304 matches
-
ale Țărilor Române. Integrarea în stat și integrarea în economia națională sunt influențele exogene al căror impact va fi studiat. În perioada de aproximativ o sută de ani dintre jumătatea secolului al XVIII-lea și începutul regimului comunist, devoluția aranjamentului devălmaș a avut loc printr-un set de adaptări, dintre care cele mai importante sunt restrângerea domeniului acțiunii colective și simplificarea graduală a arhitecturii sale instituționale. • Interludiu 1: momentul colectivizării găsește proprietatea devălmașă asupra pădurilor separată între obști, iar proprietatea asupra
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
României. Cu alte cuvinte, obștile sunt ceea ce știm despre autoguvernarea locală anterioară reformelor administrative din perioada 1848-1864, care au introdus, în final, modelul local francez. Diferențierea centrală în opera lui Stahl este între tipul arhaic și tipul evoluat al satului devălmaș. Definitorii, din punctul său de vedere, sunt următoarele caracteristici, care trebuie reproduse in extenso pentru că reprezintă, pe de o parte, punctul de pornire al discuției aplicate și, pe de altă parte, singura teorie existentă privind aceste lucruri. Generalizările sunt valabile
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
practicau o agricultură itinerantă, bazată pe tehnica defrișărilor și desțelenirilor, precum și creșterea animalelor. Raritatea creată de precaritatea tehnologiei de exploatare era mai acută decât raritatea resurselor naturale. Infrastructura instituțională este discutată în continuare. Miezul unei astfel de organizări este dreptul devălmaș - relația în același timp economică și politică dintre membru și obște. În forma specifică luată de acest drept în cazul obștilor din Munții Vrancei, el are următoarele caracteristici sintetice esențiale: 1. Proprietate comună - inițial asupra tuturor resurselor naturale/întregului teren
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
timpului, au existat diverse încercări venite din partea unor actori privați puternici de a-și apropria întregul teritoriu, părți ale acestuia sau foloase ilicite de pe urma sa. În ordine cronologică, primele încercări au venit din partea boierilor care au încercat să transforme aranjamentul devălmaș în moșie. Prima astfel de tentativă a venit din partea boierului Roznovanu și a atras un proces complicat în divanul domnesc care a durat 16 ani. Această acțiune colectivă îndelungată a întărit în mod semnificativ coeziunea internă a aranjamentului și rolul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
terenuri agricole sunt incorporate în vetrele satelor. Stahl (1998, vol. I, p. 150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care încep să fie vândute pe piața națională și/sau exportate. Ultimii codri devălmași sunt împărțiți în 1910, odată cu introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă a apărut conflictul între operația de acordare a teritoriilor sătești și dreptul anterior al oricărui vrâncean de liberă folosire a pădurii și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de către colectivitatea satelor. Cu alte cuvinte, creșterea prețurilor unor bunuri (în special a lemnului, dar, foarte probabil, și a produselor animaliere derivate din pășunat) a indus un proces de stabilire a drepturilor de proprietate, care a condus la dizolvarea aranjamentului devălmaș. După cum se va arăta, analiza de față nu poate contesta prima parte a tezei (conform căreia expansiunea capitalismului a indus stabilirea drepturilor de proprietate teritorializate), dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea aranjamentului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mandatari aleși sau numiți din oficiu, afară dacă legile speciale nu dispun altfel. (2) Când toți membrii unei asemenea colectivități se învoiesc, ei numesc mandatarii prin înscris autentificat la judecătorie în circumscripția căreia se află comună în care domiciliază majoritatea devălmașilor. ... (3) În lipsa unei asemenea învoieli, cei interesați vor cere judecătoriei competența să proceada la desemnarea mandatarilor. ... (4) În acest caz, judecătorul va vești pe devălmași prin secretarul consiliului local să se adune de preferință într-o zi de sărbătoare, la
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
prin înscris autentificat la judecătorie în circumscripția căreia se află comună în care domiciliază majoritatea devălmașilor. ... (3) În lipsa unei asemenea învoieli, cei interesați vor cere judecătoriei competența să proceada la desemnarea mandatarilor. ... (4) În acest caz, judecătorul va vești pe devălmași prin secretarul consiliului local să se adune de preferință într-o zi de sărbătoare, la primăria comunei prevăzute la alineatul 2, pentru a alege pe mandatari. ... (5) Vestirea, semnată de judecător, se va afișa prin îngrijirea secretarului consiliului local, la
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
verbal în fiecare sat, prin bătăi cu toba, sunete de goarna sau alte mijloace de publicitate obișnuite în localitate. ... (6) Îndeplinirea acestor formalități se va constata prin procese-verbale ce vor fi înaintate secretarului consiliului local, unde urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocita, judecătorul va face strigarea celor adunați, însemnând pe o listă pe cei prezenți și partea ce fiecare dintre ei are în bunurile devălmașe. (8) În cazurile când se contesta drepturile vreunui devălmaș, judecătorul va putea să
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocita, judecătorul va face strigarea celor adunați, însemnând pe o listă pe cei prezenți și partea ce fiecare dintre ei are în bunurile devălmașe. (8) În cazurile când se contesta drepturile vreunui devălmaș, judecătorul va putea să nu-l înscrie, daca contestația i se va părea întemeiata; neinscrierea dreptului nu împiedică invocarea lui pe calea dreptului comun. În nici un caz judecătorul nu va amina alegerea din cauza contestațiilor. ... (9) Judecătorul va culege declarațiile verbale
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
cere vânzarea ei. cu toate acestea, terțul dobânditor poate face contestație de opunere la vânzarea imobilului în 10 zile de la comunicarea încheierii și înscriere în cartea funciară a începerii urmăririi silite. Când este vorba despre imobile proprietate comună (coproprietari sau devălmaș), înainte de începerea urmăririi silite se va face partajul, timp în care urmărirea este suspendată sau, la nevoie, creditorul personal poate urmări cota- parte ce revine debitorului din acel imobil, fără să se facă partajul, dacă este înscrisă în cartea funciară
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
divizat În bucăți materiale; folosirea lui se face cu același drept de către fiecare proprietar, care este obligat totodată să contribuie la Întreținerea bunului. Proprietatea În devalmășie, În schimb, nu poate avea o asemenea divizare pe porțiuni, repectiv pe cote-părți; toți devălmașii sunt proprietari, fără să aibă un drept divizat pe cote părți din valoarea bunului. Dacă bunul este vândut, prețul obținut se Împarte după Învoiala părților. Împărțirea fructelor În cazul proprietății pe cote părți se face În mod egal, corespunzător cotei-părți
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
impune Înălțarea unui contrafort sau contraparcele, modul cum se poate vedea pe proprietatea vecinului scurgerea streșinilor, Înălțimea zidurilor, Înălțarea coamei zidului, distanța dintre construcțiile vecine sau a grajdurilor, saivanelor, cotețelor etc. față de imobilele cu destinație de locuință, obligațiile ce revin devălmașilor la ridicarea și repararea zidurilor comune, suportarea cheltuielilor ocazionate de asemenea lucrări, cât și cu privire la gardurile, șanțurile dintre proprietăți, distanța la care se pot sădi arbori, pomi fructiferi, arbuști, gardul viu, Întinderea crengilor arborilor și multe alte probleme și aspecte
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
2 Până la soluționarea partajului, prin hotărâre rămasă definitivă, urmărirea imobilului este de drept suspendată. Dacă nu s-a făcut decât cerere de partaj, până la soluționarea acesteia, prin hotărâre rămasă definitivă, se suspendă prescripția dreptului la acțiune contra debitorului coproprietar sau devălmaș. (3 Creditorii personali pot urmări Însă cota-parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să ceară partajul, dacă ea este neîndoielnic stabilită și lămurită și este Înscrisă, prin arătarea unei fracțiuni, În
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
moșneni vor fi înscrise în repertoriul alfabetic cu denumirea lor colectivă, totodată se va alcătui un tablou, potrivit hotărârilor judecătorești și a legilor speciale în vigoare, cu numele persoanelor care împreună alcătuiesc colectivitatea, arătându-se, pe cat se poate în dreptul fiecărui devălmaș și partea ce i se cuvine. Acest tablou se va alătura repertoriului alfabetic din care va face parte integrantă. Dacă persoanele care alcătuiesc colectivitatea posedă imobilul în părți divizate, aceasta se va notă de asemenea în tablou. § 3. - Verificarea și
DECRET-LEGE Nr. 115 din 27 aprilie 1938 *1) pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare *2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106079_a_107408]
-
denumire colectivă, vor fi înscrise în indicatorul alfabetic cu denumirea lor colectivă; tot odată se va alcătui un tablou potrivit hotărîrilor judecătorești și a legilor speciale în vigoare, cu numele persoanelor individuale, care împreună constituesc colectivitatea, notandu-se în dreptul fiecărui devălmaș și partea ce i se cuvine, determinată în fracțiuni, în raport cu întregul. Acest tablou va fi anexat indicatorului alfabetic din care face parte integrantă. Dacă persoanele individuale, care constituesc colectivitatea, posedă imobilul în părți divizate, aceasta se va notă de asemenea
LEGE nr. 93 din 13 aprilie 1933 pentru organizarea cadastrului funciar şi pentru introducerea cărţilor funduare în Vechiul Regat şi Basarabia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106066_a_107395]
-
strămutați cu forța de pe moșia unde-și aveau locurile de muncă și izlaz, viile și alte sădiri pe o altă moșie 669. Sunt și cazuri când în urma hotărniciei lor, livezi sau vii rămân în stăpânirea numai a unora dintre foștii devălmași. De aici plângeri, procese și nemulțumiri. Iată o situație atestată pentru anul 1847 la Izverna județul Mehedinți unde câțiva moșneni din neamul Moșneanu, se înțeleg cu un frate de al lor să-i sădească la un conac de-al său
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
depusă de membrii obștii pentru amenajarea unora dintre terenurile aflate în hotarul obștii, terenuri care anterior se aflau în stăpânirea devălmașă. Această muncă conferea terenurilor respective o valoare economică nouă, reprezentând temeiul stăpânirii personale asupra lor.Prima desprindere din fondul devălmaș a reprezentat-o locul de casă și grădina (gospodăria personală). Semnul distinctiv al trecerii unui teren din stăpânirea devălmașă în cea personală l-a reprezentat gardul. Proces asemănător a parcurs și câmpul de cultură (țarina) - terenul destinat agriculturii. Țarina era
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
În situația în care cotele de deținere nu sunt precizate, se prezumă că fiecare coproprietar deține o cotă egală cu a celorlalți. (4^2) În cazul transferului unei proprietăți imobiliare deținute în devălmășie, baza de calcul a impozitului ce revine coproprietarilor devălmași se atribuie fiecăruia în cote egale din valoarea totală a tranzacției sau valoarea stabilită prin studiul de piață, după caz. (4^3) În cazul în care sunt transferate mai multe proprietăți imobiliare din patrimoniul personal, printr-un singur act juridic între
HOTĂRÂRE nr. 1.336 din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277863]
-
când mai nainte vor da de știre celora ce au cădere sau epitropilor lor. Se protimisesc la cumpărătoarea celor nemișcătoare: a) rudele de sus și de jos; b) rudele de alăturea până la a patra spiță când sunt și părtași sau devălmași; c) rudele de alăturea pîn' la a patra spiță când sunt și vecini; d) cei ce sunt numai rude de alăturea până la a patra spiță; e) cei ce sunt numai părtași sau devălmași; f ) cei ce sunt numai vecini: (1
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
patra spiță când sunt și părtași sau devălmași; c) rudele de alăturea pîn' la a patra spiță când sunt și vecini; d) cei ce sunt numai rude de alăturea până la a patra spiță; e) cei ce sunt numai părtași sau devălmași; f ) cei ce sunt numai vecini: (1) cei ce se vecinesc în lung; (2) cei ce se vecinesc în lat; (3) cei ce se vecinesc la un colț. Am fi vrut să știm cum ar fi putut cumpăra străinii moșii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în curs de devenire, cum este și orice organism de pe fața pământului" (Rădulescu-Motru, 1998: 629). La Vulcănescu, acest proces are drept punct de plecare satele în care se ducea mai demult o viață obștească intensă, în care pământul era stăpânit devălmaș, satul fiind un sistem de rude devălmașe, și cel de sosire temporară în cele în care gospodăriile își duc viața mai autarhic. El enunță și o lege aici, gradul de individualizare a gospodăriilor fiind invers proporțional cu distanța de la localitate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
insecurității cu privire la viață și proprietate. Al treilea era existența unei puternice economii pastorale. Preponderența pășunilor mai degrabă decât a pământului arabil a fost un factor care stimula păstrarea pământului sub proprietate devălmașă. Totuși, "În România satul ca întreg a fost devălmaș și nu familia extinsă" (Chirot, 1976: 140) În sate, familiile erau considerabil mai mici decât în zadruga. În alte cuvinte, satul românesc devălmaș trebuie văzut ca o alternativă funcțională la zadruga, iar prin existența sa a împiedicat dezvoltarea zadruga" (p.
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
un factor care stimula păstrarea pământului sub proprietate devălmașă. Totuși, "În România satul ca întreg a fost devălmaș și nu familia extinsă" (Chirot, 1976: 140) În sate, familiile erau considerabil mai mici decât în zadruga. În alte cuvinte, satul românesc devălmaș trebuie văzut ca o alternativă funcțională la zadruga, iar prin existența sa a împiedicat dezvoltarea zadruga" (p. 142). Chirot evidențiază aici un paradox major. În secolul al XVI-lea, satele românești (se referă doar la Valahia și Moldova) erau libere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
doar la Valahia și Moldova) erau libere și devălmașe. Cu excepția locurilor de casă și a loturilor de grădină, pământul era deținut în comun și fiecare folosea cât avea nevoie. Dar între secolele al XVI-lea și al XIX-lea satul devălmaș s-a dizolvat, iar unele sate au devenit aservite, iobage. În altele, sătenii au devenit proprietari individuali. În procesul de disoluție, satele devălmașe s-au separat în familii extinse care se puteau transforma în zadruga. Dar acesta a fost un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]