130 matches
-
selectarea formei propoziționale complete optim pertinente, a explicitării implică efectuarea unor demersuri raționale. Această concluzie vine să contrazică opinii anterioare teoriei pertinenței conform cărora inferența nu intervine decât după etapa de explicitare a enunțului. În termenii teoriei pertinenței, ipotezele privind dezambiguizarea „sunt construite prin decodare și evaluate prin inferență” . Un enunț este cu atât mai explicit (decodarea joacă un rol cu atât mai mare), cu cât implicarea contextului În construirea/interpretarea enunțului este mai mică (vezi ultimul exemplu); 2) construirea explicitării
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
serie de probleme de receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens figurat, conotativ; iar în ceea ce privește referința, ne izbim de problema vaguității unor termeni, ambiguității enunțurilor ce necesită o dezambiguizare prin atribuire de referenți. După ce clarifică ce înseamnă sensul și semnificația (referința) cuvintelor, termenilor, Frege se ocupă în Sens și semnificație și de propozițiile asertorice. Pentru el, o asemenea propoziție conține un gând, o informație, am putea spune, dar gândul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
o gamă foarte largă de complemente, participând și la configurații sintactice în care celelalte verbe de percepție din aceeași clasă semantico-sintactică (a auzi, a simți) nu sunt admise. În descrierea tiparelor sintactice la care participă verbele de percepție este necesară dezambiguizarea unor concepte care țin de semantica și fiziologia percepției. Analiza tipurilor de complemente selectate de verbele de percepție trimite la cuplurile prezente în literatura de specialitate și folosite uneori ca echivalente: percepție directă- percepție indirectă; percepție fizică-percepție cognitivă; percepție concretă-percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Vreau să aud ("să aflu") unde greșesc. (91) Aud când deschide ușa. (92) Aud cum tresare./( 92') Aud ("aflu") cum stau lucrurile. Așa cum se observă din exemplele de mai sus, verbele de percepție nu manifestă restricții de selecție a relativului. Dezambiguizarea semantică percepție directă - percepție indirectă, percepție fizică - percepție cognitivă se poate face doar contextual, așa cum am indicat de fiecare dată între paranteze, nefiind predictibilă din tipul de relativ selectat. Verbul a vedea acoperă sensuri atât din domeniul primar, vizual, cât
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Privește ce vrea. (201) Ascultă ce muzică vrei! (202) Ascultă pe cine vrei! vs (203) Privesc unde răsare soarele 141. (204) Miroase unde i se pare că ar putea găsi ceva de mâncare. (205) Gustă când ți se face foame! Dezambiguizarea sensurilor se poate face contextual: în exemplul (200), se poate exprima percepția auditivă (Ascultă pe cine vrei! > "Ascultă muzica cui vrei!") sau un raport care depășește sfera percepțiilor (Ascultă pe cine vrei! >"Ia în seamă sfaturile care ți se par
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
meteo și vremea de mâine arată bine.' 50 La Pustejovsky (1995: 31), polisemia (engl. complementary polysemy) este definită în egală măsură ca o relație de ambiguitate lexicală între mai multe sensuri ale unui cuvânt, apropiate între ele în diverse grade. Dezambiguizarea sau detașarea unor sensuri "discrete" nu se poate realiza, menționează autorul, decât în prezența unor contexte relevante. 51 Teoria prototipului în varianta standard a fost folosită în lucrare și pentru a explica structura câmpurilor lexico-semantice ale verbelor de percepție. 52
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
câmpurilor lexico-semantice ale verbelor de percepție. 52 Teoria extinsă a prototipului a fost preluată și aplicată în semantica cognitivă de mai mulți cercetători, începând cu Lakoff și Johnson (1980). 53 Vezi și Geeraerts (2010: 192). 54 Sublinierea importanței contextului pentru dezambiguizarea semantică este semnalată și de Bidu-Vrănceanu (2008: 35-41). 55 Pentru simplificare, am eliminat aparatul tehnic folosit de autor în analiza sa. 56 Bidu-Vrănceanu (1988: 41) identifică trei categorii de sensuri: (a) sensuri relativ libere de context; (b) sensuri condiționate contextual
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sensului lor de bază în majoritatea contextelor, ele fiind astfel relativ libere de context". Contrar afirmației autoarei, vom susține și vom încerca să arătăm în prezenta lucrare că sensurile verbelor sunt puternic determinate de contextul sintactic și, în vederea operării unor dezambiguizări, uneori și de cel pragmatic/comunicativ. 58 Vezi, de exemplu, analizele propuse de Alm-Arbius (1993) și Grezka (2009), discutate mai detaliat în lucrare. 59 Majoritatea studiilor care fac referire la polisemia verbelor de percepție se opresc la analiza structurii lexico-semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
emisie ale entităților: În urma tratamentului am rămas fără miros. > Nu mai simt mirosurile. La aceste observații, se adaugă caracterul subiectiv și sincretic al percepțiilor, în sensul că, în același context extralingvistic, percepțiile pot fi diferite de la perceptor la perceptor. 139 Dezambiguizarea percepție intențională-percepție involuntară se face contextual, probând posibilitatea verbului de a primi o determinare cu sens final: Am atins marginea paharului ca să văd dacă are vreo crăpătură. Frecvent, verbele care desemnează "contactul fizic" sunt considerate ca desemnând percepții nonintenționale. 140
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
d) ambiguitatea pragmatică este relevantă din perspectiva enunțării, ea fiind o consecință a diversității intențiilor de comunicare conținute în forma aceluiași enunț; enunțul De azi te pregătesc pentru examen, conține aspecte ilocuționare diferite: rugăminte, promisiune, avertizare, amenințare, ordin, a căror dezambiguizare este posibilă numai prin raportare la situația de comunicare. În stilistică, ambiguitatea este definită ca un procedeu bazat pe echivocul lexical/gramatical rezultat din posibilitatea de a interpreta semantic diferit un cuvînt sau o construcție, în funcție de context; ambiguitatea are adesea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înainte mulți ani de activitate artistică". Ambiguitatea discursivă este considerată ca fiind constitutivă oricărui fapt de comunicare, pentru motivul că n-ar exista act de discurs care să nu fie purtător al unui sens implicit sau chiar al mai multora. Dezambiguizarea constă în a produce inferențe care, sprijinindu-se pe indici contextuali și pe informațiile înregistrate anterior în memorie, (re)construiesc sensurile implicite prevăzute de locutor. V. figură, implicit. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 ; VARO - LINARES 2004 ; BUSSMANN 2008 GM AMBREIOR
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
punere în relație a ceea ce s-a spus în mod explicit cu altceva, care nu este exprimat ca atare, dar pe care interpretantul îl degajă ca fiind implicit în actul de comunicare. Inferențele interpretative au un rol important în realizarea dezambiguizărilor în cazurile de omonimie și de polisemie, prin apelul la informațiile contextuale nonlingvistice pe baza cărora se pot realiza selecții ale semnificațiilor. Ca atare, într-o sală de sport sau într-o discuție între sportivi, primește probabilitate maximă de utilizare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
TV. Acordul cu cel mai apropiat conjunct, care are ca domeniu întreaga sintagmă coordonată se întâlnește și la sintagmele coordonate având lectura "bloc semantic": (219) a. acest punct și virgulă b. ?această seceră și ciocan / această "secera și ciocanul". Pentru dezambiguizarea structurilor sau pentru rezolvarea situațiilor în care acordul nu se poate face cu întreaga sintagmă coordonată (când nu sunt ambii termeni coordonați la plural), se repetă demonstrativul: (220) a. acest băiat și această fată b. acești băieți și această fată
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintactic. Toate verbele intranzitive sunt însoțite de un clitic care conține informații despre persoana și numărul argumentului S. O structură este ambiguă dacă S și O sunt la persoana 3, același număr. Acordul verbal și topica nu sunt relevante. Pentru dezambiguizare, e folosit fie pasivul, fie antipasivul. Există două tipuri de antipasiv: unul numit antipasiv absolutiv și altul numit antipasiv focus/agentiv. Pivot S/O. Topică VOA. Subiect nul. Pronumele independente apar rar, marcând emfaza. Se pare că nu apar niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină,/ mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă./ Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină./ Și poți s-o bei în chip de apă818. Acest fenomen de dezambiguizare și joc sublim între lumină și penumbră e surprins adeseori de inima creatorului de cuvânt, poetul care recunoaște că s-a născut pe pământ să-și poarte umbra. Te urmăresc prin veacuri, prin vârste și milenii,/ Încă de când spinarea ți
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și așteptările lor comune, momentul și locul, efectele, valoarea de adevăr a mesajului etc. El introduce două concepte importante: cel de presupoziție pragmatică și cel de situație lingvistică, ce implică ansamblul presupozițiilor făcute de o persoană într-un context anume. Dezambiguizarea unor texte presupune, adesea, nu doar cunoștințe aprofundate de limbă și istoria limbii, ci și o competență culturală sau chiar transculturală, de tip enciclopedic. "Minimaliștii" consideră pragmatica doar o componentă printre altele a lingvisticii, alături de sintaxă și semantică. Cei care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
stabile: germ. Prof. Dr. < Prof[essor] D[okto]r; magh. stb. = s [a] t[ö]b[bi] "și așa mai departe, etc.". Scurtarea grafică a unor cuvinte sau sintagme diferite poate duce la omonimii, mai precis la omografii, a căror dezambiguizare se realizează cu ajutorul contextului: lat. a.d. sau AD poate însemna a dato "de la data semnăturii", ante diem "înainte de ziua aceasta" sau anno Domini "în anul Domnului". Multe abrevieri grafice se întrebuințează în prezent în așa-numitul "limbaj chat", un veritabil
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
valabilitate sporită în cazul adjectivelor cu o aplicabilitate semantică și mai extinsă, cum ar fi amărât, frumos, micuț, prost, sărac etc.), faptul că termenul condensat cumulează înțelesul unei anumite sintagme implică un referent precis, necondiționat de context, și produce o dezambiguizare a sensului: roșie nu se poate referi decât la o pătlăgică roșie, iar localele nu poate substitui decât alegerile locale. De aceea, nu credem că este exactă afirmația potrivit căreia "substantivarea adjectivelor se realizează cu ajutorul articolului (hotărât propriu-zis sau demonstrativ
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
leder]), fie prin ambele procedee, caz în care limba în care s-a produs condensarea rămâne uneori incertă (rom. hard și hardware < engl. hardware; rom. vodă și voievod < sl. vojevoda; fr. water și water-closet < engl. watercloset). Soluția care a asigurat dezambiguizarea etimologică a fost, desigur, calcul (rom. apă de colonie < fr. eau de Cologne). * Digresiunea pe care am întreprins-o mai sus cu privire la tipologia cuvintelor compuse a avut menirea să sublinieze că: a) pe de o parte, acestea au, în principiu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
omis este prezent în mintea vorbitorilor, emițători și receptori ai mesajului, ba chiar unii reconstruiesc mental și chiar refolosesc ulterior, în același discurs, sintagma originară. Pentru a identifica referentul, interlocutorii recurg la baza sintagmatică, a cărei cunoaștere este indispensabilă pentru dezambiguizare; dacă nu se întâmplă în acest fel, mesajul este echivoc și nu își atinge obiectivul informațional. Putem cere să ni se dea fierul sau să ni se repare mașina numai cuiva pentru care este evident că ne referim la fierul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
știe stânga ce face dreapta; * Stânga primită l-a pus la pământ; * După alegeri, stânga a devenit mai puternică; Este un politician de stânga; * A ține stânga; A o lua la stânga etc. Trebuie totuși remarcat că, în astfel de situații, dezambiguizarea prin recurgere la context presupune doar identificarea noțiunii referențiale, nu și refacerea mentală a sintagmei originare. 4. Etapa finală a condensării o constituie eliminarea concurenței pe care o reprezenta sintagma sau compusul originar. Lexicalizarea petrecută în etapa precedentă a conferit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cauza "a face rău, a provoca o boală" < a cauza [neplăceri, boli etc.]; rom. a da (la facultate) "a susține un examen în vederea admiterii (la facultate)" < a da [examen de admitere] (la facultate) "idem"; în limbajul familiar, în contexte de dezambiguizare deictică sau anaforică, poate fi omis și complementul de loc: La ce ai dat? Am dat la Filo(logie); fr. prendre sur soi (de faire qch.) "a-și asuma, a lua asupra sa riscul sau răspunderea (de a face ceva
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
44 După Vatamanu-Matei, 2010, p. 158. 45 Adaptare după Loghin et al., 1970, p. 146. 46 Vezi Loghin et al., 1970, pp. 106-107. 47 Cf. Ciobotaru, 2006b, pp. 40-41; Borde-Klein, 1980, p. 144 etc. 48 Pentru sugestii de dezvoltare și "dezambiguizări" ale unora dintre titlurile din Tabelul nr. 14, vezi Tatai, 2009; Spolin, 2008; Verhofstadt-Denève, 2000, capitolul 9 etc. ----------------------------------------------------------------------- COMUNICARE, DISCURS, TEATRU 2 1 COMUNICARE, DISCURS, TEATRU Pre-discurs sau... pre-spectacol (al comunicării) Comunicare discurs teatru: coordonate teoretice și aplicative COMUNICARE, DISCURS
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a înregistra o prezență masivă în scrisul jurnalistic eminescian, conferă valori expresive textelor, iar ocurențele în vecinătatea neologismelor devin surprinzătoare pentru cititor. De multe ori, prezența arhaismelor este însoțită în aceeași frază de echivalentul neologic al acestora, contribuind astfel la dezambiguizarea semantică a discursului: "Căci nouă ni se pare că oricât de identică ar fi expresia, nimărui nu-i va veni în gând de a confunda pe un maestru care fabrică sticle pentru telescopuri cu cel care fabrică sticle de vin
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În acest sens, notarea parantetică a unui echivalent mai vechi sau a unui calc, inserarea termenilor noi alături de sinonime cunoscute, prezentarea unor definiții și explicații semantice detaliate, fie în corpul articolului, fie în subsolul paginii, constituie tot atâtea mijloace de dezambiguizare a limbajului. Explicitarea termenilor administrativi devine o constantă a scrisului jurnalistic din epocă, mărturia unui jurnalist de la Curierul românesc fiind relevantă în acest sens: "Redactorul luase răspunderea asupra sa și nu-și întrebuința foaia decât spre darea afară de noutăți, spre
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]