KorAP: Find »[drukola/base=dezambiguizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

130 matches

Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749

diverselor terminologii (cu preferință și cu aplecare evidentă pentru terminologia medicală), realizată din perspectivă descriptiv-lingvistică este complexă. În plan sincronic, se face raportarea funcțiilor termenului, respectiv ale metaforei specializate la funcțiile limbii, la tipurile de interdisciplinaritate și la modalitățile de dezambiguizare. Neologia semantică este relevantă pentru interdependența aspectelor lingvistice pe care terminologia actuală se dezvoltă. În plan diacronic este cercetată structura termenilor și evidențiată originea formanților (preponderent de sursă greco-latină) din terminologia panlatină. Cercetare de strictă specialitate, bazată pe o bogată

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
aparținând unui sistem complex de noțiuni interconectate, al căror rol este de a defini o entitate de sine stătătoare - corpul uman. Prin "vestibul", medicina actualizează imaginea abstractă de "spațiu la intrarea într-o cavitate sau un canal" (DM, 2007: 1153). Dezambiguizarea este obligatorie în uzaj: vestibulum oris; vestibulum auris; vestibulum vaginae, vestibule osseux etc. (DM 2007: 1153). Lat. trabecula, ae (s.f.); Trabecula (bârna mică) a servit, în baza identității de caracteristică (forma de bandă sau de fascicul) drept model preconceptual structurilor

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
luăm termenul "biologie", utilizat fie în formă extinsă, fie sub formă de prefixoid, în compusele tematice. Contextele minimale în care termenul apare, formează metafore terminologice și/ sau sintagme terminologice în baza compatibilității conceptuale din structura constructului. Iată câteva contexte de dezambiguizare specifice: 1) ,,Biologie celulară" Semnul de identificare - "celulară" - realizează opoziția cu alte contexte utilizate în domenii diferite de specialitate, cum ar fi "biologia dezvoltării", sintagmă desemnând o disciplină de studiu din sfera de știință a mediului. Termenul "biologie" are capacitatea

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
obiect de studiu structura și funcțiile moleculei). Aplicarea metodelor de analiză a datelor și a informațiilor, a modelării matematice și a tehnicilor de simulare computațională în studiul sistemelor biologice, a dus la dezvoltarea metaforei terminologice categoriale "biologie computațională". Contextele de dezambiguizare sunt formate, de regulă, cu determinant adjectival. Sunt contexte în care sensul termenului se extinde prin noi seme. Extinderile de sens pot indica dinamica ontologică ("biologia dezvoltării"), nivelul la care se studiază materia (biologie moleculară/ biologie celulară), dimensiunea (microbiologie / macrobiologie

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
electronică), biopotențial, bioproteză, biosenzor, biosinteză, biostimulator etc. În limbajul economic actual, funcționează ca adjectiv invariabil, în sintagme ca "produs bio", demonstrându-și productivitatea și natura interdisciplinară. 2) "Acustică" Este un alt exemplu de termen interdisciplinar, ale cărui contexte minimale de dezambiguizare respectă tiparul clasic, determinat+determinant. Poate apărea în structuri binare (electroacustica). Caracteristicile de individualizare relevează identitatea de domeniu: acustică arhitectonică, acustică fizică, acustică fiziologică, acustică psihologică, acustică muzicală, etc. 3) "Semn" Conceptul "semn" (gr. σημεϊον, ου, cf. σημα, -ατος s.n.

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
mai bună cunoaștere a manifestării, în general, a materiei în varietatea ei, a realității, în special: semn verbal, semn natural, semn grafic, semn matematic, semn diacritic, semn monetar; semnul declicului etc. Din aceste considerente, termenul,,semn" are variate contexte de dezambiguizare, în metafora/sintagma terminologică, diferite de la un domeniu la altul. Disciplinele lingvistice - matriciale (conceptul de "semn lingvistic" este teoretizat în Cursul de lingvistică al lui Ferdinand de Saussure, domeniu lingvistic din care se va propaga la toate celelalte discipline) și

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
discipline) și cele socio-umane manifestă, cu excepțiile necesare, preferința pentru sintagmele clasice, de tipul: determinat (substantiv "semn") + determinant (adjectiv): semn lingvistic, semn convențional, semn iconic etc. Utilizarea interdisciplinară, gradul înalt de specializare și de conceptualizare impun tipare din ce în ce mai rafinate de dezambiguizare în limbajul medical, unde "semn"este utilizat cu sensul de "manifestare a unei boli", în sens larg, în metafore polilexicale libere de domeniu și/ sau în sintagme patronimice: • "semn", determinat în N + determinant în G: semnul declicului, semnul evantaiului, semnul

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
forum boarium etc.). Observăm că piață este ab initio, un cuvânt încărcat cu numeroase sensuri. Univocitatea celor aproximativ 30 de termeni existenți în vocabularul panlatin este asigurată de unitățile terminologice compuse/ de îmbinările libere de cuvinte/ de numeroasele constructe metaforice. Dezambiguizarea semantică și contextuală permite identificarea riguroasă a sensului denotativ specializat. Unitățile terminologice astfel obținute sunt accesibile, corespund mecanismelor de desemnare care pornesc de la general (piață) spre particular. Termenul se acomodează extensional, prin actualizarea conceptului în sintagma terminologică: piață a bunurilor

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
conducere (cf. lat. conducere) nu acoperă toate sensurile cuprinse în noțiunea de management. Termenul recent leadership, împrumutat din limba engleză - care câștigă teren în terminologia românească, desemnează doar o trăsătură conceptuală a noțiunii de management. VII.7. Mărci lingvistice de dezambiguizare VII.7.1. Rolul substantivului Statutul interdisciplinar al termenilor/constructelor formate prin transfer metaforic revendică instrumente lingvistice de dezambiguizare. Substantivele abstracte, substantivele masive (nume de materie), substantivele colective etc. (GALR I, 2005) se impun în limba română actuală prin caracteristici

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
engleză - care câștigă teren în terminologia românească, desemnează doar o trăsătură conceptuală a noțiunii de management. VII.7. Mărci lingvistice de dezambiguizare VII.7.1. Rolul substantivului Statutul interdisciplinar al termenilor/constructelor formate prin transfer metaforic revendică instrumente lingvistice de dezambiguizare. Substantivele abstracte, substantivele masive (nume de materie), substantivele colective etc. (GALR I, 2005) se impun în limba română actuală prin caracteristici gramaticale de tip special, ce se pot corela cu trăsăturile lor semantice, iar în terminologie, cu trăsăturile conceptuale. Sunt

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
mod diferit la procesul de terminologizare/ de comunicare specializată. Aceasta, în primul rând datorită realizării prin mijloace non-subiective a corelării referențiale. Ca unități ale sistemului lingvistic, substantivele abstracte desemnează clase de "obiecte" aparținând diferitelor ramuri ale științei contemporane. Procesul de dezambiguizare presupune asocierea substantivului cu mărci, determinanți specifici care concură la individualizarea referentului. Substantivele abstracte reprezintă clasa semantico-gramaticală acomodată în cel mai înalt grad în limbajul științei contemporane, prin caracteristici semantice specifice, dintre care, capacitatea de a denumi concepte neperceptibile subiectiv

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
numărabil extensional, în sintagme terminologice care necesită descrierea sensului: calități primare; calități secundare. Nu admit opoziția amintită, având caracteristica nonumărabil, termeni precum: conștiință, corectitudine, cunoaștere, determinare, echivoc etc. Își mențin calitatea nonumărabil termeni ca cercetare, certitudine, chiar dacă sintagma terminologică revendică dezambiguizarea sensurilor prin adjectiv categorial: cercetare fundamentală, cercetare aplicată, cercetare operațională;//certitudine empirică, certitudine teoretică. Spre deosebire de substantivul concret, unitate a lexicului al cărui referent este un obiect material, perceptibil, conceptul desemnat printr-un substantiv abstract în limbajul filozofic nu are un

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
certitudine teoretică. Spre deosebire de substantivul concret, unitate a lexicului al cărui referent este un obiect material, perceptibil, conceptul desemnat printr-un substantiv abstract în limbajul filozofic nu are un referent senzorial. VII.7.2. Rolul adjectivului în sintagma terminologică Procesul de dezambiguizare este unul motivat, niciodată arbitrar, realizat în funcție de competența științifică/ conceptuală și lingvistică a terminologului. Acesta are capacitatea de a propune termeni care pot desemna o nouă percepție a realității, o denumire pentru un obiect/ fenomen, ce poartă deja un nume

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
niciodată arbitrar, realizat în funcție de competența științifică/ conceptuală și lingvistică a terminologului. Acesta are capacitatea de a propune termeni care pot desemna o nouă percepție a realității, o denumire pentru un obiect/ fenomen, ce poartă deja un nume. În procesul de dezambiguizare sunt utilizate multiple resurse lingvistice și procedee de creație adaptate, convertite nevoii de denominare. Mecanismele folosite pentru exprimarea diferențelor conceptuale nu pot fi detașate de expresia lingvistică obligând de exemplu, la respectarea modalităților de formare a cuvintelor (derivarea, compunerea, calcul

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
Mecanismele folosite pentru exprimarea diferențelor conceptuale nu pot fi detașate de expresia lingvistică obligând de exemplu, la respectarea modalităților de formare a cuvintelor (derivarea, compunerea, calcul lingvistic/ semantic s.a.m.d.), la respectarea acordului. Cu toate acestea, mărcile lingvistice de dezambiguizare au scopuri diferite. Termenul nou format este necesar să dea nume, după regulile univocității unui concept nou, să marcheze opoziția de caracteristică și nu în ultimul rând, să se adapteze unui sistem coerent al denominației pentru a individualiza un domeniu

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
specifice). Termenul credit utilizat în DEX și/sau în dicționarele specializate cu/ sau fără mărci diastratice, desemnează un conținut conceptual cu numeroase trăsături existente în mod latent, la nivelul specializărilor (adițional, bancar, comercial, confirmat,divizibil, global etc.). Relațiile de opoziție, dezambiguizarea se realizează numai în sintagme terminologice cu adjective categoriale (credit adițional, credit bancar etc.). La fel și termenul piață s.c.l. Rolul adjectivului categorial este de a marca opoziția între concepte de același nivel. O "descriere" exhaustivă a unui

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
intravenoasă, angiogramă renală). Observăm schimbarea sensului unui aceluiași concept în transfereul său de la un domeniu la altul. Adjectivele categoriale au dublu rol: realizează o descriere completă a conceptului corespunzător prin actualizarea exhaustivă a trăsăturilor intrinseci și/sau extrinseci; contribuie la dezambiguizarea sensurilor specifice subdomeniului/ ramurii. Adjectivul "renală" - monomembru - este un termen migrator. Operează numeroase modificări de sens prin trecerea de la sintagme aparținând subdomeniului "Terapeutică" (dializă renală) la subdomeniul "Teste și proceduri" (angiogramă renală). VII.7.3. Singularul și pluralul - mărci de

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
subdomeniului/ ramurii. Adjectivul "renală" - monomembru - este un termen migrator. Operează numeroase modificări de sens prin trecerea de la sintagme aparținând subdomeniului "Terapeutică" (dializă renală) la subdomeniul "Teste și proceduri" (angiogramă renală). VII.7.3. Singularul și pluralul - mărci de conceptualizare și dezambiguizare Categoria de număr se poate constitui în mărci lingvistice de dezambiguizare la nivelul limbajelor specializate. "Acarian" (med.) s.m.- "acarieni" (biol.) este un exemplu de termen interdisciplinar a cărui constantă semantică este "ordin de arahnide". Opoziția singular - plural este fundamentală în

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
modificări de sens prin trecerea de la sintagme aparținând subdomeniului "Terapeutică" (dializă renală) la subdomeniul "Teste și proceduri" (angiogramă renală). VII.7.3. Singularul și pluralul - mărci de conceptualizare și dezambiguizare Categoria de număr se poate constitui în mărci lingvistice de dezambiguizare la nivelul limbajelor specializate. "Acarian" (med.) s.m.- "acarieni" (biol.) este un exemplu de termen interdisciplinar a cărui constantă semantică este "ordin de arahnide". Opoziția singular - plural este fundamentală în dezambiguizarea de uzaj din domenile biologie și medicină. În limbajul filozofic

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
Categoria de număr se poate constitui în mărci lingvistice de dezambiguizare la nivelul limbajelor specializate. "Acarian" (med.) s.m.- "acarieni" (biol.) este un exemplu de termen interdisciplinar a cărui constantă semantică este "ordin de arahnide". Opoziția singular - plural este fundamentală în dezambiguizarea de uzaj din domenile biologie și medicină. În limbajul filozofic, numeroși termeni sunt utilizați cu forma de plural: contrarii este unul dintre substantivele abstracte folosit la plural, din rațiunea că în cadrul unității "existența unei laturi este condiția existenței laturii contrare

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
referitoare la istoria filozofiei, la doctrine: Școala eleată, Școala epicuriană, Școala ioniană, Școala sceptică, Școala peripatetică, Școala din Milet, Școala din Baden etc. Un anumit grad de echivoc pare să creeze pluralul generic Școli în sintagme de tipul Școli socratice. Dezambiguizarea sensurilor se realizează la nivelul definiției de dicționar, printr-o cunoaștere de detaliu a filozofiei grecești: "denumire generică dată de unele școli filozofice grecești întemeiate de discipoli ai lui Socrate: 1) Școala megarică, întemeiată de Euclid din Megara; 2) Școala

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
de recategorizare a termenilor, ca numărabili: adevăr vs adevăruri, arhetip vs arhetipuri, ambiguitate vs ambiguități. Nu în toate situațiile, procedeul este în măsură să actualizeze/ să creeze noi sensuri specializate prin formele de plural. VII.7.4. Mărci logice de dezambiguizare/ organizare a corpusului Conceptele generale au o pondere covârșitoare în terminologia pedologiei: reprezintă pe de o parte, caracteristicile generale ce definesc clasa, materia, asigurând cunoașterea/ înțelegerea, iar pe de altă parte "caracteristicile complementare, specifice claselor de obiecte, realizate prin extensiune

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
Adsorpție (concept general) include în câmpul conceptual: adsorpție apolară, adsorpție ionică, adsorpție polară, adsorpție moleculară (concepte specifice). Există de asemenea, o relație logică între conceptul general apă, a cărui caracteristică este polisemia și constructele metaforice specifice prin care se realizează dezambiguizarea sensurilor: apă adsorbită etc. Pot fi identificate la nivelul acestui subansamblu două tipuri de relații logice. 1) Prima relație este de incluziune: noțiunea apă este mult mai generală decât oricare dintre cele douăsprezece concepte secundare luate în considerare. Conceptul apă

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732

d) ambiguitatea pragmatică este relevantă din perspectiva enunțării, ea fiind o consecință a diversității intențiilor de comunicare conținute în forma aceluiași enunț; enunțul De azi te pregătesc pentru examen, conține aspecte ilocuționare diferite: rugăminte, promisiune, avertizare, amenințare, ordin, a căror dezambiguizare este posibilă numai prin raportare la situația de comunicare. În stilistică, ambiguitatea este definită ca un procedeu bazat pe echivocul lexical/gramatical rezultat din posibilitatea de a interpreta semantic diferit un cuvînt sau o construcție, în funcție de context; ambiguitatea are adesea

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
înainte mulți ani de activitate artistică". Ambiguitatea discursivă este considerată ca fiind constitutivă oricărui fapt de comunicare, pentru motivul că n-ar exista act de discurs care să nu fie purtător al unui sens implicit sau chiar al mai multora. Dezambiguizarea constă în a produce inferențe care, sprijinindu-se pe indici contextuali și pe informațiile înregistrate anterior în memorie, (re)construiesc sensurile implicite prevăzute de locutor. V. figură, implicit. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 ; VARO - LINARES 2004 ; BUSSMANN 2008 GM AMBREIOR

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]