76 matches
-
evaluativă a participanților: nivelul capitalului social, internalizarea normelor identitare și de reciprocitate ale acestora etc. O a doua întrebare importantă la acest punct este următoarea: care sunt condițiile în care rezultatul interacțiunii dintre mediu și entitatea politică este evoluția, respectiv devoluția politică? Evoluția și devoluția politică sau instituțională formează din punct de vedere analitic un continuum: fiecare entitate politică poate fi situată pe o tendință sau alta. Pe baza celor introduse până acum poate fi enunțată ideea că evoluția politică este
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
capitalului social, internalizarea normelor identitare și de reciprocitate ale acestora etc. O a doua întrebare importantă la acest punct este următoarea: care sunt condițiile în care rezultatul interacțiunii dintre mediu și entitatea politică este evoluția, respectiv devoluția politică? Evoluția și devoluția politică sau instituțională formează din punct de vedere analitic un continuum: fiecare entitate politică poate fi situată pe o tendință sau alta. Pe baza celor introduse până acum poate fi enunțată ideea că evoluția politică este rezultatul compatibilității dintre schimbările
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Factorii circumstanțiali trebuie considerați întâmplători, imposibil de controlat, deși în cazul studiat ei sunt parte a două procese mai largi (expansiunea capitalismului și expansiunea statului) care îi ordonează, și care, de altfel, continuă și astăzi. Aceștia sunt perturbații atunci când provoacă devoluție politică și oportunități atunci când provoacă evoluție politică . Caracterul lor depinde de starea sistemului socioecologic de referință: influențele exogene (de exemplu, schimbări relevante în mediu) sunt receptate ca perturbații sau oportunități în funcție de/relativ la starea sistemului socioecologic de referință. Rezultă că ceea ce
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
la cel al acțiunii colective. Acțiunea colectivă are loc prin procesul politic, iar repetarea sa pe termen lung conduce la acumularea fondului instituțional. A treia problemă este relevantă aici și din punct de vedere metodologic. Redefinind mai sus evoluția și devoluția politică în termeni de variație a complexității instituționale, am spus implicit că aceeași variație are loc și în ceea ce privește nivelul (în sensul de „cantitate” a) acțiunii colective care are loc; asta pentru că instituțiile se dezvoltă pentru a rezolva probleme de acțiune
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
începuturi sunt necunoscute, această „republică”, cum a caracterizat-o Dimitrie Cantemir, furniza inițial toate bunurile și serviciile publice necesare membrilor, având totodată un drept patrimonial complet asupra întregii proprietăți, ca și asupra membrilor. Cele două subperioade distinse anterior corespund, prima, devoluției politice între cea mai deplină autonomie și izolare în raport cu mediul economic, politic și instituțional și până la disoluția nivelului confederal (anii 1840), iar cea de-a doua, integrării economice și instituționale a obștilor individuale, lipsite de nivelul confederal, în mediile corespondente
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mediile corespondente ale Țărilor Române. Integrarea în stat și integrarea în economia națională sunt influențele exogene al căror impact va fi studiat. În perioada de aproximativ o sută de ani dintre jumătatea secolului al XVIII-lea și începutul regimului comunist, devoluția aranjamentului devălmaș a avut loc printr-un set de adaptări, dintre care cele mai importante sunt restrângerea domeniului acțiunii colective și simplificarea graduală a arhitecturii sale instituționale. • Interludiu 1: momentul colectivizării găsește proprietatea devălmașă asupra pădurilor separată între obști, iar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de repartizare a efortului financiar între sate și, ulterior, în interiorul satelor. Cele două niveluri sunt similare ca logică și criterii, unul fiind oglinda celuilalt. Modul de plată al taxelor a fost un element definitoriu pentru organizarea aranjamentului analizat în perioada devoluției sale, reprezentând principala și cea mai longevivă problemă de acțiune colectivă. Procesul propriu-zis începea cu repartizarea între sate. „Aruncarea birului pe sate” se făcea de către adunarea cea mare a Vrancei, „ținând seama de puterea de plată a fiecărui sat în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
proprietate teritorializate), dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci afirma că direcția generală a devoluției aranjamentului instituțional este cea către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și, respectiv, privatizarea individuală a resurselor. Privatizarea privește toate resursele comune sau bunurile publice enumerate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
puncte de inter acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și adaptări. 4.5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea statului - se află, indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei. Acestea au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului socioecologic. Ceea ce ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității, și anume rezistența și reziliența: din perspectiva nivelului confederativ, ce anume a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
1864 și 1910 se pare că primarul și primăria cumulau și funcția informală de conducere a obștii (Vasile, 2007b, p. 117). În acest mod, conducerii colective a fiecărei obști i-a fost adăugată o componentă executivă permanentă. Am văzut că devoluția politică a obștilor din Munții Vrancei a constat în simplificarea instituțională a aranjamentului, sub dubla presiune a expansiunii statului și a expansiunii piețelor interne. Această simplificare a început prin reducerea diversității bunurilor și serviciilor publice furnizate participanților. Cu alte cuvinte
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
În cazul studiat, nivelul a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților agricole și forestiere în regimul comunist, proces care a început în 1949 și s-a încheiat în anul 1962. Argumentul la acest punct este că secvența devoluției politice a aranjamentului obștilor din Vrancea nu este deloc întâmplătoare, ci general valabilă: în această secvență a constat gradualitatea adaptării sau a mutațiilor în raport cu perturbațiile. Ea constă din restrângerea domeniului acțiunii colective, urmată de restrângerea sau simplificarea instituțiilor politice, iar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
confruntată cu rezolvarea provocărilor autoguvernării pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung și prosperitatea comunităților respective. Din acest motiv, atributele lor evoluționiste au un caracter special. Din analiza perioadei obștii vechi se desprind două categorii de concluzii importante, primele privind devoluția politică a aranjamentului studiat, iar celelalte privind lecțiile desprinse cu privire la factorii endogeni relevanți pentru rezistența și reziliența entităților politice locale. Alte implicații colaterale au fost notate pe parcurs. În primul rând, expansiunea piețelor interne a reprezentat o oportunitate economică pentru
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cu servicii corespunzătoare a cetățenilor este aproape imposibil de realizat. Descentralizarea sectorului public înseamnă atît autoguvernarea, cît și delegare de competențe de putere, din partea guvernului central, prin deconcentrare (crearea de reprezentanțe locale ale ministerelor și altor autorități centrale), sau prin devoluție (transferul deciziei și execuției către autoritățile locale), cu un suport legislativ adecvat. Descentralizarea și autonomia presupun atît libertatea autorităților locale în formularea propriilor politici, cît și competențe de natură legislativă, de execuție și control. Se contează, astfel, pe o mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se pare că acestea din urmă sunt mai reduse în cazul guvernărilor locale. La fel, eficacitatea unui parteneriat public-privat este cu atît mai ridicată cu cît el se desfășoară la un nivel cît mai descentralizat, ceea ce nu înseamnă că simpla devoluție legislativă și executivă conduce automat la o eficiență superioară. De multe ori, o responsabilitate prea mare poate sufoca o guvernare locală. De aceea este mult mai utilă încredințarea activităților către sectorul privat, care asigură quat erat demonstrandum și o eficiență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să servească ansamblul, economia mondială în întregul ei. S-au structurat și diferite subsisteme, cu autoreglare, care îndeplinesc funcții specifice. Oricum, guvernele naționale își văd amputată serios capacitatea de a formula și fundamenta politici economice proprii. Se produce astfel o devoluție de putere și suveranitate națională, care este recuperată la nivel internațional și la nivel regional. Transnaționaliștii, sau hipergloba-liștii (Kenichi Ohmae, Joseph Nye, Robert Keohane, Karl Kaiser, Paul Taylor, James Rosenau, David Korten, Peter Drucker ș.a.) consideră că guvernele naționale sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
democrația cosmopolită este văzută ca o utopie de realiștii neînduplecați; cu toate acestea, ea este o încercare serioasă de a aduce unele din forțele globalizării sub un oarecare control popular. Propuneri ca cele de creare a parlamentelor regionale și de devoluție a puterii suverane către organismele regionale, de garantare a drepturilor universale ale omului prin jurisdicțiile interne și de monitorizare de către curțile internaționale, de o reformă radicală a Organizației Națiunilor Unite, precum și promovarea societății civile globale sunt sugestii serioase pentru extinderea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
95 deconstrucție, 186, 188, 190, 205 deconstrucționism, 151 deficit democratic, 95 democrație, 22, 65, 71, 74, 83, 109, 156, 174, 268 democrație liberală, 72, 78, 118, 216, 217 descentralizare, 258, 259, 264, 265, 268, 271, 272, 273, 277 destabilizare, 187 devoluție, 95 dezvoltare, 264, 260 dezvoltare durabilă, 263 dialog, 148, 173, 174, 176, 177, 223 dictatura proletariatului, 151 diferențiere culturală, 106, 107 diferențiere spațială, 195 dilema prizonierului, 52, 53, 56, 269 diplomație, 20, 21, 45, 75, 103, 109, 122, 128 discurs
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dintre soluțiile propuse pentru îmbunătățirea serviciilor de asistență socială. Deși implementarea parteneriatului public-privat în oferirea de servicii de asistență socială întâmpină o serie de dificultăți, apreciem că în următorii ani se va dezvolta încadrându-se într-un trend general de devoluție a responsabilităților statului dinspre nivelul central către cel local, spre comunități și structuri asociative. Articolul de față prezintă câteva dintre rezultatele unei cercetări care a avut loc în perioada martie-iunie 2004 cu privire la practicile de contractare socială din România în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
161). De pe o poziție constructivistă macrofenomenologică, Meyer și Jepperson (2000) argumentează ideea construcției cultural-cognitive atât a intereselor, cât și a capacității de acțiune responsabilă a actorilor („investitorilor”). Ei arată cum capacitatea de acțiune (agenția) a actorilor este un proces de devoluție a autorității divine. Aceasta din urmă era singura forță acțională În societățile premoderne, indivizii fiind mai degrabă În ipostaza de executanți ai voinței divine. Capacitatea de acțiune responsabilă și autoritatea sunt asumate imanent În practicile și cunoașterea sociale și este
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1982; ultima fază a transformării Belgiei dintr-un stat unitar de tip iacobin într-un stat federal puternic descentralizat; reformele constituționale din Italia care căutau să creeze un stat federal; și, ultimul dar nu și cel din urmă, reformele de devoluție din Marea Britanie care au început în a două jumătate a anilor 1990. În Spania, primul val de descentralizare a implicat transferul competențelor de la Madrid către AC* iar, în anii 2000, a existat un "al doilea val" în care competențele sunt
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
primarilor și președinților regionali, au redus puterea partidelor politice tradiționale și au facilitat reînnoirea, cel puțin într-o anumită măsură, a clasei politice.41 Marea Britanie a fost ultima dintre marile state europene care a adoptat programul politic de descentralizare (intitulat "devoluție" în Marea Britanie) după mulți ani de centralizare și chiar "hiper"-centralizare.42 Această mișcare spre o descentralizare politică mai amplă a fost întărită atât de Consiliul Europei cât și de Uniunea Europeană. Consiliul Europei a adoptat Carta Europeană a Autonomiei Locale
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
există două regiuni experimentale în Skåne și Västra Gotaland care, chiar dacă din punct de vedere constituțional sunt plasate pe același nivel cu comitatele, prezintă câteva caracteristici distincte pe care comitatele "obișnuite" nu le posedă.51 Și în Marea Britanie, reformele de devoluție inițiate de guvernul Blair includ experimente în modul de organizare a autorității locale: primari aleși în mod direct și abolirea sistemului de comitete și instalarea unui executiv separat de adunare. Într-o anumită măsură, aceste schimbări au reflectat recunoașterea potrivit
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Jean-Pierre Chevènement, liderul CERES (Centre d'études, de recherches et d'éducation socialiste Centrul pentru studii, cercetare și educație socialistă). Și președintele Mitterrand a avut o atitudine ambivalentă în privința reformelor, așa cum prim-ministrul britanic Tony Blair a fost reticent în privința devoluției în Marea Britanie. În realitate, obiecțiile au venit în primul rând din partea acelor indivizi și partide mai târziu auto-caracterizați ca souverainistes care aveau o percepere iacobin-tradiționalistă a statului și care se temeau că descentralizarea va pune în pericol principiul unității și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
vol. 19, 1981. 6 Legea 82-213 din 2 martie 1982 cu privire la drepturile și libertățile municipalităților, departamentelor și regiunilor. 7 M. Verpeaux, op. cit., p. 3. 8 Ibid. 9 În mod similar, conservatorii din Marea Britanie s-au opus cu înverșunare planurilor de devoluție ale guvernului laburist din 1987, dar, odată ce Parlamentul scoțian și Adunarea Națională din Țara Galilor s-au constituit și au candidat, și-au dat seama că aceste noi instituții erau singura lor posibilitate de a avea un reprezentant în politica scoțiană
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în politica scoțiană sau galeză și, prin urmare, au îmbrățișat aceste reforme. 10 Din nou, se poate face o paralelă cu situația Partidului Laburist din Marea Britanie, care de asemenea a experimentat o perioadă lungă în opoziție și care a ales devoluția ca una dintre noile sale abordări politice. 11 L. J. Sharpe (ed.), Descentralist trends in western democracies (London: Sage, 1979). 12 O analiză profundă a cetățeniei franceze poate fi găsită în S. Duchesne, Citoyenneté à la française (Paris: Presses de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]