143 matches
-
ridică din dezolarea străzii, în piruete grațioase către văzduhul morocănos, se întrezărește imaginea apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]
-
și Wisteria...ciorchini criogenați și frunze veștede amplifică isteria... Am ochii-nlăcrimați. ............................. ... Iar acum îmi vii Tu, în toată trezia, izbindu-mă drept în frunte, cu drogul meu, Poezia... ...Născută din transe cu ape-ghețate în Mai și nude naiade, puțin dezmățate, urmărite acerb, de Zei răzvrătiti, alungați din Pleiade...Superb! Altă idee mai bună, nu ai? Hai, imploră-ți Zânele, coborâte din Rai, să se-oprească o oră din râs și hârjoană, să lase Zeii-ntărâtați să se-nece-n bulboană
SĂ CONTINUE ÎN RAI SĂRBĂTORILE de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374010_a_375339]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Nuante > VALI ZĂVOIANU - CURRICULUM VITAE (POEME) Autor: Vali Zavoianu Publicat în: Ediția nr. 855 din 04 mai 2013 Toate Articolele Autorului ÎNDRĂGOSTIȚI În jarul ce mocnește ca păgân Într-un decor de iarnă dezmățată Nu știi ce vrei: să plec, sau să raman Și să se-aprindă focul înc-o dată. Ne-mbrățișăm din nou flămânzi și muți Și ne lăsăm iubirea în derivă Aproape resemnați, ca doi recruți Ce nu mai au nici o alternativă
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
mușc din covrigul uscat, că-mi mai este și mie foame, uneori chiar și sete să mă privești cu niște ochi de copil, nu de zoofil, imbecil sau de manager ghiftuit, mirosind a trabuc fîn și a dresuri ale atâtor dezmățate și amatoare de plăceri triale; cum mi-aș mai băga eu degetele mele murdare de atâta muncă neplătită în carnea ta afumată și în baițul ăla de mâncare chinezească, că te-ai fudulit în democrația asta originală, nu-ți mai
DACĂ AŞ FI FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345138_a_346467]
-
văd numai de propriul interes Trimite Doamne foc peste Sodoma Și peste sodomiții care Conduc destine și popoare, Nu lăsa păcatul să rodească În sufletele lor de iască! În loc să iasă lumea-n stradă: La noi acasă nu faceți paradă Cu dezmățații aduși de voi! România nu e lada de gunoi A Europei homosexuale Cu toate scârboșeniile sale! Nici animalele ca animale Nu fac așa în staulele lor Europa hăndrălăilor Să-și lege acasă în familii Aceste rușini de sigilii, Să umble
TRIMITE DOAMNE FOC PESTE SODOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376876_a_378205]
-
ridică din dezolarea străzii, în piruete grațioase către văzduhul morocănos, se întrezărește imaginea apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
ridică din dezolarea străzii, în piruete grațioase către văzduhul morocănos, se întrezărește imaginea apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
ton banal. - Te sărut, mai vorbim, pa! a pronunțat Ovidiu emoționat. Și nu l-am mai văzut câteva zile, dar am visat la el cu ochii deschiși. Îmi tot revenea în minte spectacolul de sâmbătă seară, o amintire pe cât de dezmățată, pe atât de scumpă. Ovidiu a continuat să sune în fiecare seară, preocupat de mine, atent, politicos, suav și senzual, așa încât, peste câteva zile, mi-am dat seama că mă îndrăgostisem lulea. Acest bărbat mă făcea să vibrez, mă înalța
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
noastre încătușate în uitări sigilate cu sărutări prăfuite zâmbetul fericit de iubire al soarelui s-a ascuns speriat în bezna temnițelor furtunii destinelor damnate vântul turbat ieșit la balul ielelor cu tunetul în pereche pe cărările furiilor dantești dansul lor dezmățat a rupt zăgazurile firii norii- turme înnebunite de trăznet și furia biciului păstorului ceresc au revărsat fluviul de lacrimi peste torțile cerului caii iubirilor noastre aleargă bezmetic pe câmpiile alizee ale trecutului fantomatic. Referință Bibliografică: Iubire în furtună / Maria Giurgiu
IUBIRE ÎN FURTUNĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378775_a_380104]
-
reparațiune era aproape sfârșită, când puteau să întrevază momentul de a aplica niște principii sănătoase și, după lichidarea unui oneros trecut, să. se ocupe de un viitor mai bun, fatalitatea aducea iarăși la putere pe radicali, cari reîncepeau administrația lor dezmățată și risipitoare. Daca noi ne-am preocupa numai de interesul de partid și n-am prevedea că dezastrele financiare și economice ce amenință țara au să cadă mai mult asupra celor nevinovați decât asupra celor vinovați, am putea sta nepăsători
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cazurile, rare, ale îndepărtării de canon, aparținînd unor condeie care nu renuțaseră total la demnitate, cenzura avea serios de lucru: croșeta discreționar textele sau topea materia în pragul tipăririi. Pictura și sculptura își aduceau și ele obolul: supradimensionatele compoziții făceau, dezmățat, elogiul unui tărîm triumfal inexistent, spațiile dintre blocurile-mamut, intersecțiile marilor șosele erau populate cu dinozaurii sculpturii de maeștrii artei și artiștii poporului. Arhitectura anilor de avînt și împliniri avea și ea un reper luminos: orașul ideal al molohului roșu, spăimosul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
luminile la Ponte Rialto. Canal Grande e acum o magnifică înscenare: apa forfotește de ambarcațiuni mari și mici, strălucitoare cutii de sardele, terasele de pe chei, multe și elegante, gem de lume. Nu flămîndă, nicicum, ci doar cu chef. Un chef dezmățat, de omenire aflată parcă în ultimul ei ceas. Marele regizor neștiut poate fi mulțumit de bagheta-i luciferică. Rumoarea generală se rupe brusc: o canțonetă! Pe sub pod trec, grupate, cinci gondole auriu-negre. Pline cu bătrînei nordici, gălbui-pufoși, în veselă transă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pînă peste/ Înfloritoare valea Sibma, plină/ de vii, domnind și în Elealé,/ Pînă în lacul Asphaltita. Peor/ Se mai chema, cînd pe izraeliți,/ În marșul Nilului, i-a ațițat,/ La desfrînate rituri în Sittim, Asupra lor năpasta atrăgînd./ Întins-a dezmățatele-i orgii/ Și-n muntele păcatului, aproape/ De crîngul homicidului Moloh,/ Strîngînd Nerușinarea lîngă Ură;/ Jossia, blîndul, l-a zvîrlit în Iad./ Urmară cei care, din Eufratul/ Străvechi, pînă-n torentul ce desparte/ De Siria Eghipetul, se cheamă/ Baal și Astaroth
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mult decat subțire. Personajele piesei Die Räuber de Schiller, Karl și Franz von Moor sunt probabil bazate pe Edmund și Edgar din piesa lui Shakespeare, Regele Lear. Karl, un idealist impetuos, a fugit de acasă pentru a duce o viață dezmățata, iar acum dorește să se întoarcă acasă și la verișoară lui Amalia, pe care o iubește. Dar maleficul sau frate, Franz, îl convinge pe bătrânul lor tata să nu-l ierte pe Karl și îi scrie o scrisoare lui Karl
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
zeului, remarcată în debutul acestor rânduri, cade sub incidența primei întrebări. Zeul este, spune Platon, a(plou=j te kaˆ a)lhqh/j. Atributele sale fuseseră propuse în contextul în care miturile proferate de către poeți despre zeii geloși, mincinoși și dezmățați corup sufletul cetățenilor, făcându-i să se îndoiască de practicarea virtuții și, implicit, de legitimatea conducătorului lor în peisajul cetății proiectate. Prin urmare, pentru ca suveranul cetății să poată fi filosoful care să asume reflexivitatea tuturor celorlalți, toți ceilalți trebuie să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acest mediu în care școlile cunosc nu atât coexistența, cât competiția: faptul de a trăi ca platonician, cinic, stoic sau epicurian implică și alte interese decât cele ale simplelor practici teoretice... Proxenet, hoț, bețivan, mâncău, afemeiat, venetic, necioplit, oportunist, obscen, dezmățat, suferind de tulburări de caracter: cam multe defecte pentru un singur om! Prea multe pentru ca toate să se dezvolte într-un singur corp cunoscut ca fragil, debil și bolnăvicios... Departe de așternuturile moi garnisite cu femei, de ugerele și vulvele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Dumitrescu și Conspirația clicilor literare de Raul Teodorescu, preconizau o revistă opusă modernismului: „Suntem năvăliți de această boală sub diferite forme, din toate părțile. Sub forma intelectualismului din Italia: pirandellismul; sub forma subiectivismului ironist din Anglia: shawismul; sub forma senzualismului dezmățat și expresionismului german; sub forma misticismului static rusesc; sub forma suprarealismului francez.” Adversară a acestei „boale culturale”, publicația își asuma rolul de a purifica „aerul ciumat de minciuni, urât și răutate”. Tradiționalismul fiind curentul „evoluției organice”, modernismul este considerat curentul
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
descendent al acestuia, viforosul Pană (Celebiul), aventurier la Stambul, ulterior întors în Oltenia natală și ținându-se de tot soiul de răutăți, apoi alți Mălureni, în nota balcanicilor lui N. Filimon și a „crailor” lui Mateiu I. Caragiale, unii, teribil dezmățați, ajung la măriri în capitala României interbelice. Retrospecția istorico-socială se vrea una de suflu larg. În lipsa textului integral e greu de estimat dacă naratorul construise caractere puternice, cu psihologii diferențiate. Memorialistica, alt capitol al operei lui L., nu va înceta
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
intervenția având unele accente antiestetizante. Gh. Bulgăr scrie despre necesitatea cultivării individualismului în vederea renașterii Europei, iar I.A. Terebești (adică Nae Antonescu) despre originea sinonimelor. Poezie semnează Margareta Dorian - Ileana Cosânzeana, cu câteva versuri în stil modernist („Odăile umblă - ciorapi, dezmățați, prin casă”), A. E. Baconsky - Nocturnă, cu intuiții poetice încă necristalizate, Emil Vora - Corăbiile negre. E.M.
PRIETENII ARTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289022_a_290351]
-
găsit! Vezi tu, dublonule, zodiacul ăsta al tău este viața omului, cuprinsă toată într-un singur capitol - o să ți-l citesc de îndată, de-a dreptul din carte. Hai, almanahule! Pentru început: iată-l pe Aries sau Berbecul, un cîine dezmățat, care ne zămislește; pe urmă, Taurus sau Taurul - el ne dă prima lovitură; pe urmă Gemini sau Gemenii - care înseamnă Virtutea și Viciul; încercăm să dobîndim Virtutea, cînd, vai! se arată zodia Cancerului sau a Racului, care ne trage înapoi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
În ceea ce privește „socoteala” cu cei dintâi, cuvântul lui pleznește În dreapta și În stânga pe obrajii ghiftuiților, sau strivește frazele «măsluite» și «tâlcurile ticluite, scrobite» ale boemei decadente. În legătură cu aceasta, e de notat cum vechea boemă e văzută ca un sediu alcoolic și dezmățat, și În care cu o ironie abil plasată de poet, țiganca argheziană cerșește În refrenul: „Cine mai cumpără flori miresei?” În opoziție cu noua boemă. Aceasta Își păstrează numele poate În virtutea inerției vocabularului, compusă din grupuri vioaie de artiști, Într-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lete pe care nu le înțelege pe de-a-ntregul. Stă și ascultă, tulburată. Doar nu s-or fi luat la ceartă trei nebune în casa ei! — Smintito! distinge la un moment dat. Parcă e vocea Domitiei Lepida, fiica celeilalte Antonii. — Dezmățato! Sângele îi îngheață în vine. Asta e Agrippina! Iuțește pasul. Aleargă. Să ajungă cât mai repede. Cotește la dreapta, la stânga, și se oprește ca trăsnită în fața unei scene de coșmar. Aemilia Lepida e cu mâna vârâtă până la cot în părul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
focul, Audbert îi urmărea cu o teamă tot mai mare. îl îngrijora mai ales cel mai înalt dintre ei, cu fața fioroasă, cel pe care Balamber îl numea Odolgan: nu-i trebuise mult ca să se îmbete și acum râsul său dezmățat, respingător, îi dădea fiori, mai ales atunci când era însoțit de priviri mai mult decât grăitoare pe care le arunca insistent nevestei lui. Fu nevoit să aștepte destul de mult până când Balamber se hotărî să-i spună adevăratul motiv al vizitei - sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
plăcerea învie Și simt că plutesc, simt că zbor. Când toamna vântul bate cu putere Iar codrul povestește ca un vrăjitor Prin mine aleargă o aleasă plăcere Mi-e trupul cuprins de dor și fior. Când peste codru iarna e dezmățată Și tandră, pădurea coboară în șoaptă Lin și fantastic vibrez a iubire Răsare dulce fior a nemurire. Când primăvara în codru toate-înverzesc, Iar râurile șușotesc și parcă-mi vorbesc, Se-aprind văpăi în suflet, mă copleșesc, Și simt cum toate
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
să ieșim oricum din ea. Bicisnicul trup al acestei Evlampii s-a Împuțit de tot...“ Și, spunând aceasta, Extraterestrul Începu să se răsucească În dreapta și În stânga, ieșind Încetul cu Încetul din trupul caprei ca dintr-o vizuină. Cealaltă Mașă, Mașa dezmățată, Îi urmă exemplul, scurgându-se de sub coada caprei ca o pastă lipicioasă pe podea. „Târfa!“ exclamă Mașa, aruncând cu găletușa de lapte În ea. Găletușa luă Însă o traiectorie ciudată și, În loc să aterizeze În capul Mașei-târfă, zbură În zigzag, lovindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]