69 matches
-
cu nasul pe sus, o știu îmbrăcată frumos, curat și era frumușică. Mă înșel? Dacă mă gândesc bine, avea tot dreptul să ne privească oarecum de sus, pe noi, țăranii. Taică-său avea o cârciumă (unii îi spuneau restaurant) cu dever mare, lângă pod, aproape de primărie, și îi dădea mâna s-o țină ca în palmă. Dar, din câte am înțeles, dragă prietene de demult, ești mereu în contact cu, azi, venerabila doamnă Cela.... și nu mai știu cum. Sunt convins
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
interviu, de exemplu, oscilează între scrierea interviev și interview. Unele franțuzisme recente în epocă sunt transcrise fonetic, dar puse între ghilimele, ceea ce arată că vorbitorii le simt ca încă neadaptate total: „duș”, „colaj”. Sunt în circulație multe turcisme colocviale: hap, dever, peșin etc. Numărul de termeni familiari și argotici nu e însă prea mare („iar pilesc”, „ne-am afumat”, „își spoiește «fațada»”, „le-a tras clopotele o vară-ntreagă”, nr. 1 etc.). Printre cuvintele cu sensuri uitate, contextuale, pe care le
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
publicată de firma germană Înființată de către Karl Baedeker (1801-1859). . Practica de a tranzacționa excesiv acțiunile unui client (termenul din lb. engelză, churn, se poate traduce prin a bate untul), astfel Încât să obțină un venit mai mare din comision (pe baza deverului sporit). În SUA, de exemplu, practica este ilegală; e necesar să se dovedească Însă că tranzacțiile efectuate nu au fost În beneficiul clientului. . Instrument muzical de percuție care seamănă cu xilofonul, cu diferența că are barele din metal, nu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ghete, cizme, papuci. Piepteni, drîmburi, darace. Cobză, pomadă, clarinete. Numai 40 de bani ocaua de Drăgășani vechi, veritabil. Prafuri de pureci. Curele... Clopote... bomboane , rahat, gogoși... Pălării, testemele. Lume... lume... lume... Apoi închide gazeta și trage concluzia: EFIMIȚA: Vreme frumoasă, dever slab! LEONIDA (intră ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic și o aprobă): Criză teribilă, monșer! (stă la locul lui) EFIMIȚA: Căldură mare. LEONIDA: Aprob pozitiv. (constată fără emfază) O, ce noapte furtunoasă. EFIMIȚA (indiferentă): Ce oribilă tragedie. LEONIDA: Destinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Refăcut după șase luni de agonie, cu patru schije în plămânul drept, Marcos nu s-a mai întors peste Dunăre, ci s-a pus pe treabă în Regatul României, urnind o cârciumă la Chirnogi, lângă Oltenița. Locul era bun, așa că deverul i-a crescut și firma "La Șchiopu" a rămas așa de renumită, încît până prin 1937 mai era o berărie în Oltenița numită identic, fără să mai aibă vreo legătură cu Marcos, de mult oale și ulcele. Când s-a chivernisit
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Mare, în anii ce au urmat lucrurile au devenit limpezi. Cîteva din dughene s-au închis, proprietarii au vîndut la preț de nimic ce mai era prin depozit și s-au dus care încotro. La Bercu, la Iacobescu, la Șmil deverul era tot mai scăzut, s-au făcut reduceri de prețuri, s-au inventat tot felul de tertipuri, o "săptămînă a veseliei", o zi pe lună cu loterii, Iacobescu s-a dus special pînă la București să se consulte cu specialiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
prietene? --Drept grăit-ai, dar n-ai spus o iotă despre faptul că vodă îi năpăstuia pe alți vieri, care or fi vrând și ei să se vândă și vinul lor în acea pivniță, care, fiind în preajma Chervăsăriei, avea mare dever. --Această opreliște nu e singura. Ascultă ce spune “Io Grigorie Alexandru Ghica voievod” la 4 aprilie 1775: “Oamenii carei șed pi moșiile mănăstirii Socolii,... vând vin pe moșiile mănăstirii și vinul mănăstirii stă închis... Deci,... prin cartea domnii mele să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o interesau de mică. Când se în-tîmpla să fie de față, deschidea ochii și urechile, ceva mai vioaie ca altă dată, și urmărea aprig tranzacția, dorind cu îndîrjire eîști-gul pentru Lică. El îi da uneori câte o monedă din acel dever, dar, spre marea lui mirare, i-o înapoia. - Ține-o tu! Ca să fie mai multe! Mai tirziu, arătase aceeași aviditate pentru bani și aceeași 161 dezinteresare. Când Lică, ajuns la sfârșitul răbdării, găsise ideea bună de a instala pe Sia
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pur și simplu astronomic și totuși nu văd altceva decît declarații care ne arată că cutare sume se duc la cutare departament general și cutare la altul, și tot așa mai departe, pînă la plictiseală. Sistemul solar are bogății inestimabile. Deverul zilnic al bursei se ridică la sute de miliarde de unități fiduciare. Și totuși guvernul nu are bani. Ce se întîmplă? Am rămas în urmă cu încasarea impozitelor? Se așternu tăcerea. Șeful finanțelor se uită disperat în jurul mesei unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
bag și să nu cunosc, oricum generalul Goncea e pe urmele lui, asta-i clar, toată lumea știe și de-asta Vandaxon e nervos, chiar dimineață a trecut pe la cimitir și mi-a spus să fim pregătiți ca la zile cu dever grandis, s-ar putea să fie comenzi mari, nu mă bagă la idei decât gândul că e așa de multă taină în lumea asta și noi trăim ca și cum numai noi am fi stăpâni și alții n-ar mai fi, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lumina venea, discretă, dinspre curtea interioară a Universității. GETA Paul a întâlnit-o pe Geta, întâmplător, într-o cofetărie de pe bulevardul Magheru, peste drum de Universitate chiar lângă Circul de Stat, unde se servea la tejghea. Cofetăria, deși modestă, avea dever mare așa că se putea întâmpla oricând să nu recunoști înăuntru, în veșnica îmbulzeală de acolo, pe cineva cunoscut. Și totuși pe Geta a recunoscut-o imediat, cu o tresărire de surpriză, tocmai în clipa când ea, după ce își căpătase peste
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
INDUSTRIE, COMERȚ] 2255 Muncă = produse de-o utilitate imediată. Schimb direct. Pâine = carne. Industrie. Instrumente de muncă = Ușurare proporțională a muncii musculare proprie. Plătirea diferenței (procent) [plus] (capitalizarea diferenței = prețul instrumentului) Schimb direct. Grâu = plug. Comerț Valori de apreciație * Plăcere Dever *** Canailerii = Folosirea de diferența de valori și de diferența de opinii. = ["CE E UN PORT?... "] 2255 Ce e un port? - E o gură (stomac), care aduce materiale de cumpărat (import) și esportă escrementele (produsele) - esport. Spre el se grămădesc toate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
masă cu un creion și, la întrebarea lui, îi răspunsese că or să-i vină vecini. Stere umblă câtva timp însoțit de câini. Urmări descărcarea scîn-durilor și fluieră vesel. Dacă mai soseau alții, însemna că o să-i crescă și lui deverul. Răcoarea serii cădea abia simțit. Căruțele goale își sunau roțile și osiile spre Grivița. Zări focurile țiganilor puși să păzească stivele. Flăcări vesele se aprinseseră și pe rampă. Se întorseseră gunoierii. La lumina lămpilor, Grigore le împărțea lopețile și măturile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pupa în creștetul capului și-l întreba pe jupân dacă e ascultător. Domnul Vasiliu n-avea de ce să se plângă. Mai dăduse și în el, nu se putea treabă fără scărmăneală. Greșea, i se cuvenea. Anii trecuseră repede. Venise războiul. Deverul nu slăbise. Stăpânul mai mărise prăvălia, vânzarea crescuse. Jupânul avea în-vîrtelile lui cu comandamentul nemțesc care ocupase Bucureștiul. Vindea și cumpăra cartofi pe sub mână, cine-l știa? După plecarea dușmanului, domnul Vasiliu avusese câteva încurcături, dar scăpase. Trebuie să fi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se ținea de protocronist, iar Mațungă, de, era de partea aialaltă. Nu m-a mâhnit refuzul Flexibilei. Eram bucuros că reușisem să cumpăr treisprezece cepe de la aprozarul de pe Academiei, colț cu Quinet, peste drum de fostul chioșc de ziare cu dever de bordel. În mod normal, dom’ Zăbirică, pe anotimpul acela de criză din preajma Crăciunului, dădea doar șase cepe. Celor pe care îi ținea de intelectuali le făcea unele mici favoruri. De la el cumpărasem Istoria... lui Călinescu, de curând reeditată după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cele din Călărași sau Giurgiu, unde potrivit situației statistice din 1860 existau 77 și respectiv 235 de evrei. Situația era de altfel explicabila având în vedere că ambele orașe erau reședințe de județ, în Ialomița și respectiv Vlașca, cu un dever comercial substanțial mai mare. Evreii stabiliți în Oltenița au avut ca vatra inițială de locuire mahalaua Popescului și cartierul Văcărești-Dudești din București. O serie de firme evreiești de aici își vor deschide filiale sau se vor muta în orașul Oltenița
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
joacă un rol important. Factorii decisivi în determinarea stării de sănătate continuă să ne intrige; rezultatele publicate ale unor cercetători prestigioși susțin că 90% dintre bolile cardiovasculare (McGrinnis, Foege, 1993) și 80% dintre cancere (Winder, Glori, 1977) sunt evitabile. Alan Dever (Enăchescu, Marcu, 1998) oferă un model epidemiologic al determinanților stării de sănătate, iar Marc Lalonde detaliază factorii determinanți ai stării de sănătate: terenul biologic - 20%, mediul ambiant - 19%, sistemul serviciilor de sănătate - 10% și stilul de viață - 51% (Green, Ottoson
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
loc o impunere a unei materii care conținea impozitul pe circulația mărfurilor datorat anterior. În unele țări acest impozit era numit „pe cifra de afaceri” (taxa generală pe vânzări) și a fost instituit după primul război mondial fiind așezat asupra deverului total al Întreprinderilor industriale și comerciale. Din cauza efectelor sale negative, impozitul pe circulația mărfurilor a fost În repetate rânduri criticat, astfel că s-a ajuns la concluzia Înlocuirii sale cu un impozit pe cifra de afaceri netă, care a luat
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
-o unui om priceput în domeniu și cu experiență în practicarea negoțului cu diferite mărfuri. Obștea o avea sub observație și ținea o evidență a ponderii vânzărilor, pondere ce se exprima atunci prin expresia alișveriș, adică ceea ce azi ar însemna deverul comercial. Pe această bază, în cadrul obștii se evalua și se stabilea venitul obținut pe un anumit timp, de regulă anual. El se împărțea, ca toate veniturile realizate în devălmășie, după analogon, ceea ce înseamnă proporțional cu numărul și mărimea părților stăpânite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]