste 600-700 de metri altitudine încep pădurile de conifere. Între culmile de obârșie vulcanică cu pante domoale, ca niște căciuli dacice, țâșnesc impetuos cele două Detunate, Golașa și Flocoasa, contrastând cu împrejurimile liniștite, provocându-ți imaginația. Vezi aievea lupta din basme dintre zmei și Făt-frumos: doi zmei, împietriți sub paloșul de fulger al viteazului zămislit din pântecele cugetului românesc. Apa Geoagelui, cu valea largă, pe care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Nicu, smuceam sania blocând-o de-a curmezișul pârâului sau proptind-o în câte o cotitură. Ieșisem de pe pârâu în drumul pădurii și treceam prin Poiana Gălzii unde cele trei-patru case ale pădurarilor sunt singurele locuințe. În dreapta se înălța o detunată golașă și pitică, Bulzul Gălzii. Din cauza bușiturilor unul din lăstarii de fag cu care făcusem presuceaua lanțului s-a rupt. Numai pe celălalt mal al Gălzii se mai vedeau câteva pâlcuri de fagi. Dar câteva ochiuri de apă se zăreau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]