456 matches
-
calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială -ă/-e sunt substantive feminine: aceast-ă fată stea, nuia, basma, vreme, zi etc. acest-e fete, stele, nuiele, basmale, vremuri, zile etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale care combină cele două serii de dezinențe, în sensul combinării unei dezinențe de tip masculin la singular: -Ø cu o dezinență de tip feminin la plural: -e sunt neutre, adică nici masculine, nici feminine: acest-Ø tron, templu, atu, tablou, consiliu, careu, nume acest-e tronuri, temple, atuuri, tablouri
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezinențială -ă/-e sunt substantive feminine: aceast-ă fată stea, nuia, basma, vreme, zi etc. acest-e fete, stele, nuiele, basmale, vremuri, zile etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale care combină cele două serii de dezinențe, în sensul combinării unei dezinențe de tip masculin la singular: -Ø cu o dezinență de tip feminin la plural: -e sunt neutre, adică nici masculine, nici feminine: acest-Ø tron, templu, atu, tablou, consiliu, careu, nume acest-e tronuri, temple, atuuri, tablouri, consilii, careuri, nume Înscrierea adjectivului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nuia, basma, vreme, zi etc. acest-e fete, stele, nuiele, basmale, vremuri, zile etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale care combină cele două serii de dezinențe, în sensul combinării unei dezinențe de tip masculin la singular: -Ø cu o dezinență de tip feminin la plural: -e sunt neutre, adică nici masculine, nici feminine: acest-Ø tron, templu, atu, tablou, consiliu, careu, nume acest-e tronuri, temple, atuuri, tablouri, consilii, careuri, nume Înscrierea adjectivului determinant în opoziția de număr specifică genului feminin marchează
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivelor feminine a termenilor care definesc zilele săptămânii: aceast-ă duminică, vineri etc. În același mod, prin intermediul categoriei genului la adjectivul determinant, se marchează apartenența la gen a substantivelor care nu cunosc opoziția singular-plural și nu admit determinarea prin articol nehotărât: • Dezinența -ă la singular a adjectivului indică genul feminin al substantivului: această înțelepciune, nimicnicie, obligativitate, creativitate, făină, mătase etc. • Înscrierea adjectivului determinant într-o opoziție specifică masculinului, -Ø/-i, marchează apartenența la clasa masculinelor a substantivelor care denumesc cifrele (acest doi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
într-o opoziție specifică masculinului, -Ø/-i, marchează apartenența la clasa masculinelor a substantivelor care denumesc cifrele (acest doi/acești doi), literele (acest m/acești m), sunetele și fonemele (acest r/acești r), notele muzicale (acest fa/acești fa). • Prezența dezinenței -i la pluralul adjectivului determinant al unor substantive pluralia tantum semnalează apartenența lor la genul masculin: Bucegi, ochelari etc. La același gen aparțin substantivele care denumesc lunile anului, dacă adjectivul determinant are la singular dezinența -Ø: acest ianuarie. Genul substantivelor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acest fa/acești fa). • Prezența dezinenței -i la pluralul adjectivului determinant al unor substantive pluralia tantum semnalează apartenența lor la genul masculin: Bucegi, ochelari etc. La același gen aparțin substantivele care denumesc lunile anului, dacă adjectivul determinant are la singular dezinența -Ø: acest ianuarie. Genul substantivelor singularia tantum și pluralia tantum este mai greu de stabilit, întrucât dezinența de singular a adjectivului determinant indică deopotrivă masculinul și neutrul, iar dezinența de plural indică în același timp femininul și neutrul 8. Ar
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apartenența lor la genul masculin: Bucegi, ochelari etc. La același gen aparțin substantivele care denumesc lunile anului, dacă adjectivul determinant are la singular dezinența -Ø: acest ianuarie. Genul substantivelor singularia tantum și pluralia tantum este mai greu de stabilit, întrucât dezinența de singular a adjectivului determinant indică deopotrivă masculinul și neutrul, iar dezinența de plural indică în același timp femininul și neutrul 8. Ar argumenta în sensul apartenenței la genul neutru enunțurile în care intră mai multe substantive singularia tantum care
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivele care denumesc lunile anului, dacă adjectivul determinant are la singular dezinența -Ø: acest ianuarie. Genul substantivelor singularia tantum și pluralia tantum este mai greu de stabilit, întrucât dezinența de singular a adjectivului determinant indică deopotrivă masculinul și neutrul, iar dezinența de plural indică în același timp femininul și neutrul 8. Ar argumenta în sensul apartenenței la genul neutru enunțurile în care intră mai multe substantive singularia tantum care realizează funcția de subiect multiplu; participiul verbului la diateza pasivă sau adjectivul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin alomorfele afixelor de caznumăr. (vo.I, pp.87-89) Dintr-o perspectivă similară, pe baza raportului dintre clasa morfologică a substantivului și desfășurarea flexiunii, Paula Diaconescu 10, a identificat patru tipuri de flexiune, cu diferite subclase, diferențiate prin opoziția de dezinențe singular/plural, nominativ. Cele patru tipuri de flexiune se disting între ele prin numărul temelor omonime și prin raporturile dintre ele în declinarea nearticulată a substantivelor, la cazurile nominativ, acuzativ, genitiv și dativ (cele mai generale), singular și plural. Tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Tema 2 - prezintă omonimia N.Ac.G.D., plural: studenți, codri, atei, frați, temple, careuri, atuuri, consilii. La vocativ, substantivele prezintă două situații: • Vocativul intră în omonimie cu celelalte cazuri șofer!, Mihai!, șoferi! Vocativul are formă distinctă: șofere! (șoferule!)/șoferilor! Prin dezinența specifică de vocativ la singular, substantivele din acest tip de flexiune (cu excepția celor terminate în -e: frate) prezintă trei teme distincte: șofer (N.Ac.G.D., singular), șofere/șoferule (V., singular), șoferi (N.Ac.V.G.D., plural). Realizarea concretă a temelor principale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiunetc "Tipul III de flexiune" Substantivele prezintă o singură formă, pentru toate cazurile la singular și plural; se cuprind aici substantive masculine, feminine și neutre din declinarea a III-a și substantive masculine din declinarea a II-a. Sub aspectul dezinențelor, omonime, substantivele se înscriu în două clase flexionare: 1. -e/e: învățătoare/ânvățătoare, nume/nume. 2. -Ø/ Ø: pui/pui, ochi/ochi, sânge/sânge. Tipul IV de flexiunetc "Tipul IV de flexiune" Substantivele prezintă trei forme în cursul flexiunii; se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
i), tate(i), pape(i), pașe(i) Tema 3: prezintă omonimia N.Ac.G.D., plural: vremuri, treburi, tați, papi, pașale Observații: Substantivele feminine au și o formă distinctă de G.D., singular, diferită de N.Ac.G.D. plural, întrucât prezintă două dezinențe, paralele, de plural: vreme/vremi, vremuri; forma vremuri nu apare niciodată la G.D. singular, nu se înscrie adică în omonimia curentă, la substantivele feminine dintre plural (toate cazurile) și singular G.D.: (niște, unor) cărți - (unei) cărți dar (niște, unor) vremuri
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în condițiile marcării prin articol nedefinit (sau prin masculinul articolului definit): (un, unui) tată, tată(lui)/tați; formele de genitiv tate(i), pape(i), pașe(i) nu intră în omonimia cu pluralul (toate cazurile), caracteristică flexiunii substantivelor feminine, cu aceeași dezinență la singular (casă-case(i), case(le) etc.) ci în omonimia cu N.Ac. singular, caracteristică substantivelor masculine. Realizarea concretă a temelor principale de singular și plural marchează distribuirea substantivelor în patru clase flexionare: 1. -e/-i/-uri: vreme/vremi(i
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
codrului, fratelui, poporului -i: casei, poeziei, cărții Plural Masculin Feminin-Neutru N.Ac. -i: studenții, frații -le: popoarele, casele, stelele, poeziile, cărțile G.D. -lor:studenților, fraților -lor: popoarelor, caselor, stelelor, poeziilor, cărților. Articolul hotărât este un morfem conjunct enclitic, care urmează dezinenței de număr, fie direct: codru-l carte-a, fie prin intermediul vocalei de legătură -u-, dacă substantivul are la singular dezinența Ø: student>studentu-l, stea>stea-u-a. Substantivele masculine cu dezinența -ă la singular primesc articolul feminin -a: popă-popa, papă-papa etc. Observații
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cărțile G.D. -lor:studenților, fraților -lor: popoarelor, caselor, stelelor, poeziilor, cărților. Articolul hotărât este un morfem conjunct enclitic, care urmează dezinenței de număr, fie direct: codru-l carte-a, fie prin intermediul vocalei de legătură -u-, dacă substantivul are la singular dezinența Ø: student>studentu-l, stea>stea-u-a. Substantivele masculine cu dezinența -ă la singular primesc articolul feminin -a: popă-popa, papă-papa etc. Observații: Substantivul tată recurge, la singular, la ambele morfeme: -l, de masculin: tată-l și -a, de feminin: tat-a. Determinarea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poeziilor, cărților. Articolul hotărât este un morfem conjunct enclitic, care urmează dezinenței de număr, fie direct: codru-l carte-a, fie prin intermediul vocalei de legătură -u-, dacă substantivul are la singular dezinența Ø: student>studentu-l, stea>stea-u-a. Substantivele masculine cu dezinența -ă la singular primesc articolul feminin -a: popă-popa, papă-papa etc. Observații: Substantivul tată recurge, la singular, la ambele morfeme: -l, de masculin: tată-l și -a, de feminin: tat-a. Determinarea prin forma de masculin caracterizează substantivul intrat, ca regent
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rămâne în mod frecvent invariabil în funcție de caz, la substantivele mamă, tată, bunică etc., întrucât acestea exprimă cazurile genitiv și dativ prin morfemul proclitic, numai de caz, lui: „I-am dat lui mama (tata, bunicul etc.).” Substantivele masculine și neutre cu dezinența -e la singular primesc morfemul determinării -le: rege-le, nume-le. La substantivele feminine și masculine cu dezinența -ă, la singular, sau -e, realizat ca diftong ie (poezie), articolul se suprapune dezinenței de număr; la nominativ-acuzativ: țară-țar-a, poezie-poezi-a, papă-pap-a. La
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și dativ prin morfemul proclitic, numai de caz, lui: „I-am dat lui mama (tata, bunicul etc.).” Substantivele masculine și neutre cu dezinența -e la singular primesc morfemul determinării -le: rege-le, nume-le. La substantivele feminine și masculine cu dezinența -ă, la singular, sau -e, realizat ca diftong ie (poezie), articolul se suprapune dezinenței de număr; la nominativ-acuzativ: țară-țar-a, poezie-poezi-a, papă-pap-a. La plural, morfemul determinării definite urmează totdeauna direct dezinența și nu depinde decât de genul substantivului: -i, pentru masculine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tata, bunicul etc.).” Substantivele masculine și neutre cu dezinența -e la singular primesc morfemul determinării -le: rege-le, nume-le. La substantivele feminine și masculine cu dezinența -ă, la singular, sau -e, realizat ca diftong ie (poezie), articolul se suprapune dezinenței de număr; la nominativ-acuzativ: țară-țar-a, poezie-poezi-a, papă-pap-a. La plural, morfemul determinării definite urmează totdeauna direct dezinența și nu depinde decât de genul substantivului: -i, pentru masculine: studenți-i, frați-i, -le, pentru feminine și neutre: studente-le, poezii-le, popoare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rege-le, nume-le. La substantivele feminine și masculine cu dezinența -ă, la singular, sau -e, realizat ca diftong ie (poezie), articolul se suprapune dezinenței de număr; la nominativ-acuzativ: țară-țar-a, poezie-poezi-a, papă-pap-a. La plural, morfemul determinării definite urmează totdeauna direct dezinența și nu depinde decât de genul substantivului: -i, pentru masculine: studenți-i, frați-i, -le, pentru feminine și neutre: studente-le, poezii-le, popoare-le, sigilii-le etc. Sensul de determinare poate avea origine lexicală (e cazul substantivelor proprii), sintactică
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nominali. În funcție de manifestarea opoziției singular-plural în planul expresiei, substantivele limbii române se grupează în trei clase: • substantive variabile cu flexiune regulată; casă-case, școlar, școlari, drum-drumuri etc.; • substantive variabile cu flexiune neregulată: om-oameni, soră-surori etc.; • substantive invariabile: tei-tei, învățătoare-învățătoare, pronume etc. Dezinențele de singular sunt, în general, condiționate de istoria substantivelor și, de aceea, foarte variate. a. La plural, fiecare clasă de substantive variabile prezintă dezinențe specifice, în interiorul opoziției cu dezinența de singular, dezinențe condiționate fonetic (alomorfe) și dezinențe accidentale (explicabile însă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
drum-drumuri etc.; • substantive variabile cu flexiune neregulată: om-oameni, soră-surori etc.; • substantive invariabile: tei-tei, învățătoare-învățătoare, pronume etc. Dezinențele de singular sunt, în general, condiționate de istoria substantivelor și, de aceea, foarte variate. a. La plural, fiecare clasă de substantive variabile prezintă dezinențe specifice, în interiorul opoziției cu dezinența de singular, dezinențe condiționate fonetic (alomorfe) și dezinențe accidentale (explicabile însă prin istoria întrebuințării limbii). Substantivele masculine variabile realizează pluralul exclusiv prin dezinența -i, în diferite variante fonetice: i vocalic (codr-i), i semivocalic (ero-i
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiune neregulată: om-oameni, soră-surori etc.; • substantive invariabile: tei-tei, învățătoare-învățătoare, pronume etc. Dezinențele de singular sunt, în general, condiționate de istoria substantivelor și, de aceea, foarte variate. a. La plural, fiecare clasă de substantive variabile prezintă dezinențe specifice, în interiorul opoziției cu dezinența de singular, dezinențe condiționate fonetic (alomorfe) și dezinențe accidentale (explicabile însă prin istoria întrebuințării limbii). Substantivele masculine variabile realizează pluralul exclusiv prin dezinența -i, în diferite variante fonetice: i vocalic (codr-i), i semivocalic (ero-i) și i ultrascurt postconsonatic (pom
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
soră-surori etc.; • substantive invariabile: tei-tei, învățătoare-învățătoare, pronume etc. Dezinențele de singular sunt, în general, condiționate de istoria substantivelor și, de aceea, foarte variate. a. La plural, fiecare clasă de substantive variabile prezintă dezinențe specifice, în interiorul opoziției cu dezinența de singular, dezinențe condiționate fonetic (alomorfe) și dezinențe accidentale (explicabile însă prin istoria întrebuințării limbii). Substantivele masculine variabile realizează pluralul exclusiv prin dezinența -i, în diferite variante fonetice: i vocalic (codr-i), i semivocalic (ero-i) și i ultrascurt postconsonatic (pom-i). Substantivele feminine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
învățătoare-învățătoare, pronume etc. Dezinențele de singular sunt, în general, condiționate de istoria substantivelor și, de aceea, foarte variate. a. La plural, fiecare clasă de substantive variabile prezintă dezinențe specifice, în interiorul opoziției cu dezinența de singular, dezinențe condiționate fonetic (alomorfe) și dezinențe accidentale (explicabile însă prin istoria întrebuințării limbii). Substantivele masculine variabile realizează pluralul exclusiv prin dezinența -i, în diferite variante fonetice: i vocalic (codr-i), i semivocalic (ero-i) și i ultrascurt postconsonatic (pom-i). Substantivele feminine variabile realizează pluralul prin trei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]