4,229 matches
-
se face sutura, așa ajungem să ne pese de personaj, fiind trași noi înspre ea, nu vice versa. Cum s-ar fi întâmplat dacă filmul ne povestea întâmplări de copilăria ei, extorcându-ne ceva compasiune. Să închei tot cu un dezacord, acum metodologic, cu Alex. Leo Șerban. Eu una cred că menirea criticului e de a ajuta spectatorul să privească. Nu arbitrar, la modul ,uită-te încolo, c-așa zic eu", ci arătându-i cum și unde să se uite, cu
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
care e mai elegant și mai colegial să nu se vorbească, ci în aparté-urile din culisele vieții culturale, unde dezaprobarea cea mai categorică a avut de înfruntat aderențe manifestate cu un entuziasm întrucâtva timid, pentru că e mai ușor să conceptualizezi dezacordul rațional decât acordul sensibil, deși, în cazul de față, ambele sintagme își pot împrumuta cu aceeași dezinvoltură, printr-un schimb reciproc, unul din termeni. În fond, despre ce este vorba? Despre o reîntoarcere ,experimentală" la natură, care a apărut fără
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
iarba, chiar nămoalele, pe tălpi, să ascult murmurul apei, șuieratul vîntului în plopi, nuci și arini. Osemintele mele vor zace, acolo, alături de înaintași. Am avut senzația veșniciei și ceea ce numesc filosofii - cu un termen impropriu - a organicității". în numele acestei "organicități" dezacordurile sînt însă tăioase, implacabile. Odată constatate dereglările comportamentale, malformațiile morale, ele sînt urmărite cu o pană înmuiată în acid, capabilă de mari performanțe pamfletare. Asemenea altor "organiciști" (Eminescu, Iorga, Goga) și anticipîndu-i pe oponenții virulenți ai anticomunismului precum Paul Goma
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
ocupă de mai mulți ani de constituirea unui corpus de română vorbită și de interpretarea lui; intervențiile participanților - Ariadna Ștefănescu (despre tipuri de amplificare a acordului), Marioara Ion (despre negocierea comercială), Ioana Cristina Pârvu (secvențele metacomunicative), Carmen Radu (tipurile de dezacord), Răzvan Săftoiu (conversația fatică), Andra Șerbănescu (strategiile de disociere în discursul cooperativ) au demonstrat utilitatea demersului și coeziunea școlii bucureștene de pragmatică. Limite de spațiu și imposibilitatea practică de a fi urmărit toate lucrările prezentate pe secțiuni ne împiedică să
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
L-am fi expus pe d-l Alexandru George unor atacuri în serie "uneori frizând ticăloșia". Cronicarul nu știe pe ce se bazează fostul nostru colaborator mult prețuit când ne aduce asemenea grave învinuiri. Cândva a survenit, e adevărat, un dezacord între noi și domnia sa, o nepotrivire de opinie pornită de la o chestiune punctuală, ca să vorbim astfel, și nu de la principii. Și cum d-l George, deși liberal declarat, nu suportă să fie contrazis, s-a supărat și a rupt colaborarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
politica partidului) era prompt pedepsit, țintă a bârfelor, aliment pentru pofta de maculare a târgului. Abia înălțat de curând la rangul de somitate în filosofie, el s-a trezit exclus fără nici o ezitare de la onoruri, pentru că s-a declarat în dezacord cu direcția ideologică oficială. În combaterea lui se foloseau clișee de descalificare din jargonul luptei de clasă. Sartre era desemnat „discipolul nazist al lui Heidegger”, i se atribuiau păreri simpliste și puerile pe care nu le emisese vreodată. În perioada
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
pe stadion la un meci de fotbal ori să-l privești la televizor, ține de perversiune să discuți la nesfîrșit ce au scris ziarele despre un meci pe care nici măcar nu l-ai văzut. Mă aflu de două ori în dezacord cu autorul Operei deschise (sau, pentru fanii lui de dată mai recentă, al Numelui tradafirului). O dată, fiindcă mi se pare că a discuta despre fotbal este la fel de legitim ca a discuta despre o carte. Nu împărtășesc convingerea lui C. Noica
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
în sine și pentru noi, spectatorii. Fără o minimă hermeneutică, obiectul acestor spectacole ar fi efemer sau fad. Un procent din drepturile lor la perenitate le revine din comentariile cărora le dau naștere. În al doilea rînd, mă aflu în dezacord cu Umberto Eco și pentru că nu cred că problema actuală - în epoca mass-media - este abuzul de discuții pe teme fotbalistice (și, mai în general, sportive) ori de altă natură. Problema este una exact contrarie: și anume că, treptat, televiziunile ori
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
întregului. Față de imaginea sculpturii lui Ovidiu Maitec, pictura Sultanei Maitec se înscrie într-o evidentă opoziție. Și o asemenea situație nu derivă din specificul limbajului, din particularitățile tehnice sau din pricini materiale obiective. Nu cu sculptura intră Sultana Maitec în dezacord, și nu faptul că se exprimă în bidimensionalitate o situează în- Într-un alt registru al existenței simbolice, la rigoare pictura poate exhiba un interes pentru materie chiar mai mare decît sculptura, ci cu totul altele sunt motivele disjuncției. La
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
refuzat pretențiile”, ca și la p. 233) 183, 188, 198, 199, 201 (între principală și completivă di rectă, ca și la p. 251), 206, 207 (lipsa virgulei după gerunziala aflată înaintea regentei: „Viețuind cu Depravarea (sic!) este Isus”), 222 etc.; dezacordurile se întâlnesc la tot pasul - vezi, de exemplu, p. 100 („o hoardă de franci de pe țărmul stâng al râului provocau (sic!) un dezastru de proporții în Gallia”), 144 („Mamertinus, consulul desemnat pentru 362 și autorul elogiul (sic!) în latină către
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pentru „politica privitoare la aurum coronarium”), 201 („a planului său de a mări curiae”) ș.a. - sau cu toponime străine - vezi, de exemplu, p. 89, 94 („cucerirea Cologne-ului”), 90, 93 („recucerirea Cologne-ului”), 95 („o armată barbară a asediat Sens-ul”); uneori, dezacordurile fac casă bună cu traducerea greșită sau nein teligibilă - vezi, de exemplu, p. 24: „There was no merchant or sailor to be a nuisance, and yet by going up on a little hill one could see the sea, the ships
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Își istovea tinerețea, iar prin supunerea față de mamă era bine călăuzit spre Dumnezeu prin Împlinirea poruncilor divine<footnote Idem, De vita S. Macrinae, P. G. XLVI, col. 968C. footnote>. Păcatul este, Într-adevăr, răul sub toate formele lui, fiind În dezacord cu legile lui Dumnezeu, ale naturii și ale vieții; cu toate acestea Însă, dacă păcătosul se Întoarce de la calea lui cea rea, Dumnezeu nu mai ține seama de relele trecute și-i arată marea Lui iubire de oameni dăruindu-i
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
oferă lista episcopilor romani. Și Eusebiu din Cezareea elaborează lista episcopilor celor mai Însemnate biserici: Ierusalim, Antiohia, Alexandria și Roma. Divergențele liturgice, disciplinare și doctrinare Între diferitele biserici, dacă erau socotite compatibile cu credința, nu rupeau koinonia. Așa de pildă dezacordul asupra datei celebrării Paștilor În veacul al II-lea după unii era socotit lucru grav, În vreme ce pentru alții nu constituia un motiv suficient pentru a frânge koinonia, deoarece ambele tradiții se revendicau de la origini. Importantă era Însă consuetudo Între diferitele
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Vest. În urma dezbaterilor, juriul a hătărât, în unanimitate, ca premiul să revină volumului de vers uri al lui Slavco Almăjan - „Mansarda de Vest” pentru că „aduce un posibil dialog cu trecutul, cu propriile suspiciuni, iar continul cărții, un mesaj îndreptat spre dezacordurile care au dat lumea peste cap. Versule din Mansarda de Vest, sunt precum niște lecții de admirație lirică, prețioase lecții de viață, sau exerciții de admirație pe versuri de delir, sunt reale avertismente despre căderea și decăderea noatră, din care
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
de la principiile sale morale. În fața oficialilor, prea vulnerabil pentru lupta deschisă cu o putere discreționară, Domnul Baciu se retrăgea strategic în formula "cum socotiți", care nu însemna nicidecum supunere, ci încrucișare a brațelor. Nouă, celorlați, atunci când voia să-și marcheze dezacordul sau când, pur și simplu nu voia să jignească, ne lansa un ambiguu, multiplu conotativ "ce să spui, mamă dragă...". Era, într-adevăr, mai curând matern, decât patern Dudu Baciu. Apropiații îl porecliseră "Mama Baciu", iar prin 1972, Geta Brătescu
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
mijloc slujește adevărul.” (Ștefan Cazimir) 1. Autobiografia în comunism Ce trebuia să conțină, în anii comunismului, o autobiografie? Avem sub ochi o fișă-model, emisă în 1975 de serviciul de cadre al Universității din București, pe care o transcriem întocmai, inclusiv dezacordurile, abrevierile agramate și punctuația pe alocuri fantezistă: Autobiografie Numele și prenumele, născut la..., naționalitate, domiciliu, școală primară, liceu, facultate etc. Autocaracterizare după fiecare etapă. Stagiu militar. Sancțiuni în această perioadă. După absolvirea facultății (anul), toate locurile de muncă, funcțiile. Sarcini
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
în discuție a problemelor complexe ale culturii, literaturii și limbii române, ca o experiență colectivă, personală și conștient elaborată, în fond: orientările deduse din irupția anului 1989, meditațiile istorice și realitatea brutală a peisajului, prielnic celor mai neașteptate și vii dezacorduri și acorduri, privitoare la însumarea dreptului judecării marilor personalități, a literaturii din perioada comunismului, a denaturării scriitorilor noștri celor mai valoroși, a revistelor literare, a integrării diasporei. De remarcat și de reținut participarea auditoriului, relevantă prin cadențele asumării termenilor puși
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
simplu, refuzi să le crezi. Un instinct de autoapărare mentală te împiedică să percepi, să concepi imposibilul unei profunde tragedii. Refuz încă să cred că Mariana Marin a murit. Madi Marin a murit - între subiect și predicat există un teribil dezacord - o discordanță existențială. Madi era toată numai viață, vitalitate de luptător, entuziasm, fervoare, rîs. Rîsul ei mereu prezent, o replică spontană pentru care o invidiam - chiar dacă bănuiam că ascunde mari spații de tristețe și de singurătate. Iarna trecută mi-a
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
greva însăși fiind una politică. Mai erau și doar câteva zile până la alegeri și n-aveam chef ca cineva să-și tragă spuză electorală pe turta lui, pe baza gestului simbolic al unor oameni care voiau să-și exprime public dezacordul față de un abuz. Aș fi vrut ceva mai bine organizat și mai “di granda”, așa. O Piața Universității, o palmă usturătoare pe obrazul tuturor politicienilor. Până la urmă, Ionuț m-a convins, cu argumente pe care le puteți citi și aici
Suntem gata să protestăm, da’ să fie supermișto by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21196_a_22521]
-
să se indigneze de la el din fotoliu, din fața computerului. Că poate și vrea. Că poate și vrea să-și dezlipească fundul de fotoliu și să și-l deplaseze până într-un loc anume, în scopul de a-și exprima un dezacord. Că poate și vrea să facă asta, conștient de faptul că nu va primi nimic concret în schimb. Nici mici, nici cârnați, nici bere, nici vreo scuză din partea lui Rădoi, nici încetarea grevei. Că poate și vrea să facă asta
Suntem gata să protestăm, da’ să fie supermișto by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21196_a_22521]
-
în ideile și opțiunile politice ale cărturarului, după cum sunt mulți și cei care le contestă. Atunci când a fost ținta unui atac nedemn, am scris că, în ciuda unor gesturi ale domniei sale care m-au mâhnit sau cu care am fost în dezacord fățiș, Este, probabil, unul dintre cei mai autentici intelectuali cu care avem norocul să fim contemporani și, cu siguranță, unul dintre cei mai trebnici oameni de cultură.” Am recitit textul cu pricina și mă bucur să constat, șapte ani mai
Ziua Cărturarului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82356_a_83681]
-
social-democrații găseau trădarea electoratului firească (doar o cereau, vorba lui Trahanache, „enteresurile partidului”), Daciana nu s-a sfiit să declare încă o dată despre proiectul RMGC că e „absolut convinsă” că „e greșit dacă se întâmplă”, si ca, deși e în dezacord cu soțul ei, n-are să renunțe „în nicio condiție” la convingerile ei. Iar această declarație a fost, ca și altele, urmată de fapte: pe 20 mai, într-o intervenție în plenul de la Bruxelles, Daciana a solicitat din nou Comisiei Europene
Decența Dacianei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82369_a_83694]
-
însoțesc trupele în război și de ... cântecele de leagăn.’ ‘Muzică este partea sonoră a tăcerii!’ ‘Nicio muzică nu ar fi mai divină decât recviemul înarmării și al poluării.’ ‘Lumea este asemeni unui măreț concert de muzică; să nu fii în dezacord cu ea.’ ‘Muzică este o armonie agreabila în onoarea lui Dumnezeu și desfătarea permisă sufletului.’ (Johann Sebastian Bach) ‘Muzică este adevărata limba universală, proprie întregii omeniri.’( Karl Julius Weber) ‘Muzică pornește de la inimă și se adresează inimilor.’ (George Enescu) ‘Dacă
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
Muzică - o broderie pe pânză bucuriei.’ ‘Muzică poate face dintr-un suflet răvășit o catedrală.’ ‘Nicio muzică nu ar fi mai divină decât recviemul înarmării și al poluării.’ ‘Lumea este asemeni unui măreț concert de muzică; să nu fii în dezacord cu ea.’ ‘Cărțile educa spiritul, Muzica încântă sufletul.’ ‘Vreți să știți dacă o țară este bine condusă și civilizată, atunci ascultați muzică acesteia.’ (Confucius) Notă: înscriu și eu acest comentariu la concurs pentru cadou, secțiunea ‘Buletinul meteo pe teme muzicale
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
de bubă dulce, să mă scarpin indecent la coajă, împroșcînd în jerbe, în arteziene, cu furtunul de grădină, cu stropitoarea de tablă ruginită, cu gura elegii injurioase... textul să fie cît mai incoerent... mai dezlînat...mai greu de priceput... cu dezacorduri gramaticale... cu expresii vulgare...cu repetiții neglijente, nedorite, bîlbîieli de ramolit lichefiat la creieri, de boșorog redus la fixul memoriei minții ... un soi de limbaj de aurolac handicapat... de rocker drogat cu "iarbă" periculoasă... dezlănțuit, violent, cumva dement...urlînd , bolborosind
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]