330 matches
-
Carmina se uita în ochii Elenei, cu încordare, pătrundea în căpruiul irișilor invadați pe alocuri de verde, avea impresia că ar fi putut găsi acolo ceva, ceva asemănător cu o carte în care să poată citi secretul Elenei. Dar rămânea dezarmată, se izbea de nevinovăția ce transpărea din ochii Elenei și apleca pleoapele ea singură rușinată de suspiciunile sale. Poate din seara aceea începuse schimbarea Elenei, transformarea ei din zi în zi, maturizarea, ori poate toate acele schimbări ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
conspirativă a celor doi soți, cât de penibilă îți era retragerea dar, desigur, acum nu era aranjată o coaliție a tăcerii de vreme ce Nina avea voie să întrețină atmosfera și nu exista nici o interdicție în acest sens. Poate Alexe se credea dezarmat, în fața celor trei femei, ori poate avea motivele lui să fie gânditor și distrat? Bărbații care îl vizitau pe Alexe erau însă mult mai dificili, nu se lăsau chiar așa de ușor manevrați, nu-i acceptau tiparele, la a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lui, incapabilă să mai lupte, incapabilă să fugă. Îi era imposibil s-o mai ia din nou de la capăt. În mintea ei se așezase pâcla, nu se concentra, nimic clar, nimic precis, nu avea de ce să se agațe. Se știa dezarmată, nu avea forță, nu avea dovezi, cum să poți lupta așa, cu mâinile goale? La ea nu era decât înverșunare, înverșunare oarbă și atât. Și totuși, nu, își zise, nu pot să-i accept ideile numai de frica acestor lovituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pe barca aia șubredă? Nu pot să urmăresc asta și să stau locului. Trebuie să mă ridic și să fac câțiva pași. — Știu, suspină Clio, clătinând din cap spre mine. — În toate celelalte privințe însă, m-am codit, prefăcându-mă dezarmat și coborând vocea, în toate celelalte privințe, sunt incredibil de viril și de curajos. Clio râse. — Bine, dovedește-o. Vino la scufundări cu mine. Lângă stânci sunt niște pești uimitori. Vreau să vii să-i vezi. — Păi, acum o să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
se pare. Eu zic să supunem la vot, aude vocea lui Monte Cristo, cine e pentru ca ei să fie eliminați din grupul nostru să ridice mîna, propune. Uite-așa au fost asmuțiți întotdeauna românii unii împotriva altora, se simte Roja dezarmat. Dacă tot te întrebai ce o să se întîmple cu țara asta în următorii ani, n-ai decît să gîndești logic, dintr-o extremă nu se poate ajunge decît în alta. Santinelă, Croitorașul și Bulgarul așteaptă cu ochi de lup deznodămîntul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
te cu ideea că încă n-am scăpat de ei. Nu înțelegi că de acolo vin? — Deci erau și ei acolo? întrebă Sena începînd să se resemneze, luptîndu-se să găsească o explicație logică a evenimentelor. — Dracu’ mai știe, zise Dendé dezarmat. Uite cum a stat treaba în cîteva cuvinte. Cît să fi trecut de cînd te-am lăsat la mașină? Două, maxim trei ore. Asta ți-o spun doar că să-ți dai seama cît de repede s-au mișcat căzăturile
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
martor la scurta dominație a lui Piero de Medici (1492-l494), la intrarea francezilor în Florența, conduși de Carol VIII (1494). Ascultă, fără să admire (cum făcuseră așa-numiții "piagnoni"), predicile înflăcărate ale lui Fra Girolamo Savonarola, urmărește dominația acestui "profet dezarmat", cum îl va numi el, care sfîrșește ars pe rug de nobilimea și papalitatea incomodate de atacurile neobosite ale fanaticului călugăr. Tînărul Niccolò nu l-a admirat, nu l-a urmat pe Savonarola, dar nici nu s-a pronunțat răspicat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de profunzime, nu și de o anumită maliție mimînd umorul, făcută de un mai nou exeget (L. Russo), între destinul ideilor lui Savonarola și cele ale lui Machiavelli, care, prin ironia soartei, ar fi fost acoperite deopotrivă de formula "profeție dezarmată". Deci, un Machiavelli victima propriei formule, s-ar spune: "Căci, dacă entuziasmul religios al fratelui rămîne în ochii lui o profeție dezarmată, spunem noi, dezarmată de acele forțe, care singure pot să valoreze în istorie, știința pură a lui Machiavelli
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Savonarola și cele ale lui Machiavelli, care, prin ironia soartei, ar fi fost acoperite deopotrivă de formula "profeție dezarmată". Deci, un Machiavelli victima propriei formule, s-ar spune: "Căci, dacă entuziasmul religios al fratelui rămîne în ochii lui o profeție dezarmată, spunem noi, dezarmată de acele forțe, care singure pot să valoreze în istorie, știința pură a lui Machiavelli rămîne și ea, de asemenea, o profeție dezarmată, și nu în ochii piagnonilor"13 ci, cum crede Russo, chiar în ochii celor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ar spune: "Căci, dacă entuziasmul religios al fratelui rămîne în ochii lui o profeție dezarmată, spunem noi, dezarmată de acele forțe, care singure pot să valoreze în istorie, știința pură a lui Machiavelli rămîne și ea, de asemenea, o profeție dezarmată, și nu în ochii piagnonilor"13 ci, cum crede Russo, chiar în ochii celor care nu sînt de partea fanaticului călugăr. E ignorată conotația sintagmei lui Machiavelli (vezi Principele, cap. VI) "profet dezarmat", cu aluzia la Savonarola. Nu se poate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
rămîne și ea, de asemenea, o profeție dezarmată, și nu în ochii piagnonilor"13 ci, cum crede Russo, chiar în ochii celor care nu sînt de partea fanaticului călugăr. E ignorată conotația sintagmei lui Machiavelli (vezi Principele, cap. VI) "profet dezarmat", cu aluzia la Savonarola. Nu se poate susține identitatea de destin, cîtă vreme frazele apocaliptice ale lui Savonarola nu aveau nici un suport istoric; scîntei oratorice de efect scurt, oricît de adînc. Cine le-a mai repetat vreodată? Or, dimpotrivă, ideile
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se citea demna hotărâre de a muri fără o exclamație, fără un vaiet. — Lasă-lm domnia ta! Îi strigă Alatriste italianului. Între două Împunsături de spadă destinate englezului, acesta Îl privi pe căpitan, surprins să-l vadă lângă el pe celălalt englez, dezarmat, dar În picioare. Șovăi preț de o clipă, se uită din nou la adversarul lui, Îl mai mai atacă o dată fără prea mare convingere și Îl privi iar pe căpitan. — Glumești? zise, dându-se un pas Înapoi ca să-și ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
altele. Frica trebuia să fugă de pe văi și munți. Adevărul să ajungă la țintă mai repede decât minciuna. Câte nenorociri nu trebuiau să se mai întâmple; de pildă războiul și foametea și așa mai departe. Ar fi trebuit înfăptuită dezarmarea dezarmaților, încrederea și ceea ce mai urma. Cel care ar fi vrut să se bucure de lumea care stă în fața unui lucru irealizabil. Prostia nu este ridicolă. Înțelepciunea nu-i veselă. Speranța nu mai este de-acum o fetișcană et cetera, cu
Ne-a părăsit Wisława Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/4903_a_6228]
-
Gheorghe Grigurcu Prozator în principal, în varianta omului de spirit, Horia Gârbea se apropie de poezie cu o anume asprime amuzată, nelipsită de ghimpi. Nu poate fi niciodată surprins în stări de derivă sentimentală, de confesiune dezarmată, de erupție metaforică. Afișează o familiaritate cu toate cele din jur, abordîndu-le cu o gesticulație dezinvoltă. Aparent ar fi vorba de o producție soresciană. Dar, spre deosebire de autorul Morții ceasului, adesea nepretențios, livrîndu-și butadele pe bandă rulantă, intervine aici nu doar
O viziune gravă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5368_a_6693]
-
O mentalitate autistă care poate avea explicații, însă mă tem că nu și justificări suficient de convingătoare. Fac parte din rîndul acelor tineri de odinioară care nutreau - nu evit termenul ce-ar putea fi taxat drept sentimentalizant, de-o ingenuitate dezarmată - o veritabilă evlavie față de înaintași, așa încît nu mi-ar fi ușor să înțeleg comportarea unor tineri actuali. Mărturisesc că nu aveam bucurie mai mare decît a-i vedea în carne și oase, dacă se putea și a-i auzi
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
zece mii de combatanți din Berdiansk, plecați pe front, s-au întors acasă două mii. În primele zile de ocupație Anna cu părinții înnoptau la sora mamei, la marginea orașului. Casa ei era pe deal. Din fereastră puteau vedea prizonierii, Armata roșie: dezarmați, dezbrăcați, desculți. Erau însoțiți de nemți cu casca pe cap, iar în urma coloanei, ca la paradă, motocicliști. Anna-mi spunea că și după cincizeci și cinci de ani este cuprinsă de fiorii pierderii casei, a patriei, a existenței proprii. Aceste tablouri
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
biologice, în care oamenii s-au lăsat antrenați și care ar fi putut fi evitate. Asta nu ne sună familiar? Nu există ceva evident în aceste afirmații tranșante? Pe de altă parte, Fondane trebuia să recunoască și faptul că poezia, „dezarmată, demagnetizată 7 ... se îndoiește de puterile sale”8. „Poetul - scria el - a devenit teatrul unor lupte intestine atît de grave, el s-a menținut în frîu grație unor eforturi atît de tensionate, atît de inumane, încît e aproape de nebunie”, dar
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
înfometat, bătut, batjocorit. Are limba ascuțită. Unui ofițer care se distra amenințându-l că trage cu pistolul în cutia de conserve pe care i-o pusese pe creștet, Karol Pila îi spune: „Dacă vă amuză să trageți într-un copil dezarmat, nu vă jenați, nu mă va plânge nimeni, dar nu veți scăpa toată viața de remușcări”. „Ofițerul și-a pus pistolul în toc și s-a îndepărtat plângând”, notează Pila după decenii. De altfel, el a refuzat, până în 1995, când
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4536_a_5861]
-
e sau a unui liberal, că se poate și asta - (dacă PSD nu vă mai susține, veți candida doar cu sprijinul PNL?) Da, d-le Rareș Bogan. Da. Deși nu-mi doresc o asemenea ipoteză, pentru că, chiar dacă nu ne lasă dezarmați, disperați sau paralizați, e o ipoteză nefastă. Ea înseamnă un șesc pentru toată lumea. Este un eșec pentru un proiect pe care l-am promis lumii. Dacă totuși o asemenea decizie va fi luată, nu va responsabilitatea mea și eu voi
Antonescu: Regimul Năstase a durat puțin, regimul Băsescu ceva mai mult. Ponta să nu repete greșelile lor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34463_a_35788]
-
afecțiune și admirație deopotrivă, o uimire în fața singurătății ei și a spaimei de singurătate, înțelegere pentru tot ce a fost neliniștitor vulnerabil în ființa ei, îngăduință față de modestia, dar și imensul ei orgoliu de om pătimaș, de om înarmat și dezarmat, de om comunicativ și închis în tăceri încăpățînate, de scriitor grăbit cu eternitatea în față." Sună a eseu, dar este, Confesiuni ale eului feminin, o carte bine așezată pe bibliografie. E botezată, să zic așa, în două ,rituri" critice, al
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
antichitate. Știm că această reprezentare a lui Eros dormind a fost reprodusă cu asiduitate secole de-a rândul dar nu știm mai nimic despre semnificația ei religioasă. De ce zeul adesea crud și răzbunător din textele arhaice a devenit un copil dezarmat care doarme liniștit? În ce context era invocată această imagine a fiului Afroditei? În altă ordine de idei, ne este oare clar de ce romanii au reprodus atât de servil statui grecești din epoca clasică sau elenistică încât astăzi ne este
Exponate singulare și contextul lor by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3098_a_4423]
-
că nu o să mai discuți și o faci din nou cu prima ocazie,fiindcă această infringere a rațiunii e pt spirit un fel de scandal. Nu reușești să-ți dai seama că în acest caz INTELIGENȚĂ se dovedeste întru totul DEZARMATA în fața unei tenacități absurde, neinteligente și ininteligibile, impermeabile prin natura să la motivele rațiunii(și cu atît mai mult la cele ale inimii).”... închei citatul !Trebuie să trăiești o mare ușurare la gindul că nu ești chiar singur și că
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
mama din suflet să papi supica... TATA (idem) O să te doară burtică, comoara lu’ taticu, de la cașcaval. O să faci tare și maro-roșcat. MAMA (suspinând) Un maro nefiresc, nenatural. COPILUL (zbiară) Vreau cașcaval ACUM. Părinții se consultă din ochi, zdrobiți. TATA (dezarmat, oftând) Asta e, vrea cașcaval. COPILUL (a revenit la un ton normal) Vreau cașcaval. MAMA (livida) Repede, repede, dati-i cașcaval, altfel o sa supere și o să plângă. În panică, gazdele fug amândouă la bucătărie. Se izbesc unul de celălalt pe
Părinții, supica și cașcavalul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19104_a_20429]
-
oră, vorbește din nou, de data asta cu voce mică și tremurată: - Bine. Uite cum facem. Când ne întoarcem acasă, ne despărțim. OK? - OK, îi răspunde el, fără să întoarcă capul. Ea reîncepe să plângă, de data asta încetișor, neputincios, dezarmat. El se uită pe geam. Aș vrea să-nțeleg ce se petrece. Ce s-a-ntâmplat în cele 5 minute de când s-au urcat în tren, până a-nceput nebunia, ce-nseamnă “ Nu”-ul acela care a făcut ca dragostea
Într-un tren din România by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19127_a_20452]
-
ceartă și, în loc de asta, primeau un zâmbet prietenos și scuze sincere. Își doriseră un mic scandal de autobuz, să se mai răcorească și ei de necazurile de-acasă și, în loc de asta, primeau altceva. După faza de confuzie, venea invariabil acceptarea dezarmată. Răspundeau zâmbetului cu zâmbet, acceptau scuzele și abandonau orice tentativă de replică tăioasă. Niciodată nu s-a întâmplat altfel, niciodată nu am avut surprize în jocul ăsta. Pentru că cineva căruia îi zâmbești și îi ceri cu seninătate scuze pentru un
Dau un regat de cenuşiu pentru un zâmbet rozaliu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19344_a_20669]