828 matches
-
pe ai tăi ! De n-ai pe nimeni Te lupți pe seama tuturor. E tragedie‚ nălțătoare Când, biruiți, oștenii mor, Dar sunt eroi de epopee Când brațul li-i biruitor. Comediant e cel ce plânge, și-i un neom, că-i dezertor. Oricare-ar fi sfârșitul luptei Să stai luptând căci ești dator. Trăiesc acei ce vreau să lupte; Iar cei fricoși se plâng și mor. De-i vezi murind, să-i lași să moară, Căci moartea e menirea lor. În final
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
a hotărât să o impună prin forța armelor. Când Jules Cambon a fost trimis la Berlin, acordurile din 1904 consacraseră o antantă franco-britanică. Deja, în 1905, Germania ne impusese o negociere sub amenințarea unui ultimatum. Din nou, în 1908, incidentul dezertorilor germani din Casablanca a furnizat Wilhelmstrasse-ului pretextul unei violente campanii de intimidare. Priceperea, iscusința, calmul și autoritatea lui Jules Cambon au contribuit și nu puțin la a asigura reglementarea acestui incident printr-un arbitraj. Jules Cambon sosea la Berlin în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
bandele celor ajunși în vîrtejul evenimentelor în afara legii noului stat, bande cu greu reprimate. Situația apare și în romanul Mariolinei Venezia, dar numai după ce personaje convingătoare, antrenate în scene edificatoare o justifică. Între acestea cea cu țăranul greu de cap, dezertor pentru că nu putea să suporte încălțămintea soldățească, prima din viața lui, în ciuda mîndriei de a o avea. Acceptat în banda de răzvrătiți la care ajunsese fortuit, își va salva viața, ca atîția alții, doar pentru un an. În acord cu
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
Muzică "ușoară", de mahala, se face din belșug în Groapa Cuțaridei, imortalizată de Eugen Barbu. Romancierul reproduce versuri numeroase de iubire, dor și jale (La șalul cel negru, pîngeam în tăcere). Versurile narează faptele eroilor care le ascultă, hoți și dezertori (Am fugit de la armată/ pentru-n puișor de fată). Aceștia se identifică pînă la plîns cu personajele cîntecelor. Studentul mutat în mahala, Pricopie, are gramofon și plăcile poartă cîntece sentimentale, mai ales tangouri care o vrăjesc pe fata minoră a
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
Uite Anny. Toată lumea, în sfîrșit: Lulu, Lily, Ritta, Gaby ... Numai tu ... numai tu ... Maria, ce nume de provincie!". Revenind la Jeny, e greu a nu ne întreba dacă prin experiența ei din "groapa pătrată", unde trăiește împreună cu "cei patru sergenți dezertori", stă sub semnul lui Eros (iubire înaripată) sau al lui Pteros (iubire care te silește să prinzi aripi), căci scenele erotice în care este angrenată "palida fecioară Jeny" sînt de-a dreptul urmuziene, cu echivocul concupiscenței eșuat în absurd. După
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
eroismul dispare, iar confruntarea se transformă într-un grand guignol. Cei care trag de la o fereastră șunt un țigan, care folosește pentru prima oara o armă și care este temporar investit cu titlul de terorist arab, alături de tînărul Coști, proaspăt dezertor -, loc unde filmul capătă accente burlești. Discuțiile se învîrt în jurul permisiei mult așteptate, a revelionului, a familiei care așteaptă acasă, a frigului din case sau a înfometării populației fără de care Ceaușescu n-ar fi pierdut controlul. Filmările în interiorul TAB-ului
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
vorba de libertate, moarte și vinovăție". Story-ul este redus la elementele esențiale încă în prima pagină. Eul narator, el însuși personaj (Carlo Kienitz), își amintește de o veche amică, Sybille Sundermann, etnografă care a trăit mai mulți ani cu un dezertor sîrb de etnie romă, Dejan Ferari, cu care a avut un copil. Povestea nefericitului amor este reactivată de lectura necrologului Sybillei, despre care află că a murit înjunghiată de partenerul ei de viață. Drama ar fi fost poate definitiv dată
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
Se distanțează de familie, studiază etnologia și sociologia, pleacă în America unde se dedică studierii șamanismului la amerindieni, revine în Europa și se angajează în organizațiile pentru drepturile omului. Apoi îl cunoaște pe Dejan Ferari, un tînăr rom cu bacalaureat, dezertor în timpul războiului din Iugoslavia, fiu al unei cîntărețe. Devenit subiect al pasiunii amoroase și obiect de studiu pentru Bille, el o însoțește demonstrativ la toate simpozioanele și colocviile academice consacrate migrației și romilor. Iubirea celor doi, minată de interese diferite
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
Dimpotrivă, își diminuează simțitor rândurile, nu numai pe drum, dar mai ales la destinație, în timpul iernii petrecute în trei adăposturi săpate în pământ. Semnele războiului și ale morții apar periodic, necruțător: în șatra oprită la capătul lumii, vin și pleacă dezertori; mor caii; mor oamenii de foame și frig, sunt obligați să-și mănânce urșii, deveniți inutili. Încercările sunt cumplite: drumul istovitor, iarna, foamea, frigul. Războiul exercită o persecuție mai abstractă și mai îndepărtată decât aceste lipsuri. Șatra își poartă cu
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
carte de această factură nu a acaparat interesul cititorului de la cele ale Graziei Deledda (deținătoare a premiului Nobel, 1926), în primele decenii ale secolului trecut (începînd cu Elias Portolu, 1903), și, mult după aceea, ale lui Giuseppe Dessi, între care Dezertorul (premiul Bagutta, 1962) și }inutul umbrelor (Premiul Strega, 1972). Dacă despre Niffoi se pot spune puține lucruri (că trăiește și lucrează lîngă Nuoro, la Orani, că în 2005 a publicat La leggenda di Redenta Tiria), despre ultimul roman se pot
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
putere - a pornit să-i deslușească lucrurile Petrache. Cum?! Și aici s-o făcut stăpâni bolșevicii? - a sărit ca ars Costăchel. Așa-i. Rușii dictează în țara asta - și-a întărit spusele Petrache. Atunci îs în primejdie!... Doar nu ești dezertor - a încercat să-l liniștească Petrache. Nu sunt dezertor. Nu! Ferească-mă Dumnezeu! Sunt... un evadat. Și cu rușii nu-i de glumit - a precizat Costăchel. La auzul acestui cuvânt nelămurit pentru ea, Măriuca a rămas cu ochii larg deschiși
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Și aici s-o făcut stăpâni bolșevicii? - a sărit ca ars Costăchel. Așa-i. Rușii dictează în țara asta - și-a întărit spusele Petrache. Atunci îs în primejdie!... Doar nu ești dezertor - a încercat să-l liniștească Petrache. Nu sunt dezertor. Nu! Ferească-mă Dumnezeu! Sunt... un evadat. Și cu rușii nu-i de glumit - a precizat Costăchel. La auzul acestui cuvânt nelămurit pentru ea, Măriuca a rămas cu ochii larg deschiși, ca niște hăuri... În ei nu mai puteai deosebi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o dată-n viață, zice, dar degeaba, Roja nu poate scăpa de demonii săi, simte cum capul începe să i se învîrtească, cum fără să vrea înaintea ochilor i se derulează filmul propriei vieți condensat într o singură zi, hoțule, trădătorule, dezertorule îi șoptește o voce, te-ai speriat că o să pierzi momentul, că o să ți-o ia alții înainte, nu știai ce să mai crezi cînd ți-a ajuns la urechi ordinul Comandantului care consemna pe toată lumea să nu părăsească unitatea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
a unor evrei polonezi! Ah, ce-o să le mai piară sângele din obraji, ce liniște de moarte o să se aștearnă când o să ridice copanul uriaș și-o să strige „Poftim! Ghici pentru cine-i!“, iar Ghici-Cine se dovedește a fi un dezertor! De ce am dezertat din familie? Poate că, așezați la masă, nu aducem chiar cu o pictură de Norman Rockwell, dar știm și noi să petrecem, n-avea grijă! Nu ne tragem din cei ce au debarcat la Stânca Plymouth, nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Dorin Lazăr) a descris PRM drept o citadelă a comunismului extremist bolșevic, Vadim având în mod evident caracterul unui dictator. «Vrem să ne asigurăm că electoratul va afla adevărul despre PRM», a insistat el, dar colegul său Mircea Bucur (tot dezertor din PRM) a dat vina nu atât pe Vadim, cât «pe un grup de oameni ai Securității cu o mentalitate înghețată în epoca anilor 1950, care formează scutul din jurul lui Vadim ...[care]este alimentat cu tot felul de dezinformări ... Convingerea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de dezinformări ... Convingerea mea este că PRM nu este condus cu adevărat de Vadim - el este, în schimb, creația malignă a unui grup retrograd, cu nostalgia bolșevismului». Pe 23 februarie 2001 revista (România Mare) l-a descis pe unul din dezertori, Luca Ștefănoiu, drept un hoț cu dosar penal și aflat pe statul de plată al PDSR. Înainte de a anunța că-l va da în judecată pe Vadim pentru asemenea declarații false, Ștefănoiu a replicat furios, într-o scrisoare deschisă, adresată
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ca o găină hipnotizată, atunci cînd este prinsă de gît cu o mînă bărbătească, puternică, capabilă să-și impună voința. Voi știți, camarazi, că războiul Italiei n-a fost cîștigat de milioanele de oi înnebunite de frică, de milioanele de dezertori și defetiști care au umplut văile de la Isonzo și Caporetto cu hoiturile lor, ci de cîteva mănunchiuri de viteji, de arditi, bărbați adevărați care nu se temeau de moarte. Toți cei care s-au temut de ea au rămas să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
realitate citând tare din clasicii fruntași ai suburbiilor Brăilei: Ia-l! Du-l! Hoooo! Pe el!". Cineva reaminti salutul ancestral al scursurilor Fanarului: Iaso! Toți se recunoscură între ei și cu nostalgie vorbeau de vremurile lui Gogeamitu, criminal, violator, hoț, dezertor, piroman, turnător, barbugiu, muncitor în slujba statului 38 de ore, 7 minute și 30 de secunde, pentru ca în a 31-a să fie prins în timp ce încasa o roabă de bani de la turiștii veniți să cumpere Ceasul din Centrul Orașului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
o dată-n viață, zice, dar degeaba, Roja nu poate scăpa de demonii săi, simte cum capul începe să i se învîrtească, cum fără să vrea înaintea ochilor i se derulează filmul propriei vieți condensat într o singură zi, hoțule, trădătorule, dezertorule îi șoptește o voce, te-ai speriat că o să pierzi momentul, că o să ți-o ia alții înainte, nu știai ce să mai crezi cînd ți-a ajuns la urechi ordinul Comandantului care consemna pe toată lumea să nu părăsească unitatea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fotografie înrămată! 46. Spânzurat de tocul ușii, rece, livid, rigid, vânăt, lignificat, o ultimă explozie de sânge în orbite. Altfel ar fi trebuit să se întâmple. Însă paznicul, fost subofițer în garda personala a doctorului Petru Groza, a intuit intențiile dezertorilor. Ceașca de ceai covor de așchii albe. Pardoseala pătată de somn actualiza un vis despre o primăvară sosită în tocul ferestrelor. Pastilele lichide de diazepam adormeau ferestrele. Dumnezeul mamii voastre de căcăcioși! Ați vrut să mă otrăviți, las' că va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Blestemaților, of, blestemaților! Dumnezeii mamei voastre de blestemați, curve ordinare, lepădături, târfe..... foc, nenorociților, peste tot foc. Doamneeee! Ce ați făcut, derbedeilor, golanilor împuțiți, ce-ați făcut din mânăstirea mea? Leprelor, vă omor, vă împușc pe toți, neam de spurcăciuni, dezertorilor, am oploșit șerpi la sân, funii în jurul gâtului! Jigodii spurcate, ude-i pistolul? Cine mi-a luat pistolul? Dați-mi pistolul! Vă împușc pe toți, scârbelor! Un pomelnic întreg de înjurături în ușa stăreției; de pe acoperiș s-a desprins o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
curs... A curs cu adevărat, udând pământul nostru!... Al nostru, din vremea Dacilor și pe care ni l-au luat Rușii! Dumneata unde te aflai atunci, fiindcă, cum se vede, erai bun de front. Unde te ascundeai? Ai dezertat, iar dezertorii sunt buni de Curtea Marțială!!! Și acum vii și ne urmărești ca pe niște lotri? Numai că sunteți proști de dați În gropi. Ai pus pe un nemernic să supravegheze Întâlnirea noastră. Întâlnirea Între frați și prieteni. Ce credeai că
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
multă vreme, nenea Mitru a bătut În ușă și a anunțat: ― Trăsura e la poartă. ― Mulțumesc, nene Mitrule. Acum, du-te și mata acasă, că e târziu. ― Așa voi face, domnule profesor. ― Hai să mergem, dragilor, că ne dau nevestele dezertori - i-a Îmbiat profesorul... Au urcat În trăsură. ― Unde dorește domnul profesor să ajungă? - a Întrebat birjarul. ― În Copou, acolo unde se Întâlnește Sărăria cu bulevardul. „De unde o fi știind birjarul că sunt profesor?... Aha! Nenea Mitru e <vinovatulă”. ― Acolo
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
din zori până în noapte, dar parcă nu era la fel de istovitoare ca desțelenirea sau poate mă obișnuisem cu efortul. Într-un zori de zi, am fost trezite de zgomote, voci, bufnituri. Mi-a fost frică de o razie militară în căutarea dezertorilor, așa cum fusese cea de la Crăciun, dar de data asta a fost o surpriză plăcută. Axel venise cu două căruțe încărcate cu materiale și cu trei mujici. În câteva zile bordeiul nostru era mărit cu încă o mică încăpere și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
care avea să-i mărturisească, se vede, multe de tot, căci abia a doua zi de dimineață, pe când Ucu se pregătea să plece definitiv de-acasă, soldatul și-a arătat fața, sub ploaia de "dumnezeii și bisericile mă-tii de dezertor, că nici atunci când e vorba de moarte, la o adică, nu uiți de curve", ploaie pe care colonelul a aruncat-o nemilos asupra sa, în vreme ce soldatul, pleoștit rău, părea că nu se sinchisește de acest potop, ba chiar a avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]