491 matches
-
cu păru-n vâlvătăi, se bucurară și strigară: -Trăiască Ghiocel și locotenentul nostru! Trăiască Primăvara și Soare-împărat! Începură iarăși să cânte, iar chipeșii flăcăi să arunce clopoțeii fermecați prin întreaga pădure. Eliberați din strânsoarea chingilor de ger, bieții copaci își dezmorțiră trunchiurile, își îmfipseră rădăcinile mai adânc, să sugă seva dătătoare de viață, apoi își înălțară crengile cât mai sus, să fie sărutate de raze. Unii, mai curajoși, își prinseră pe crengi ghemotoace de muguri gingași, care sclipeau sub sărutul razelor
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424333971.html [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
geamul balconului cum totul se acoperă în alb. Peste drum de blocul meu e un loc unde lumea stă la ”ocazie”. O mamă cu un băiețel de vreo 5-6 ani bătătoresc de zor zăpada de la marginea șoselei încercând să se dezmorțească, în așteptarea vreunei mașini care să-i ducă spre casă. Din când în când îl ia în brațe, probabil ca să-l încălzească. Mă întreb de ce a plecat la drum pe o astfel de vreme împreună cu copilul? Poate n-are cu
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fulgi_si_amintiri_monica_bokor_1391192540.html [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > ROMANUL "PUNCTE DE INFLEXIUNE" - CAP.4 Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Totuși, cafeaua le dezmorțise mințile și înviorase atmosfera, așa că tăcerea se spulberă imediat... -Mă întrebi ce s-a ales de mon frère? ridică Solitarul vocea ca mingea peste o plasă de sunete spre American. -Da! Doar mi-ai vorbit mereu de el, dar niciodată
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434867499.html [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
sub aceeași lumină în neastâmpărul zilei, iar „ciocnirile” noastre (căci din doi colerici mai ieșeau și „scântei”!) se finalizau totdeauna cu ceva bun sau important. Așteptam cu nerăbdare „terenurile” (nu în toate anotimpurile, plăcute pentru gazetari!) împreună: era tonic, îmi „dezmorțea” creierul, discutam la nesfârșit, uneori în contradictoriu, dar totdeauna cu folos. Ideea alcătuirii acestei cărți, deși generatră de un impuls imediat, se datorează, într-un fel, tot amintirii unor asemenea discuții. Mai în glumă, mai în serios, Serafim îmi spunea
SERAFIM DUICU-UN CAVALER DE DOLJ SUB CULORILE TRANSILVANIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Serafim_duicu_un_cavaler_de_dolj_sub_cul_al_florin_tene_1349965936.html [Corola-blog/BlogPost/346386_a_347715]
-
rămas razante cu trecerea, la limita unei granițe a nopții. Singur, eul poetului-om valsează în noaptea în care Prin crengile cu sunet de schelet, - / Învinețit ca un cadavru așteaptă trezirea în viața de dincolo, șoptind parcă umbrelor care se dezmorțesc în întuneric, ferite de privirile muritorilor: Emult de când dormim în umbră, / În cimitirul violet... („Amurg”, 1965:93). Există un regret în versul bacovian și, de multe ori te întrebi dacă este penitență sau dorință de detașare de fiindul teluric.Îl
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
căldura mult așteptate. Câmpiile și grădinile se îmbrăcau în veșminte strălucitoare de verdeață și flori, toate vietățile și oamenii întâmpinându-i cu urale. Bătrânul pom, care n-a vrut să înflorească atunci când a venit prima dată Primăvara, abia acum își dezmorți crengile și își puse veșmânt de floare. Tânărul pom, care râsese de el, avea florile ucise de Viscorilă, chircite și căzute moarte. Începu să plângă îndurerat, de ciudă, când îi vedea pe ceilalți cu veșmânt proaspăt de floare. Bătrânul pom
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
sportive. Vocile au devenit mai puternice. Cei care sărutaseră mai des buzele paharului, aveau chef de dans, așa că îi tot îndemnau pe nea Petrică și pe frații Oprea să ia în brațe „burduful” miraculos și celelalte instrumente, pentru a-și dezmorți picioarele. Aceștia erau mai ales noii absolvenți, bărbați sau femei din comună, care se cunoșteau de o viață între ei. Intelectualii și invitații de seamă încă mai discutau, mai puneau treburile comunei la cale, erau mai reținuți. Cum în încăperea
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
în drum care ne mărturiseau că nu au văzut mare lucru. Nadescha le zâmbea și îi sfătuia să rețină numele lui. Știa el de ce. Eu nu pot decât să îl susțin. Am poposit la un restaurant de pe mal, să ne dezmorțim picioarele și să luăm micul dejun. Ca să fim siguri că ne întâlnim cu toate zburătoarele ne-am început călătoria de dimineață, amânându-l. Restaurantul, din păcate, nu mai funcționa, lipsa turiștilor l-a obligat pe patron să se restrângă și
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_c_helene_pflitsch_1360471720.html [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
de nea ce strivea acoperișurile asudate, se prăbușeau la pământ transformându-se în cioburi laolaltă cu avalanșele desprinse de pe acoperișuri. Pe coșurile caselor se înălța în fuioare dezlânate fumul, semn că în case sobele duduiau cu vrednicie, încălzind vetrele și dezmorțind mădulare rebegite de frigul mușcător de afară și de corvoadele zilei. Pomii cu crengile de un alb sclipitor, aplecate la pământ sub abundența podoabelor întregeau decorul de poveste, pregătit de Măria sa Crăiasa Imperiului de Gheață în întâmpinarea cortegiul Crăciunului și
METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483571522.html [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]
-
sunt atat de elegant stilizate, încât capătă ceva clasic: Când prin grădini părăginite e prezis Aprilie, / Ridici o frunză, se sfărâmă - îți lasă în palmă frig timpuriu, merele putrede-n crengi, paianjeni. / Rază se-năbușă de fum, făptura ta se dezmorțește risipind pe jos / furnici uscate - și te soarbe blând pământul veșnic lăsând afară, un sloi de ramuri albe."(Pământul veșnic, 1977). La un moment dat, tot vag și depărtat, parcă Bacovia: "Prin târguri cu gene de moina, neam-de neamul meu
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
intersectează, iarăși. Vlad și Ana se întâlnesc într-o noapte, pe stradă, si se recunosc. Iar revederea îi trezește celui dintâi brumă de sentimente umane uitate undeva, în adâncul inimii sale chinuite. “Amintirea iubirii ei din copilărie îl încălzea, îi dezmorțea sufletul, degerat în nopțile când sorbea aurolac. Dacă o întâlnise, în sfârșit, după atâta timp și ea nu-l mai iubea, simțea că s-ar fi prăbușit.” S-ar fi prăbușit, din simplul motiv că relația această de rudenie, suplinește
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/_tragedie_si_triumf_un_roman_al_iubirii_de_dumnezeu_si_de_aproapele.html [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
cu zăpadă în țara mea, regret, zbor spre Sri Lanka, dar acolo jos e familia mea. Dubai. Avem escală. Nefiresc, nu ni se dă voie să părăsim avionul. Klaus simte nevoia unei țigări iar mie mi-ar fi păcut să-mi dezmorțesc picioarele, îmi pare rău, îmi va lipsi din colecția de fotografii cea cu aeroportul din Dubai. Zorile se arată când suntem deasupra Indiei iar răsăritul, acolo sus, printre nori este magnific. Lacrima din ocean sau Insula de smarald, cum citisem
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357295672.html [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
Că nu primeam și jucării, Cum primeau puțini, dar... alții. Ne împăcau bieții părinți Cu ceva fructe din cămară... Cu câțiva creițari - mărunți, Să nu mai tremurăm pe-afară. Tata-l cinstea cu țuică fiartă, De ger să se mai dezmorțească Și-l conducea până la poartă, Nu cumva să se amețească. Nu trecuse bine pragul; Noi am leșinat de râs; Moșu’ uitase toiagul Și... se pusese pe nins ! Ne tot bucuram în sine, Gândind după mintea noastră Că la anul care
MOȘ CRĂCIUN ȘI MOȘ GERILĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1451062308.html [Corola-blog/BlogPost/370374_a_371703]
-
un moment dat, după multe ore de mers pe șosea, în față li se deschise o întindere de apă verzuie și tulbure. Florin urcă mașina pe bacul care aștepta la mal și îi făcu semn să iasă pentru a-și dezmorți picioarele. Pentru prima dată, Mona se agăță de brațul soțului ei. Putea simți până în inima oaselor fiorul apei lovite de fundul plat din lemn. Încercă să aproximeze distanța până la celălalt mal și închise ochii, hotărâtă să nu îi deschidă până
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421914956.html [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
ce trebuia ținută sub control. În realitate, colonelul Grădișteanu, uns cu toate alifiile, fusese cel stăpân pe situație. * Frigul și vântul pătrunzător l-au determinat să se adăpostească în cocina porcilor. Căldura emanată de trupurile ghiftuite ale animalelor l-a dezmorțit. Încetul cu încetul corpul lui, nemaifiind supus la schimbul intens de căldură ca și afară, și-a făcut datoria asigurându-i confortul termic. Era ultima misiune din armată urmând ca în curând să predea echipamentul militar. Era de gardă la
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1477570587.html [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
nu e tărâmul milei la ei batjocura e marmelada zilei dar văd acum durere-n privirea alor mei trezit ca dintr-un vis spun cu uimire gata dragostea și ura-s mai reale decât piatra deschide unul geamul e-un dezmorțit de oase ce trist cade lumina peste lucruri mincinoase ! Zi de vară ce frumos miroase la castel florile de tei ! mi s-au risipit șoaptele din vis ale misterului privesc prin perdele arătura trandafirie a cerului ulița spre deal se
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_georgescu_al_florin_tene_1374914577.html [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
fost avertizați că la munte plouă mult, des și poate fii răcoare, dar avem parte de aceeași vreme frumoasă pe care am lăsat-o în urmă. Așa că oprim să ne hidratăm cu un bun ceai de Celyon și să ne dezmorțim picioarele, la o cochetă ceainărie ce are de altfel și o mică plantație de ceai. Șase căni de ceai, lapte și zahăr au costat doar 400 rupii. O a doua oprire, la un restaurant elegant, am avut de ales în
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Trei_zile_in_munti_partea_i_helene_pflitsch_1390400350.html [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ARTA DE-A FI NEMURITOARE! Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016 Toate Articolele Autorului Te-ai dezmorțit a primăvară,inimă Și de înghețul iernii ai scăpat, Penelul unui zâmbet de lumină Buzele-ți nude, în roșu le-a pictat. Îți șade atât de bine vie Ai înflorit ca floarea de cais, Fredonezi seducătoare a iubirii melodie De
ARTA DE-A FI NEMURITOARE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1459431026.html [Corola-blog/BlogPost/383311_a_384640]
-
buzele strînse și nici măcar nu se mai miră că paznicul în uniformă firmei ,,Angels Guard,, îi răspunde ca si cum ar fi fost chiar el întrebat: - Sasu' al bătrân. Doarme în turn. Când are chef, de e zi, de e noapte, isi dezmorțește degetele în clape. Îl auzi? Un nebun! Mărțina da din cap cu un strop de înțelegere. Miracolul pe care il așteptase s-a împlinit. Acolo nu sunt stafii. Numai oameni din carne și sânge. Asculta cum s eface acordajul până la
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
niște răgete sau urlete înăbușite și un cort mare la care așteptau să înceapă “procesiunea”, să-ți expună de la un televizor regulile “jocului” de către organizatori, unde “protocolul” primirii celor de afară cerea să-ți dea puțintică caldură pentru a-ți dezmorți oasele, căldură emanată de la o sobă cu rezistențe puternice și împrăștiată în “valuri” în toate direcțiile, afară nu erau instalate, cum am văzut peste ceva timp în Las Vegas. Cu toată recuzita, costumația, dialogurile sau monologurile presupuse ale unei lumi
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
ciripind la geam... Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară... Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață... Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare... O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare... E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline... De ghiocei, zambile, narcise, toporași... Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline... Se joacă prin poiana și niște iepurași... După o iarnă
...PRIMĂVARA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_cristian_gabriel_groman_1330674468.html [Corola-blog/BlogPost/355933_a_357262]
-
care veneau aici puteau face plimbări în aerul proaspăt si departe de forfota orașelor, alpinism sau alte activități specifice turismului montan. Țuca a țopăit veselă printre zecile de oameni care parcă se adunaseră acolo pentru o manifestație în timp ce noi ne dezmorțeam picioarele într-o plimbare printre magazinașe si tarabe încărcate cu obiecte de toate și după ce am surprins în obiectivul aparatului de fotografiat câteva instantanee deosebite am pornit spre Kykkos. (Va urma) Georgeta RESTEMAN Limassol, Cyprus martie 2011 Referință Bibliografică: CIPRU
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_1_tara_in_care_mitul_afroditei_este_inca_viu_.html [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
fierbinte, toți, cu ochii închiși. Și deodată văd copilașul cum se ridică dintre ei, în picioare. Stătea așa, cumva speriată, nevenindu-i să creadă că este adevărat. Pe urmă a început să sară într-un picior de parcă voia să se dezmorțească. Pe urmă a făcut câțiva pași”, relata părintele David, în cartea „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”. Acesta adăuga că în copilărie se afla la mănăstire și l-a întâlnit pe Arsenie Boca. A simțit nevoia să îi strângă mâna
Minunile părintelui Arsenie Boca. Zece mărturii despre miracolele duhovnicului de la Prislop () [Corola-website/Journalistic/102251_a_103543]
-
posibilitățile de receptare sunt infinite. Regizori, coregrafi, companii de dans sau comunități atipice propun un spațiu alternativ în care se reconsidera principiile contemporane. Competiția Oficială BIDFF se deschide la ora 19:00 cu zece filme de dans scurte, menite să dezmorțească și să te pună pe gânduri. Regizori și coregrafi din SUA, Olanda, Chile, Finlanda, Marea Britanie, Franța și Germania parcurg trasee diferite, dar cu un scop comun, acela de a sensibiliză masele, atât la nivel de acțiune, cât și de reanalizare
Documentare din lumea dansului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104363_a_105655]
-
care să vă ghideze, dacă vreți să vă molipsiți de voia bună a costumelor colorate, a cascadelor de măști, de fascinația balurilor, a galelor exclusiviste, a romanticelor întâlniri, a muzicii, de la cea simfonica la fanfarele locale, care călătoresc prin oraș, dezmorțind atmosferă. Închideți ochii și lăsați-vă măcar pentru câteva minute pradă spiritului carnavalului, uitând de aceaste timpuri dificile. Revin elegantele Cetății Dogilor Costume fabuloase de epocă - regi și regine, prinți și prințese, arlechini, urși - aurii, argintii -, îmbrăcați în mătase și
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]