87 matches
-
în termeni neomarxiști, ca un răspuns politic al unei burghezii rănite sau expansioniste (austromarxismul) sau al claselor exploatate de capitalismul imperialist (Tom Nairn) sau ca urmare a distrugerii creatoare, dar nesăbuite, a economiei globale capitaliste (Slavoj Žižek). Dominația de clasă, dezindustrializarea, șomajul și formarea unei subclase noi de cetățeni neliniștiți, toate acestea sînt, într-adevăr, consecințele contemporane ale economiilor structurate de producția de mărfuri, dar acestea nu provoacă în mod spontan dezvoltarea naționalismului. Pentru ca acest lucru să aibă loc, trebuie să
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
fi cele din domeniul comunicațional sau din cel al geopoliticii, percepute în contextul fenomenului de globalizare. Este îndeobște acceptată ideea că epoca modernă constă (sau a constat) în principal din industrializare, globalizare și urbanizare. Procesul de industrializare sau, dimpotrivă, de dezindustrializare/postindustrializare și de informatizare continuă să fie asimetric și multipolarizant pe plan mondial. Prin prisma acestor vectori ai dezvoltării, ceea ce importă în lucrarea de față constă în rolul procesului social de remodernizare contemporan. Dincolo de simpla interpretare a unor concepte și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
rusești după prăbușirea comunismului face ca aceasta să se apropie mai mult de statele din lumea a treia. „Experimentul comunist a lăsat moștenire poporului rus o agricultură ruinată, o infrastructură socială înapoiată care se confruntă tot mai mult cu riscul dezindustrializării progresive, un mediu înconjurător devastat și o populație amenințată demografic.”<footnote Zbignew Brzezinski , Conviețuirea cu China, Europa, Rusia, Editura Historia , București, 2006, p.101; footnote> La începutul anilor `90 situația U.R.S.S.-ului este dramatică, ajungând de la statutul de putere
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
rusești după prăbușirea comunismului face ca aceasta să se apropie mai mult de statele din lumea a treia. „Experimentul comunist a lăsat moștenire poporului rus o agricultură ruinată, o infrastructură socială înapoiată care se confruntă tot mai mult cu riscul dezindustrializării progresive, un mediu înconjurător devastat și o populație amenințată demografic." La începutul anilor `90 situația U.R.S.S.-ului este dramatică, ajungând de la statutul de putere capabilă să decidă soarta întregii lumi la un stat depășit de realitățile prezentului. „Sfârșitul U
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
la alegerile prezidențiale din 1988 - și debilizează un partid mai întâi liniștit, iar apoi speriat de politica lui Gorbaciov* și, până la urmă, total destabilizat de prăbușirea URSS. Partidul se repliază în bastioanele sale muncitorești, din ce în mai afectate de dezindustrializare, și rurale. în ianuarie 1994, G. Marchais se retrage după 22 ani de dominație, înlocuit fiind de Robert Hue care dă startul unei „mutații” nesigure. Acesta recunoaște o parte din greșelile trecutului, deschide partidul spre exterior, tolerează exprimarea unor divergențe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
constituie un neam cu o meserie anume. Prin dezvoltarea comerțului ambulant, multe comunități de rromi-gabori din Transilvania, cum ar fi cele din Dumbrăveni, Târnăveni, Reghin, Luduș sau Copșa Mică au devenit Înstărite. Unii dintre gabori au participat la fenomenul de dezindustrializare din orașele din Transilvania, unde fabricile au fost demontate și vândute la fier vechi. Unii dintre gabori au ca ocupație tinichigeria și construcția de case, adică sunt meșteșugari pricepuți În confecționarea burlanelor, a jgheaburilor și a acoperișurilor din tablă. Găletușa
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lung este posibil ca ea să rezerve surprize, adică mutații majore în societate și de mentalitate (Niculescu Bran, 2012). Am văzut fidel reflectate în pelerinaje, ca într-o oglindă plimbată de-a lungul României, efectele brutale ale schimbării de după 1990 : dezindustrializarea forțată, îmbătrânirea accelerată a satelor, efectele migrației masive, persistența memoriei comunismului. Într-un cadru extins, pelerinajul este ilustrativ pentru înțelegerea noțiunii de identi tate în cadrul mai larg al globalizării (Coleman, Eade, 2004 : 44). Cum altfel aș fi putut să înțeleg
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în tranziție fie cu protecție socială, fie cu distribuirea clientelară a „proprietății întregului popor”. În economia de piață (cu capital prin excelență masculinizat) lucrează mai mult femeile decât bărbații. Aceștia din urmă au ajuns însă „victime favorite” ale tranziției din cauza dezindustrializării și au fost compensați masiv, pentru a nu suferi prea tare. În schimb au rămas mulți „la vatră”. Au fost pensionați prematur, au primit salarii compensatorii, au intrat în șomaj, au ajutoare sociale. Femeile, în majoritatea lor, nu au beneficiat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de fapt, pe dezbaterea asupra antinomiei care opune cultura "bazei materiale" a economiei. Printre tematicile studiate în cadrul Centrului Contemporan de Studii Culturale din Birmingham, arhitectura și urbanismul erau gândite ca dispozitive organizatoare ale sociabilității și ale cristalizării identităților colective, criza dezindustrializării masive a anilor '80 era descrisă ca un traumatism social și identitar major, iar subculturile tinerilor erau evaluate din perspectiva unei dinamici sociale a productivității și inventivității ori a rezistenței și devianței. La rândul lor, conținutul ideologic al culturii, care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
semnificativ. În România, modernizarea socialistă a satelor și crearea țăranilor-muncitori nu au rezultat în aceeași compoziție socială, dar problema transformării satelor prin dispariția treptată a țăranilor rămâne de actualitate. Începută sub socialism, îmbătrânirea satelor s-a continuat după 1989, deși dezindustrializarea țării a dus inițial la reîntoarcerea unei părți a populației urbane la sate. Acum, la sfârșitul primului deceniu al mileniului doi, mulți dintre cei reîntorși sunt la vârsta pensionării, pe când mulți dintre tinerii satului aleg să meargă la muncă, fie
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ajutoare indirecte industriei, ajutoare pe care municipalitatea le considera ca nefiind în concordanță cu interesul general. Intervenția directă a comunelor în gestionarea întreprinderilor era interzisă. Începând cu anii 1970, criza economică a făcut ca primarii să se confrunte cu problemele dezindustrializării și ale șomajului. Primul lor reflex a fost acela de a protesta public împotriva închiderii fabricilor și uzinelor, de a deveni purtătorii de cuvânt ai celor amenințați cu concedierea reacție zadarnică în cele mai multe cazuri. Discret însă, înainte de anunțarea oficială, aleșii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
deplasare, tehnologii prin care să se producă aceste bunuri, servicii adăugate etc. Toate acestea exprimă rolul industriilor bazate pe cunoaștere care nu poate fi subapreciat. O înțelegere greșită și dăunătoare ar presupune subaprecierea producției materiale în societatea cunoașterii, generarea pericolului dezindustrializării. Economia condusă prin cunoaștere are la bază transferul cunoașterii din sfera creației sale spre cea a inovării economice în general, creându-se o nouă industrie, care produce valoare prin cunoaștere (mai mult decât prin prelucrarea nemijlocită a substanțelor și prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fi: inovația, implicarea comunității, dezvoltarea durabilă ș.a. De asemenea, rețeaua SCIRN (the Shrinking Cities International Research Network), analizează cauzele, efectele și transformările spațiale pe care le atrage contracția urbană. În țările dezvoltate, procesele contemporane de globalizare, Împreună cu o generalizare a dezindustrializării, au pricinuit cu precădere profunde schimbări demografice, În timp ce, În Europa de Est, conform prof. T.Wiechmann (2008), combinația dintre transformarea post-comunistă și cea postfordistă a condus către un fenomen de contracție extrem de sever, pe mai multe planuri. În ciuda numărului relativ ridicat de
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
lente, pozitive, suportabile. Clasa muncitoare era simbolic conducătoare. Cei care făceau parte din această categorie s-au trezit în cea mai disperată situație: categoria lor devenise peste noapte o clasă oarecare, ba mai mult, în câțiva ani, „grație” procesului de dezindustrializare a devenit nonclasă și, în timp, nonmuncitori. În aceeași situație s-au trezit și mulți ingineri de întreprindere (în definitiv, 70% dintre absolvenții facultăților românești erau ingineri). Este inteligibil și explicabil de ce aceste milioane de oameni au încercat să își
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pe protecție și grijă. În perspectivă europeană astfel de comunități, atât cât vor deveni vizibile, vor fi prin excelență interesante antropologic și exotico-turistic O societate postcomunistă dezindustrializată, tipică pentru orașele muncitorești foste monoindustriale și pentru mahalalele oarașelor mari, victime ale dezindustrializării și beneficiare ale statului asistențial prin protecție socială directă sau mascată. Este în continuare o societate de supraviețuire, cu locuitori în gravă criză de identitate socioprofesională. Este societatea care poate furniza forță de muncă ieftină, slab calificată și fără pretenții
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
euro pentru muncitorii români. Orașul francez a rămas fără o resursă industrială importantă, iar muncitorii, unii cu 15-20 de ani vechime, au intrat în șomaj. Medieșenii s-a bucurat de deschiderea fabricii. La rândul lor, ei au fost victime ale dezindustrializării postcomuniste, iar șansa unui loc de muncă a descrescut dramatic. Patronatul francez le-a propus celor nemulțumiți de pierderea locurilor de muncă să vină să lucreze la sucursala din România, cu salariul minim lunar de 110 euro. Doi dintre ei
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
est-europeni, Morokvasic (1999) remarcă, de asemenea, o mobilitate ridicată, dar o asociază cu schimbările ce au loc în societățile de origine ale migranților. În cazul borșenilor din zona Milano, mobilitatea ridicată pare să fie generată în primă instanță de insecuritatea (dezindustrializarea și pierderea locurilor de muncă) din România, iar în Italia, de condițiile dure ale mediului de migranți ilegali. De asemenea, turismul comercial nu există, iar antreprizele etnice se dezvoltă mai mult în domeniul construcțiilor. În cazul altor migranți români în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deloc cu acquisul comunitar, încă netradus în românește. Nici contractul de 2,5 miliarde $ pentru autostrada din Ardeal, cu firma Bechtel din SUA, nu este neapărt în spirit european. Sistemul social, cel de pensii, sunt în cădere liberă, iar, pe lângă dezindustrializare, are loc în agricultură revenirea la subzistența arhaică, incompatibilă cu politica agrară a UE. Nivelul de trai la români este de zece ori mai scăzut decât cel din UE. În aceste condiții, la tratativele de aderare la UE România va
România după UE 25. In: Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2230]
-
de Vladan Jeremić și Rena Rädle Distrugerea economică și dezindustrializarea totală a Șerbiei ce au urmat destrămării Iugoslaviei reprezintă una dintre problemele cruciale cu care ne confruntăm astăzi. Tot ce s-a putut privatiza în Șerbia a fost privatizat, majoritatea fabricilor și întreprinderilor au fost dizolvate, iar terenurile au fost
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
Zukin și cea descrisă de Chelcea constă în transformările structurii claselor sociale. Însă, dacă între anii 1960-1990 clasa de mijloc a New York-ului se marea prin îmburghezirea unor artiști care deveneau modele de muncă pentru recalificarea claselor dirigente în perioada dezindustrializării, între anii 1990-2000 Bucureștiul a fost lovit de o neoliberalizare forțată a economiei. Aceasta nu a produs o clasă de mijloc pe modelul muncii artistice, ci mai degrabă o clasă de mijloc bazată pe vechiul model al negustorului. Asta nu
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
lumii modern-coloniale, ba chiar aducerea benevolă pe propriul teritoriu a unor forțe armate a principalei puteri de invazie militară a epocii. Perioada primei tranziții a fost una de acumulare primitivă a capitalului și constituire a unor (cvasi)monopoluri, realizată prin dezindustrializarea, devalorizarea și deposedarea violentă, fragmentarea și reducerea comunităților la viața nudă și forța brută de muncă. Cea de-a doua tranziție propune, împotriva recompoziției sociale, opțiunea recompoziției capitalului. E, într-adevăr, o propunere atractivă pentru clasa mijlocie. De aceea e
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
al acelor „suntem un singur popor - germanii” (sloganul prostestelor din 1989, „noi suntem poporul/ neamul” a fost transformat, în delirul național post „reunire”, în „noi suntem un singur neam”) a contrastat cu o profundă criză socială și identitară: privatizarea și dezindustrializarea estului a avut drept urmare șomajul în masă și migrația forței de muncă spre vest. „Ossis” (cei din est) se confruntau cu colapsul identitar și sentimentul de frustrare în condiția de „neamț de categoria a doua”. „Wessis” (cei din vest), pe
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
cu 20 % în minerit.După aceea sovieticii au creat în est întreprinderi mixte a căror producție mergea majoritar în Uniunea Sovietică. În plus, planul industrial adoptat de Consiliul de Control Aliat, care era o aplicare a celebrului Planul Morgenthau, privea dezindustrializarea Germaniei.Hotărârea aceasta din 1946 stabilea o listă lungă de industrii interzise (construcții navale, aeronautică, tractoare, mașini lente, aluminiu, benzină și cauciu sintetic, orice material de război, radio) și alte liste de limitări procentuale (25 % din producția din oțel din
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
punct de vedere al populației este doar a 20-a metropolă a lumii, din punct de vedere al PIB-ului este a 5-a după Tokyo, New York, Los Angeles și Osaka-Kobe-Kyoto, la egalitate cu Londra. Cu toate că a suferit o puternică dezindustrializare, regiunea rămâne totuși cea mai importantă regiune industrială a Franței cu peste 650.000 angajați. De asemenea, un mare număr de companii și corporații franceze și internaționale își au sediul în regiune. Nu este de ignorat nici turismul, Parisul fiind
Île-de-France () [Corola-website/Science/301005_a_302334]
-
judecați în locul unde s-au comis crimele. Churchill s-a opus ferm execuțiilor „în scopuri politice”. Ministrul american al finanțelor, Henry Morgenthau Jr., a propus un plan pentru denazificarea totală a Germaniei, plan cunoscut ca „planul Morgenthau”. Acest plan prevedea dezindustrializarea forțată a Germaniei, însoțită de impunerea muncii forțate, precum și a altor măsuri draconice, ca o ripostă la cele plănuite de naziști pentru Europa de Est. Atât Churchill cât și Roosevelt au susținut planul Morgenthau și au încercat obținerea autorizării lui la Conferința
Procesele de la Nürnberg () [Corola-website/Science/307581_a_308910]