778 matches
-
valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația și caracteristicile Înnăscute 211 Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibil 215 Reforma educației În dezbaterile perioadei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
treptat datorită acestor reprezentări alternative, nutrite de suspiciune și teamă. Eugeniști au devenit, treptat, mai preocupați de modalitățile de a controla rolurile sociale ale femeilor decât de a valida contribuția lor pozitivă la păstrarea sănătății națiunii 57. În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenicătc " În căutarea „celuilalt” \: devianță socială și normalitate eugenică" Identificarea femeilor din cuplurile interetnice ca potențiali agenți disgenici ilustrează, de fapt, o strategie mai larg folosită a localizării indivizilor și grupurilor a căror stigmatizare și excludere din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și teamă. Eugeniști au devenit, treptat, mai preocupați de modalitățile de a controla rolurile sociale ale femeilor decât de a valida contribuția lor pozitivă la păstrarea sănătății națiunii 57. În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenicătc " În căutarea „celuilalt” \: devianță socială și normalitate eugenică" Identificarea femeilor din cuplurile interetnice ca potențiali agenți disgenici ilustrează, de fapt, o strategie mai larg folosită a localizării indivizilor și grupurilor a căror stigmatizare și excludere din structura socială sănătoasă, eugenică, ar fi putut contribui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dislocările structurale masive asociate unor schimbări sociale rapide și profunde, cum sunt urbanizarea sau industrializarea, care conduc la disoluția controlului social și încurajează comportamentele antisociale (Smelser, 1962; Tilly et. al., 1975). Abordările ulterioare au respins asocierea m.s. cu iraționalitatea sau devianța punând în loc o paradigmă raționalistă potrivit căreia m.s. nu reprezintă altceva decât „politică cu alte mijloace”, adeseori singurele mijloace la îndemâna celor marginalizați, pentru a contesta regulile și autoritatea elitei puterii. În asemenea condiții, a înțelege apariția m.s. înseamnă a explica
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
supervizor. 12. Natura distinctă a problemelor cu care se confruntă asistenții sociali și sarcinile pe care le realizează determină necesitatea disponibilității unei supervizări de factură suportivă. Situațiile care prezintă o mare încărcătură afectivă (conflictele maritale, abuzurile față de copii, boala, decesul, devianța, dependența de alcool și droguri) echivalează cu mari solicitări emoționale la adresa practicienilor. Eșecul în acordarea de ajutor poate fi interpretat ca un eșec personal. Responsabilitățile sunt mari, soluțiile disponibile sunt ambigue, resursele sunt limitate, generând riscuri de anxietate, culpabilitate, descurajare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
COMPORTAMENTUL ÎN GRUP LA LOCUL DE MUNCĂ, Cătălina Zaborilă 13.1. Definirea și clasificarea grupurilor de lucru 13.2. Formarea și dezvoltarea grupurilor de lucru 13.3. Elemente structurale ale grupurilor de lucru (roluri, norme, statut) 13.4. Conformare și devianță în grupul de lucru 13.5. Coeziunea grupului de lucru 13.6. Conflict în grupul de lucru 13.7. Grupuri de lucru vs. echipe de lucru CONDUCEREA ORGANIZAȚIILOR, Cătălina Zaborilă 14.1. Conducere, influență și putere în organizații 14.2
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
din doi plus doi, trei.” Stephen P. Robbins CUPRINS 13.1. Definirea și clasificarea grupurilor de lucru 13.2. Formarea și dezvoltarea grupurilor de lucru 13.3. Elemente structurale ale grupurilor de lucru (roluri, norme, statut) 13.4. Conformare și devianță în grupul de lucru 13.5. Coeziunea grupului de lucru 13.6. Conflict în grupul de lucru 13.7. Grupuri de lucru vs. echipe de lucru OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să faceți distincția între
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
calitatea activității membrilor echipei. Pozițiilor informale de prestigiu le pot lipsi simboluri evidențiatoare și spijin sistematic din partea oamenilor, dar pot opera foarte eficace în contextul exercitării autorității membrului care deține o astfel de poziție în grup. 13.4. Conformare și devianță în grupul de lucru În centrul dinamicii de grup se află raporturile de putere între membri și procesele de influență interpersonală în contextul cărora gândurile, sentimentele și comportamentele unui individ pot suporta modificări dramatice. Puterea pe care o poate exercita
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ca urmare a unei interiorizări a conduitei conforme normei ca standard propriu de conduită. În fiecare grup de lucru puteți identifica indivizi care nu se conformează normelor, refuzând în mod sistematic să adere la standardele de gândire și lucru impuse. Devianța în grupul de lucru descrie comportamentele pe care membrii grupului le consideră atât de amenințătoare, jenante sau deranjante, încât introduc sancțiuni speciale pe care le administrează persoanelor ce le-au manifestat. Comportamentul devianților perturbă funcționarea grupului. Acestei situații inconfortabile, membri
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
membri grupului îi răspund prin presiuni spre conformare la normă asupra deviantului, recurgând la excludere ca ultimă soluție, numai atunci când nici o altă tactică de influență (defăimare, izolare, etc.) nu a avut succes. Acest efect este cunoscut sub numele de „paradoxul devianței”. O’Day (1974) (apud Arnold și Feldman, 1986) pune în evidență paradoxul devianței descriind situația unor angajați care au devenit devianți prin răzvrătire și tentativa de a reforma practici organizaționale importante. Pe marginea acestui exemplu, autorul arată că: pe măsură ce individul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la excludere ca ultimă soluție, numai atunci când nici o altă tactică de influență (defăimare, izolare, etc.) nu a avut succes. Acest efect este cunoscut sub numele de „paradoxul devianței”. O’Day (1974) (apud Arnold și Feldman, 1986) pune în evidență paradoxul devianței descriind situația unor angajați care au devenit devianți prin răzvrătire și tentativa de a reforma practici organizaționale importante. Pe marginea acestui exemplu, autorul arată că: pe măsură ce individul devine tot mai recalcitrant, tacticile de intimidare folosite de șefi sunt tot mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
performanței. Grupul pierde astfel șansele de a se reînnoi odată cu perspectiva nouă, entuziasmul și dorința de a schimba lucrurile a noilor recruți, pierzând, în același timp, oportunitatea de a testa utilitatea și validitatea normelor pe care le stabilește. De altfel, devianța în grupul de lucru nu are o conotație negativă iar membrii devianți pot constitui o resursă valoroasă pentru inovare și experimentare. Peters și Waterman (1982) (apud Smither, 1988) susțin că toleranța devianței în grup/organizație este o caracteristică a managementului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
validitatea normelor pe care le stabilește. De altfel, devianța în grupul de lucru nu are o conotație negativă iar membrii devianți pot constitui o resursă valoroasă pentru inovare și experimentare. Peters și Waterman (1982) (apud Smither, 1988) susțin că toleranța devianței în grup/organizație este o caracteristică a managementului eficient. 13.5. Coeziunea grupului de lucru Fenomenul de coeziune reflectă gradul în care grupul este atractiv pentru membrii săi (i.e. se plac și doresc să rămână membri ai grupului). Membrii grupurilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prejudecăților, egalitate de șanse în educație și formare, precum și oportunități de dezvoltare și afirmare similare (Anker, 1997). 16. 4.3. Persoane cu nevoi speciale Nevoile speciale ale unor oameni au condus la perceperea diferențelor dintre aceștia și restul semenilor ca devianțe și la segregarea lor în societate. Politicile actuale de integrare (educative și sociale) au ca punct de plecare ideea că absolut toți indivizii umani prezintă numeroase și diverse nevoi, rămânând, prin natura lucrurilor, tributari mediului natural și social de care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Rol Rol desemnat Rol emergent Ambiguitatea rolului Conflict de rol Conflict de rol intraemițător Conflict de rol interemițători Conflict între roluri Conflict persoană-rol Contract psihologic Normă Statut Conformare Credite de idiosincrasie Dependență de informații Dependență de efect Complianță Identificare Internalizare Devianță Paradoxul devianței Coeziune Conflict Competiție Cooperare Acomodare Compromis Colaborare Evitare Influență Putere Puterea poziției Puterea personală Puterea informațională Abordare centrată pe trăsăturile de personalitate Teoria „Omului Mare” Studiile Universității Ohio Studiile Universității Michigan Inițierea structurii Considerarea Centrare pe producție Centrare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
desemnat Rol emergent Ambiguitatea rolului Conflict de rol Conflict de rol intraemițător Conflict de rol interemițători Conflict între roluri Conflict persoană-rol Contract psihologic Normă Statut Conformare Credite de idiosincrasie Dependență de informații Dependență de efect Complianță Identificare Internalizare Devianță Paradoxul devianței Coeziune Conflict Competiție Cooperare Acomodare Compromis Colaborare Evitare Influență Putere Puterea poziției Puterea personală Puterea informațională Abordare centrată pe trăsăturile de personalitate Teoria „Omului Mare” Studiile Universității Ohio Studiile Universității Michigan Inițierea structurii Considerarea Centrare pe producție Centrare pe oameni
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care toți o avem Înscrisă În modul nostru de a gândi Între real și ficțional și care la noi funcționează În felul următor, fără să ne putem apăra sau feri de ea: suntem obișnuiți să considerăm că ficționalul este o devianță, o ciudățenie atașată la real, care pleacă din real depărtându-se de el. Oricum, ficționalul ar suferi de o vinovăție față de adevărul la care trebuie să ajungem În final. Or, cred că tu, Mihaela, ai avea nevoie, mai degrabă decât
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a tatălui. Avem aici însă un exemplu elocvent de influență mascată a unor variabile. Dacă facem o comparație brută între copiii biparentali și monoparentali, rezultă că ultimii au performanțe școlare mai slabe, în cazul lor existând mai multe situații de devianță. Controlând însă variabila „venituri”, diferența se reduce extrem de mult. Într-adevăr, proporțional, familiile monoparentale (matrifocale, de obicei) sunt mai sărace. Studii de mai mare finețe dovedesc că, izolând factorul „sărăcie”, lipsa tatălui are totuși efecte de încurajare a comportamentului deviant
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Ce este grupul? Apariția și dizolvarea grupului 214 9.2. Caracteristicile grupului 221 Rezumat 223 Exerciții și teme de reflecție 223 Scenariu: Eterogen sau omogen? 224 Întrebări 225 Capitolul 10 Procese de grup. Analize educaționale 227 10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice 230 10.2. Presiunea spre uniformitate în grup - noi valențe în câmpul comunicării 234 10.3. Normele de grup și conformarea membrilor 240 10.4. Cooperare și competiție în grup 247 Rezumat 252 Exerciții și teme
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dimensiunea rolului, grupul se stabilizează și se profesionalizează); - constituirea unor criterii specifice grupului respectiv (la alcătuirea cărora să participe toți membrii grupului) de evaluare a membrilor; aceste criterii vor conține diferențierile de status și de abilitate. 10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice tc "10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice " În ceea ce privește perspectiva asupra învățării, văzută ca rezultantă a interacțiunilor în colectivul de cursanți, abordare pe care - așa cum am amintit deja în cuprinsul acestei lucrări - ne sprijinim
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
criterii specifice grupului respectiv (la alcătuirea cărora să participe toți membrii grupului) de evaluare a membrilor; aceste criterii vor conține diferențierile de status și de abilitate. 10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice tc "10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice " În ceea ce privește perspectiva asupra învățării, văzută ca rezultantă a interacțiunilor în colectivul de cursanți, abordare pe care - așa cum am amintit deja în cuprinsul acestei lucrări - ne sprijinim cu precădere demersul, un unghi important de cercetare este constituit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Mai precis, coeziunea poate îmbrăca și aspecte negative (cum ar fi fenomenul de gândire de grup - groupthink), poate fi îmbunătățită ori poate suferi reducții în urma influenței acelorași variabile sau poate fi influențată major de un fenomen - aparent opus -, acela de devianță în interiorul grupului etc. Astfel, cercetările lui Schachter au constat în a-i cere unui membru al grupului să mențină în discuții o poziție aflată în divergență cu pozițiile celorlalți membri. Inițial, membrul deviant a primit toată atenția grupului; fiecare dintre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se realizează atât într-un mod implicit- prin interiorizări treptate de către noul membru -, cât și explicit, prin activitățile circumscrise respectivelor valori (topica va fi reluată atunci când vom vorbi despre team-building). De altfel, am amintit deja că nu putem vorbi despre devianța absolută în grup, așa cum nu putem vorbi despre conformare totală; acestea, după cum arată și Bales (apud Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 555), atunci când propune o analiză a interacțiunii ca proces, sunt extrem de flexibile, situate pe un continuum acțional. Așa cum lesne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un contur mai clar și un accent practic direct în momentul tratării metodei construirii de echipă. Nu ne putem opri totuși să nu remarcăm faptul că există o serie de variabile care ar putea conduce la limitarea expunerii spre o devianță profundă a unor membri din grup; putem aminti aici, spre exemplu, aranjarea spațiului de discuții unde, așa cum amintesc Book și Galvin, există cel puțin patru avantaje în așezarea circulară sau semicirculară: „- reduce rolul autoritar al profesorului; - oferă senzația de echitabilitate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
largă, În sensul ca ea include toate acele situații ale copilului și tânărului care merg de la copilul fără familie până la adolescentul criminal, unde intră: deficiențele cauzate de infirmități și disfuncții somatice; deficiențele psihointelectuale și tulburările afective și caracteriale; fenomele de devianță provocate de mediul socio-familial și erorile de educație; fenomenul de vagabondaj și delincvența . Integrarea școlară a copiilor cu probleme de comportament presupune aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportamentelor indezirabile, precum și consolidarea unor atitudini favorabile față de
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]