156 matches
-
fiind în sensul că infracțiunile prevăzute de art. 323 din Codul penal anterior și, respectiv, art. 8 din Legea nr. 39/2003 , în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 și Legea nr. 255/2013 , nu au fost dezincriminate. V. Jurisprudență relevantă în cauză V.1. Examenul jurisprudenței naționale în materie La nivel național nu au fost identificate hotărâri judecătorești rămase definitive prin care instanțele să se fi pronunțat asupra problemei de drept în discuție. Înalta Curte de Casație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
Justiție a apreciat că "Infracțiunile prevăzute de art. 323 din Codul penal anterior și, respectiv, art. 8 din Legea nr. 39/2003 , în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 și Legea nr. 255/2013 , nu au fost dezincriminate, elementele constitutive ale acestora regăsindu-se în art. 367 din Codul penal". VIII. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Opinia judecătorului-raportor asupra chestiunii de drept supuse dezlegării a fost în sensul că faptele prevăzute de art. 323 din Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
prevăzute de art. 323 din Codul penal anterior și art. 8 din Legea nr. 39/2003 , în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, nu sunt dezincriminate, elementele constitutive ale acestora regăsindu-se în art. 367 din Codul penal. IX. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
Codul penal a preluat atât prevederile art. 7 (aspect necontroversat în practică), cât și pe cele ale art. 323 din Codul penal anterior și ale art. 8 din Legea nr. 39/2003 , faptele prevăzute de aceste texte de lege nefiind dezincriminate. De altfel, aceasta a fost și voința legiuitorului, aspect ce rezultă din expunerea de motive a noului Cod penal, în care se arată că, în privin��a grupărilor infracționale, noul cod urmărește să renunțe la paralelismul existent înainte de intrarea sa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
penal din 1969 și art. 8 din Legea nr. 39/2003 (în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 și Legea nr. 255/2013 ) își găsesc corespondent în art. 367 alin. (1) din Codul penal sau, dimpotrivă, sunt dezincriminate deoarece legiuitorul a înțeles să incrimineze în dispozițiile art. 367 alin. (1) din Codul penal numai infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 (în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 și Legea nr. 255
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
art. 8 din Legea nr. 39/2003 , în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se regăsesc în incriminarea din art. 367 din Codul penal, nefiind dezincriminate. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 iunie 2014. PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE judecător
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
opiniile instanțelor arondate. Judecătoria Rupea a transmis două puncte de vedere, unul în sensul că rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală este cel din prima prelevare, iar cel de-al doilea, în sensul că intenția legiuitorului nu a fost de a dezincrimina faptele de conducere sub influența alcoolului nici in abstracto, nici in concreto. Tribunalul Covasna a opinat în sensul că rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală este cel rezultat după cea de-a doua recoltare, deoarece, având în vedere trecerea intervalului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
alcoolică de peste 0,80 g/l. Or, în speță, inculpatul, la acel moment, nu avea o alcoolemie de peste 0,80 g/l, ceea ce a dus la concluzia că fapta comisă de acesta nu mai este prevăzută de legea penală, fiind dezincriminată sub acest aspect, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile art. 4 din Codul penal. V.2. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale În jurisprudența Curții Constituționale nu a fost identificată a fi analizată problema de drept care face obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
penale. Prin urmare, trebuie admis că atunci când o faptă nu este incriminată, situația premisă lipsește. Același efect, respectiv înlăturarea situației premisă a infracțiunii și, în consecință, lipsa unui element de tipicitate, se produce și în cazul în care fapta este dezincriminată. S-a arătat că, potrivit art. 15 din Codul penal, pentru ca o faptă să fie infracțiune este necesară îndeplinirea trăsăturilor esențiale, respectiv tipicitate (prevederea faptei de legea penală), vinovăție, caracter antijuridic/nejustificat și imputabilitate; absența oricăreia dintre aceste trăsături esențiale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
face ca fapta să nu fie infracțiune. În cauză, fapta prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 , care constituia scopul infracțiunii prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , deși, inițial, constituia infracțiune, în prezent este dezincriminată, ca efect al unei decizii prin care s-a constatat neconstituționalitatea textului de incriminare al acesteia; ca atare, îi lipsește trăsătura esențială a prevederii de legea penală. Din această perspectivă, în ipoteza în care cerința esențială (scopul acțiunii de transmitere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
a survenit, în acest din urmă caz fiind incidente dispozițiile art. 4 din Codul penal. Așadar, în ipoteza în care infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea părților sociale a fost dezincriminată (cum este cazul în speță), condiția privind scopul urmărit prin transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor deținute într-o societate nu mai este îndeplinită, fiind astfel eliminat un element de care depinde chiar caracterul penal al faptei. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
În consecința acestor argumente, a solicitat ca problema de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: în ipoteza în care infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin transmiterea părților sociale, a fost dezincriminată, infracțiunea prevăzută de art. 280^1 din Legea societăților nr. 31/1990 nu poate fi reținută, întrucât nu este prevăzută de legea penală, operând cazul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală. Președintele Completului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
care judecă în această materie, în ceea ce privește transmiterea fictivă a părților sociale ori a acțiunilor deținute întro societate în vederea sustragerii de la urmărirea penală sau a îngreunării acesteia, s-a conturat opinia majoritară potrivit căreia nu are importanță aspectul că s-a dezincriminat fapta pentru care se realizează urmărirea penală de la care autorul se sustrage prin aceste operațiuni fictive, întrucât în această variantă de comitere infracțiunea este calificată prin scop - sustragerea de la urmărirea penală, legiuitorul înțelegând să sancționeze atitudinea autorului în raport cu activitatea organelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
organelor judiciare, fără să prezinte interes ce se întâmplă la finalul acestei etape a procesului penal și care va fi soluția adoptată. Împrejurarea că infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală de la care s-a sustras inculpatul a fost dezincriminată, ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015 , nu determină concluzia neîndeplinirii condiției tipicității infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale, prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , atât timp cât scopurile pentru care a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
este îndeplinită condiția tipicității infracțiunii prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015 , deoarece fapta prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 a fost dezincriminată. IV. Punctul de vedere al Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție Direcția de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a exprimat punctul de vedere potrivit căruia, în aplicarea dispozițiilor art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
de incriminare a faptei anterioare, întrucât, dacă o astfel de normă nu există, nu poate subzista scopul sustragerii de la urmărirea penală. În ipoteza în care fapta anterioară nu este incriminată, indiferent dacă nu a fost niciodată incriminată sau a fost dezincriminată, transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor nu întrunește trăsătura tipicității, nu este "prevăzută de legea penală" și, în consecință, nu constituie infracțiune. În cazul dezincriminării faptei anterioare, trăsătura tipicității nu este întrunită indiferent dacă dezincriminarea a operat ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
4 iunie 2015), în interpretarea dispozițiilor art. 367 alin. (1) și (6) din Codul penal, s-a stabilit că, în ipoteza în care, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, infracțiunea care intră în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii, respectiv condiția tipicității. S-a concluzionat că, în ipoteza ce face obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, dezincriminarea faptei prevăzute în art. 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
41 alin. (2) și art. 37 lit. b) din Codul penal din 1969. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, întrucât infracțiunea de stopaj la sursă prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 a fost dezincriminată ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 363 din 7 mai 2015 a Curții Constituționale, constituind infracțiunea corelativă care a determinat săvârșirea ulterioară de către inculpat a infracțiunii prevăzute la art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , răspunderea penală a inculpatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
se decidă că, în interpretarea dispozițiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în ipoteza în care infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin transmiterea fictivă a părților sociale, a fost dezincriminată ca efect al unei decizii a Curții Constituționale, nu mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii, respectiv condiția tipicității. VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală Examinând sesizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
drept în materie penală a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 367 alin. (1) și (6) din Codul penal, în ipoteza în care, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, infracțiunea care intra în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii, respectiv condiția tipicității, deoarece o faptă concretă poate să atragă răspunderea penală, dacă poate fi încadrată în tiparul stabilit de norma de incriminare, așa încât lipsa scopului grupului, determinată de dezincriminarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
art. 4 din Codul penal, în situația în care fapta anterioară nu este incriminată, nu poate subzista scopul sustragerii de la urmărirea penală, întrucât nu se poate efectua urmărirea penală a unei fapte neincriminate. Asemănător, nici atunci când fapta anterioară a fost dezincriminată, trăsătura tipicității nu este întrunită indiferent dacă dezincriminarea a operat ca efect al abrogării normei sau ca efect al admiterii unei excepții de neconstituționalitate și al constatării neconstituționalității normei. Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 475 și art. 477
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
Va stabili că, în interpretarea dispozițiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în ipoteza în care infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin transmiterea fictivă a părților sociale, a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre condițiile de tipicitate pentru reținerea acestei infracțiuni. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
2015 ". Stabilește că, în interpretarea dispozițiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în ipoteza în care infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin transmiterea fictivă a părților sociale, a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre condițiile de tipicitate pentru reținerea acestei infracțiuni. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică astăzi, 27
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
multilaterale de combatere a terorismului și recomandă Comisiei Europene să propună o definiție-cadru, care să surprindă atât esența actului terorist, cât și principalele sale caracteristici, păstrând un grad de generalitate suficient pentru a putea realiza consensul și pentru a nu dezincrimina anumite infracțiuni asociate terorismului. Reamintește că, în România, Legea nr. 535/2004 , cu modificările și completările ulterioare, conține atât o definiție a terorismului, cât și prevederi cuprinzătoare pentru controlul acestui fenomen. 19. Semnalează lipsa de aplicabilitate a convențiilor multilaterale la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265515_a_266844]
-
faptelor și a trimis cauza judecătoriei. A observat că la momentul comiterii faptelor, persoanele de sex masculin nu erau recunoscute ca posibile victime ale infracțiunii de viol. Mai mult, pe parcursul derulării anchetei, relațiile sexuale dintre persoanele de același sex fuseseră dezincriminate. Prin urmare, faptele cercetate nu puteau fi caracterizate decât ca "perversiune sexuală" și "corupție sexuală asupra unui minor", care se aflau în competența judecătoriilor. Judecătoria Bacău a început judecarea cauzei. La 13 mai 2003, primul reclamant a făcut o descriere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250589_a_251918]