769 matches
-
atât căutarea câștigului, cât respingerea societății „respectabile” (Cohen, 1955), marginalii recreând un sistem propriu de valori, care se opune celui impus de „normalitate”. Cercetările lui Cloward și Ohlins, realizate aproximativ douăzeci de ani mai târziu, accentuează raportul dintre conformitate și devianță. Bazându-se pe scrierile lui Merton, aceștia duc analiza mai departe. Se constată astfel că băieții proveniți dintr-un mediu muncitoresc au asimilat obiectivele propuse, dar nu au mijloacele de a le atinge. Ei sunt astfel sfâșiați Între obiectivele urmărite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În capcana criminalității este prezentă Întotdeauna când există o distanță importantă Între ceea ce se dorește și ceea ce este realizabil (Cloward și Ohlins, 1960). Transgresiune și etichetare Începând cu anii ’60, vocabularul utilizat a suferit anumite modificări. Vorbim mai curând despre devianță și transgresiune și Îi desemnăm de-acum pe cei care Încalcă normele În vigoare drept devianți sau marginali. Dar despre cine este vorba de fapt? Este oare chiar atât de ușor să-i desemnăm pe indivizii care se comportă astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
reprezintă o cale interesantă În această direcție, deși avem de-a face mai curând cu un ansamblu de propoziții decât cu o veritabilă teorie științifică (Becker, 1963). Acest curent se bazează pe o paradigmă interacționistă: din acest punct de vedere, devianța și, implicit, marginalitatea care rezultă de aici nu sunt o proprietate caracteristică acțiunilor unei persoane,ci mai curând consecința reacțiilor celorlalți la aceste acțiuni. Prin urmare, deviantul este cel căruia i se aplică această etichetă, iar comportamentul deviant este cel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În două etape: individul este mai Întâi etichetat, apoi exclus din grup. Prin urmare, el va fi respins, astfel că singura apartenență la care va mai avea acces va fi apartenența la mediul tinerilor marginali. Lemert a făcut distincție Între devianțe primare, respectiv actul transgresiunii, și devianțe secundare, care trimit la acceptarea etichetei de către individul astfel desemnat (Lemert, 1951 și 1967). Această nouă perspectivă În studiul marginalilor va dobândi forță În perioada anilor ’60 și va exercita o influență considerabilă asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Întâi etichetat, apoi exclus din grup. Prin urmare, el va fi respins, astfel că singura apartenență la care va mai avea acces va fi apartenența la mediul tinerilor marginali. Lemert a făcut distincție Între devianțe primare, respectiv actul transgresiunii, și devianțe secundare, care trimit la acceptarea etichetei de către individul astfel desemnat (Lemert, 1951 și 1967). Această nouă perspectivă În studiul marginalilor va dobândi forță În perioada anilor ’60 și va exercita o influență considerabilă asupra cercetărilor viitoare. În continuare, se va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
PUF (prima ediție: 1897). LEMERT Edwin (1951), Social Pathology, New York, McGraw-Hill. — (1967), Human Deviance, Social Problems and Social Control, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. MERTON Robert (1965), Eléments de théorie et de méthode sociologiques, Paris, Plon (prima ediție americană: 1949). Φ Anomie, Devianță Melting pottc "Melting pot" Problema așa-numitului melting pot, adică a creuzetului În care coabitează, se confruntă și uneori fuzionează populații diferite ca origine familială, etnică și culturală sau ca nivel social, s-a pus În mai multe contexte sociologice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cum sunt cele din Africa, de exemplu. ν Expresia melting pot amintește de complexitatea vieții din marile orașe, de dezorganizarea familială, de modurile de viață asociative, de controlul social din cartiere, de ghetou sau de prostituție. De unde și studiile privind devianța și mobilurile sale Într-o societate eterogenă sau reorganizările care au loc În spațiul citadin. Așa-numita școală a ecologiei urbane, care a atins apogeul la Chicago În anii 1920-1930 grație lui Robert Park, Ernest Burgess, Roderick McKenzie sau Louis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
secolului XX, politica de construire de cartiere cu blocuri de locuințe menite să grupeze familiile modeste i-a lipsit pe mulți imigranți de un mijloc important de integrare În statul-națiune, segregarea (aleasă uneori ca mijloc de protecție) favorizând excluderea și devianța. Și o sociologie a Națiunii Întâlnește ideea de creuzet sau melting pot ă În Africa, de exemplu, unde construcția democratică impune, desigur, o reprezentativitate etnică și regională, dar și o ștergere treptată a particularismelor. Pe măsură ce urcăm pe scara socială, etnicitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Armand Colin. RIVIERE Claude (2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. SCHNAPPER Dominique (1991), La France de l’intégration. Sociologie de la nation en 1990, Paris, Gallimard. WIEVIORKA Michel (coordonator) (1996), Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte. Φ Devianță, ETNICITATE, Etnie, INTEGRARE, Metisaj, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, STRĂIN Metisajtc "Metisaj" Cuvântul a pătruns În lexicul francez și mai ales În doxa contemporană cu doar câțiva ani În urmă, cu destulă vâlvă. El face parte dintre reperele unui discurs „postmodern”, purtător al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
SECA Jean-Marie (2001), Les Musiciens underground, Paris, PUF. TAYLOR Timothy (1997), Global Pop. World Music. World Market, New York/Londra, Routledge. TOSCHES Nick (2003), Blackface. Au confluent des voix mortes, trad. fr., Allia (prima ediție americană: 2001). Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Devianță, REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE Ntc "N" Naționalismtc "Naționalism" Termenul desemnează un principiu de mobilizare politică bazat pe afirmarea dreptului fiecărei colectivități de a fi stăpână pe destinul propriu. Dincolo de acest soclu comun, nu se prea pot distinge caracteristici permanente și universale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
interdicțiilor definite instituțional), ele iau formă de reguli sau modele, Învățate și Împărtășite de o pluralitate de persoane, legitimate prin valori, organizate În sisteme care funcționează ca niște coduri sau ghiduri și a căror nerespectare sau transgresare este sinonimă cu devianța și susceptibilă să antreneze sancțiuni ori să provoace reacții de dezaprobare sau de ostracizare. Dacă Însușirea lor, așa cum bine a arătat Talcott Parsons, este inseparabilă de procesul de socializare și include nu doar cunoașterea prescripțiilor, ci și a marjelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
méthode sociologique, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție americană: 1949). SHERIF Muzafer (1936), The Psychology of Social Norms, New York și Londra, Harper. SUMNER William (1906), Folkways, Boston, Ginn. ULLMAN-MARGALIT Edna (1977), The Emergence of Norms, Oxford, Clarendon Press. Φ Anomie, Devianță, Reglementare socială, SOCIALIZARE, Valori Ptc "P" Pact republicantc "Pact republican" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, FRATERNITATE Paradigmă familialătc "Paradigmă familială" Φ FRATERNITATE Particularisme/universalismtc "Particularisme/universalism" Dialectica lui unu și a multiplului, a singularului și a generalului, a particularului și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
1960), The Open and the Closed Mind, New York, Basic Books. SECA Jean-Marie (2001), Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAGUIEFF Pierre-André (1987), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, Gallimard. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Devianță, Discriminare, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Primordialismtc "Primordialism" Φ ETNICITATE, NAȚIONALISM Puteretc "Putere" Puterea, remarca Bertrand Russell Încă de la sfârșitul anilor ’30, nu se limitează la exercitarea ei: „producere de efecte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Yosef (1993), „L’antisémitisme racial est-il apparu au XXe siècle? De la limpieza de sangre espagnole au nazisme: continuités et ruptures”, Esprit, nr. 190, martie-aprilie, pp. 7-35. Φ ANTIRASISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE, Etnocentrism, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, Stereotip, XENOFOBIE Rebeliunetc "Rebeliune" Φ Contracultură, Devianță, Marginalitate/marginalizare Recunoaștere (politică de Î)tc "Recunoaștere (politică de ~)" În dezbaterea contemporană despre multiculturalism, feminism sau identitate sexuală, conceptul de recunoaștere a devenit o noțiune-cheie. ν Trebuie să subliniem totuși că noțiunea nu este chiar atât de nouă cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pp. 68-76. — (2001), Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAJFEL Henri (1972), „La catégorisation sociale”, trad. fr., in MOSCOVICI Serge (coordonator), Introduction à la psychologie sociale (tom I), Paris, Larousse, pp. 272-302. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Convenții (socio-economia Î), Devianță, Discriminare, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), Marginalitate/marginalizare, PREJUDECATĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Rețeatc "Rețea" Φ Asociație, Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, Mobilizare Rituritc "Rituri" Termenul denumește, după cum au arătat Îndeosebi James Frazer, Lucien Lévy-Bruhl sau Claude
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În vis sau În misticism: retragerea este În acest caz voluntară. Ultima soluție, specifică minorităților active, este inovarea, care se poate traduce prin adaptări, reforme sau transformări mai profunde. Să mai adăugăm și faptul că societatea Întreține raporturi complexe cu devianța. Deși represiunea și pedepsele se abat cu mai multă sau mai puțină severitate asupra delincvenților, În funcție de delictele comise, se poate observa adesea o anumită Îngăduință față de cerșetori sau de cei fără căpătâi. Toleranța față de nebunie sau de marginalitate nu este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
l’enfant, Paris, Alcan. SAINSAULIEU Renaud (1985), L’Identité au travail. Les effets culturels de l’organisation, Paris, Presses de la FNSP (prima ediție: 1977). WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr. parțială, Paris, Plon (prima ediție germană: 1922). Φ Devianță, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTEGRARE, Normă, Reglementare socială, Tranzacție Societăți cutumiaretc "SocietĂȚi cutumiare" Φ Clan, DREPT ȘI CULTURĂ, Etnie Solidaritatetc "Solidaritate" În ultimii douăzeci de ani ai secolului al XIX-lea, scrierile despre noțiunea de solidaritate au devenit tot mai numeroase. Opinia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de la vie quotidienne, Paris, PUF. PIALOUX Michel și BEAUD Stéphane (1999), Retour sur la condition ouvrière, Paris, Fayard. RAULIN Anne (2001), Anthropologie urbaine, Paris, Armand Colin. THIEBLEMONT André (coordonator) (1999), Cultures et logiques militaires, Paris, PUF. Φ Anomie, Contracultură, Cultură, Devianță, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, Melting pot, NAȚIUNE, SOCIALIZARE Suveranitate/suveranismtc "Suveranitate/suveranism" Trebuie să facem distincție Între cele două noțiuni. Suveranitatea trimite la autonomia statului și la puterea de care dispune acesta de a reglementa comunitatea politică pe care Își bazează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Le Totalitarisme. Le XXe siècle en débat (texte alese și comentate), Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, POPOR, Putere, Servitute, VIOLENȚĂ Tradiție/modernitate (dialectica Î)tc "Tradiție/modernitate (dialectica ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Transgresiunetc "Transgresiune" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare Tranzacțietc "Tranzacție" Definirea tranzacției necesită apelul la mai multe discipline: economie (lucrările de pionierat ale lui Ronald Coase asupra costurilor intrării, informării și coalizării În cadrul unei piețe), drept (punerea În aplicare a unei logici de tip contractual, bazată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
se evite folosirea forței (Napoleon față În față cu Pius al VII-lea), deși acțiunile violente restaurează din când În când imaginea puterii represive. Forme foarte variate La rândul său, sociologia discută mult despre multiplele forme de violență (anomie, suicid, devianță, revoluție, război) și despre efectele de incitare ale spectacolului oferit de explozia de conflicte sociale, Însă, o dată cu Weber, ea analizează și violența legitimă a statului ca mijloc de a asigura securitatea corpului social, contracarând riscurile de descompunere economică și politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
realizate cu fair play. Asemenea procese de creație sunt închinate ascensiunilor omului. În anii 1990 am prezentat în (10 a, b) știința și arta creației (creatologia) și inventica ca un parcurs "codisciplinar" consacrat producerii de "mijloace" cu tot mai reduse "devianțe" prevenite de americanul R. Merton. Aceasta ar putea conduce la conceperea creației ca gândire a originii, a începutului, a principiului din care derivă originea, inclusiv spinoasa problemă a creatorului necreat, sau a limitei care nu limitează, cum lansa formula C.
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
școală și de alte instituții educative sau de comunitate. Slaba implicare a părinților în activități de sprijin a copilului în viața școlară. Comunicarea deficitară dintre părinți și copii pe teme legate de viața lor cotidiană (activitate școlară, activități cu prietenii, devianță comportamentală), dar și pe teme de mare interes pentru această etapă de vârstă (învățătura, vizionarea unor emisiuni la televizor, jocurile pe calculator, viitorul copilului, prietenia, dragostea, sexualitatea). Cauze posibile: a) nivelul cultural scăzut (de ex., părinții sunt depășiți de sarcinile
Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
la statul național. Odată cu profesionalizarea sociologilor și cu dependența finanțării cercetării de cererea socială, sociologia s-a aglomerat cu analize restrânse la evenimente, fenomene și relații cât mai particulare fie de tip comunitar, fie de tip strict specializat (tipuri de devianțe, distribuiri de opinii etc.). Fiecare segment, sector sau tip de fenomene sociale și-a constituit propria sociologie (a opiniei publice, a comunicării, a organizațiilor, a instituțiilor, a familiei, a politicii, a economiei etc.). Societatea s-a disipat atât de mult
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care indivizii le-ar asimila în procese de socializare și le-ar practica în cadrul unei ordini reproductive. Ordinea și reproducerea socială sau diferențierea și integrarea funcțională ar fi expresii ale modului constitutiv al societății, oricare ar fi ea. Conflictul sau devianța erau tratate ca simple patologii sociale, dezvoltarea apărea ca o inginerie socială a construcției; pe scurt, societatea era naturalizată până la pierderea propriilor caracteristici sociale. În sfârșit, sistemismul sau structuralismul sociologic au operat cu teoretizări care au substituit societății sisteme sau
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în politică: doctrine, programe, mișcări 7. Politică și ecologie 8. Terorismul și noile provocări la adresa securității 9. Dezvoltarea comunitară și rețelele de comunicare 10. Autonomie și subsidiaritate în democrațiile consolidate 11. Etica muncii, productivitatea și ordinea socială 12. Anomie și devianță în societățile conflictuale 13. Intelectualii și puterea Facultatea de Geografie și Geologie Geografie: 1. Efectele globalizării asupra organizărilor regionale 2. Globalizare/Europenizare: efectele acestora asupra sistemelor urbane 3. Turism și dezvoltare durabilă 4. Dinamica spațiilor rurale actuale 5. Populații și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]