875 matches
-
infinite de “celule imaginale” îngrămădite cu precizie una lângă alta, însă deschise în mod unidirecțional doar către sfera particulară a straniilor adâncimi subatomice, teritorii cu certitudine fascinante sub raport științific, dar rupte, din ignoranță poate, de spiritul uman. O umanitate dezolant de antisimetrică, până la urmă, în structura ei explorabilă și complexă, ce pare sprijinită pe un sistem propriu suprapus cu evidență peste un plan al contrariilor deja existente, cu toate că modelul de raportare a întregii scheme de gândire a interconectării contemporane a
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1418429188.html [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
n-au curajul să spună sau să scrie un cuvânt favorabil ei, atunci când i se prezintă prilejul. Iată, am răsfoit, de curiozitate, mai multe manuale noi, de curs secundar. Ceea ce am văzut în unele din ele, e de-a dreptul dezolant. Astfel, într-un manual de istorie veche, am citit că poporul evreiesc a fost alcătuit din niște triburi arabe care viețuiau: unele prin peninsula Sinai, altele prin Egipt. Moise a fost acela care le-a organizat - cam prin secolul al
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Da? Care? - Tu! - Oo... Mulțumesc. - Sper să te aduc cât mai des aici și să te simți ca și când ai fi la munte, cum singură spui. - Acum toamna când totul încă mai este verde, este foarte plăcut. Bănuiesc că iarna este dezolant. Doar Dunărea mai poartă cu ea viața, atât în adâncuri, cât și la suprafață, când trec vapoarele. - Da, ai dreptate. Iarna nu prea ai ce face în Rasova, dar viața localnicilor este aici din moși - strămoși, așa cum ți-am spus
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
umbra dorului din gene Eu, frunză galbenă n-am toamnă, alerg nebună prin poiene. Când vara-și scutură lumina, agonizând în come dulci Pândește cerul, plânge vina nedumerită la răscruci. Când se trezesc din nou copacii, dezmoșteniți de armonii Îmbracă dezolant, ninsoarea, îngenunchind timid, stihii. Când mi se face dor de tine, invoc o înflorire-albastră Și iar, mi-e teamă că mai naște o iarnă-n primăvara noastră. Când pleacă ziua să mai cânte, prin alte gânduri, dimineți Eu mă-nvelesc
CÂND SĂ MĂ NINGI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cand_sa_ma_ningi_violetta_petre_1361535514.html [Corola-blog/BlogPost/341299_a_342628]
-
o noapte întunecoasă, fără stele, fără posibilitate de orientare. Doar licăritul slab al becului de veghe de la stațiunea meteorologică de lângă hotel mai arunca o scânteie de lumină spre cârdul de lebede înghețate. Zorile începeau să-și facă apariția. Situația era dezolantă. Valurile se repezeau cu forță în mal, aruncând cu putere sute de hectolitri de apă rece spre cârdul de lebede. Stratul de gheață își mărea mereu dimensiunile. Cum începu să se mijească de ziuă, masculul dominant se îndreptă spre plajă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401097469.html [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
sălbatice, de nerecunoscut. Dispăruseră satele și lanurile de grâu și porumb ce altădată se legănau în adierea caldă a vântului, apele secaseră, dealurile zăceau sterpe, iar versanții despăduriți alunecaseră la vale. Cu cât înainta cu atât se îngrozea de priveliștile dezolante. - Oare acesta să fie Bărăganul? Unde-s instalațiile de irigații realizate cu sudoarea poporului, unde-i grânarul Europei? Totuși se consolă cu alt gând. - Probabil au abandonat agricultura și s-au axat doar pe turism și păstorit. Așadar, luă calea
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396595373.html [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
pe jos, cât să-mi dau seama că suferă de Parkinson, într-un stadiu suficient de avansat, astfel încât să nu reușească să verse toată cenușa scoasă în găleata pregătită special pentru aceasta. De altfel, totul în jur zugrăvea un tablou dezolant, mărturie clară a suferinței acestui bătrân, provocată de boală, de sărăcie și completată de singurătate, de tristețe, de uitare... Da. De uitare..., pentru că, între timp, am făcut loc pe masă și am așezat pachetul cu de-ale gurii și l-
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1446194816.html [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
când trebuie să hotărâm dacă mai are rost să fim în viață sau nu și nu le mai facem pe toate la timpul lor, având o țară a lucrului de mântuială...! Niciodată nu a fost în patria asta atât de dezolant, atâta nefericire, atâta spaimă. Și-a ieșit poporul din fire, iar pe acest teren spiritual a prins viață pasiunea pentru ură, a căpătat vocație de artă și ea. Infectați până la măduva caracterului nostru denaturat de ură, ne bucurăm dezicând rațiunea
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1465561735.html [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
sunt și când Un doliu ancestral din nou mă cheamă Și pașii se împiedică pe rând În cercul nostru strâmb și fără raze Nu mai încap decât melancolii Naiade împletite-n amperaze Din moșteniri pe care nu le știi Azi,dezolante incantații iar mă strigă Într-un ecou din margini de coșmar Și trupul enigmatic de ferigă Mi-l frânge tonul tău incendiar Referință Bibliografică: Încă o moarte / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie
ÎNCĂ O MOARTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Inca_o_moarte.html [Corola-blog/BlogPost/355866_a_357195]
-
scurt, dar cu o mare și grea încărcătură. Pentru că sunt prin excelență o fire solară, dornică de armonie și de frumos, întunecimea acestui sentiment nu își găsește locul în preajma mea. Dacă urăsc ceva, urăsc această blestemată ură, considerată cea mai dezolantă și mai periculoasă dintre toate trăirile omenești. Nu e prea ușor să scrii despre un asemenea sentiment atât de virulent, capabil să-ți înghețe sângele în vene, un sentiment care nu se vindecă, nu trece, nu dispare, dar în același
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
scurt, dar cu o mare și grea încărcătură. Pentru că sunt prin excelență o fire solară, dornică de armonie și de frumos, întunecimea acestui sentiment nu își găsește locul în preajma mea. Dacă urăsc ceva, urăsc această blestemată ură, considerată cea mai dezolantă și mai periculoasă dintre toate trăirile omenești. Nu e prea ușor să scrii despre un asemenea sentiment atât de virulent, capabil să-ți înghețe sângele în vene, un sentiment care nu se vindecă, nu trece, nu dispare, dar în același
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
de femeie supărată, ca de copil căruia i-ai luat jucăria preferată. - Ce! Aici nu ne simțim bine, nu există intimitate? - Ba da, dar... - Hai, povestește-mi cum arată garsoniera? - Cum să arate? Frumoasă mai târziu, numai că acum arată dezolantă? - De ce? - Cum de ce! Cum ai vrea să arate un spațiu de locuit după o organizare de șantier, cu urme lăsate peste tot de către constructori și mai ales goală? - Ei, lasă că asta o rezolvi tu cu mobilatul. - Da! Cum mă
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1386441514.html [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > MOLAR DE MINTE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 497 din 11 mai 2012 Toate Articolele Autorului Motto: E o scena dezolantă, iubita s-o ai amantă! Dar cum noroc nu prea avem, visăm în draci s-avem... harem! Frumoasa mea și tristă doamnă, Regret acum că este toamnă. Doar toamna eu mi-aduc aminte C-am fost zălud și fără minte
MOLAR DE MINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Molar_de_minte_george_safir_1336724799.html [Corola-blog/BlogPost/354421_a_355750]
-
departe doar ceea ce a semănat. Lasă-i în pace. Oricum doar cei ce au avut parte de iluminare cât încă era om a putut să devină nemuritor. Restul sânt osândiți la o soartă mai crudă ca moartea. Ba chiar mai dezolantă decât Iadul. Iar iluminarea se obține numai prin gnoză Oricine o neagă e damnat la rătăcire. VITTORIO: Privește! ( Dintre ape se distinge ieșind gura unei grote). ELOHIM: E timpul să renunți la straiele scumpe! (Corabia se opinti lângă intrare) VITTORIO
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_craciun_1405701081.html [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
le explica îl apropie de aceeași neputință de a atinge absolutul. Conștient de condiția sa de muritor, Nicolae Vălăreanu Sârbu și-ar dori ca propriile-i mâini să capete contur de aripi pentru a-și domina temerile. Concluzia este însă dezolantă, poetul simțindu-se "ca o pasăre adormită pe cablu / deasupra fluviului" (Mâinile, contur de aripi). Neputința de a atinge absolutul, încercarea zadarnică de a se lupta cu timpul, o regăsim și în poezia intelectualizată, cu o ușoară tentă de răzvrătire
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_recenzie_realizata_antologiei_valentina_becart_1327091078.html [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
moment din experiența ta de cățărător? Dan Glazer: Pentru orice cățărător, cele mai groaznice momente sunt căderile de persoană, însă pentru mine căderile de pietre sunt momentele cele mai cumplite - atunci când iese un bolovan pe care te sprijini complet. Este dezolant. Eu atunci mă simt trădat, pentru că în stânca aceea mi-am pus toată nădejdea, abia apoi în coardă și în coechipier. Când iese o piatră cu tine, te simți trădat din toate părțile. Odată mă cățăram împreună cu un prieten și
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_dan_glazer_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356605_a_357934]
-
bâiguielile pământenilor? • Plăcerile costă totdeauna mai mult decât fac. Dar cine se uită la preț? Doar un... nătăfleț. • Evenimentul pe care-l aștepți cu nerăbdare are cea mai lungă cale. • Lumea nu e așa cum o prezintă scepticii. E mult mai dezolantă. • Ceea ce azi e nou, mâine-i vechi, poimâine... străvechi. • Trecători în această lume de zgură, ne încărcăm, în loc de iubire, cu tone de ură. • Locul cel mai sigur pe pământ este... sub pământ. • Suntem înfometați după adevăr, precum Adam și Eva
GÂNDURI REBELE (16) – LUMEA ÎN CARE TRĂIM de HARRY ROSS în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1452676019.html [Corola-blog/BlogPost/369615_a_370944]
-
ușor machiajul fin peste petale și nervuri; Era o dimineață rece, așa precum în toamne sunt Și o perdea de brumă deasă se așternuse pe pământ... Nu bănuia că de departe o dalie nerușinată Îi pregătește ei, brândușei, o întâlnire dezolantă Cu un complot, chiar diabolic, țesut în visul unei nopți Și astfel, îi tocmi sărmanei, să-i fure zâmbetul, trei hoți... Și-așa urzi gherghina-n noapte, cu mintea ei de mahala Un plan de răzbunări demente, pe biata floare
INSPIRATĂ DIN FOTOGRAFIA CAMELIEI VĂSUIANCA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Balada_brandusei_inspirat_violetta_petre_1361540739.html [Corola-blog/BlogPost/341270_a_342599]
-
o noapte întunecoasă, fără stele, fără posibilitate de orientare. Doar licăritul slab al becului de veghe de la stațiunea meteorologică de lângă hotel mai arunca o scânteie de lumină spre cârdul de lebede înghețate. Zorile începeau să-și facă apariția. Situația era dezolantă. Valurile se repezeau cu forță în dig, aruncând cu putere sute de hectolitri de apă rece spre cârdul de lebede. Stratul de gheață își mărea mereu dimensiunile. Cum începu să se mijească de ziuă, masculul dominant, își luă întreaga comunitate
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
întunecoasă, fără de stele și fără posibilitatea de orientare. Doar licăritul slab al becului de veghe de la stațiunea meteorologică de lângă hotel, mai arunca câte o dâră de lumină spre cârdul de lebede înghețate. Zorile începeau să-și facă apariția. Situația era dezolantă. Valurile se repezeau cu forță în mal, aruncând cu putere sute de hectolitri de apă rece spre cârdul de lebede. Stratul de gheață își mărea continuu dimensiunile. Cum începu să se mijească de ziuă, masculul dominant se îndreptă spre plajă
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444382472.html [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
înveselesc inima, lucruri pline de măreție, lucruri gingașe, lucruri cu osebire strălucite, lucruri fermecătoare. Dar există, chiar dacă în procent minor, lucruri jalnice și nesuferite, lucruri de rușine, lucruri care te scot din sărite, lucruri întristătoare, lucruri urâte la vedere, lucruri dezolante, lucruri de spaimă și lucruri vulgare. Cum spuneam deja, Șei Shōnagon nu utilizează niciodată cuvântul infern că opus paradisului; ea sugerează doar ce ar putea fi anti-paradisul, adică inesteticul, nonfrumosul, dimensiunea meschina vizual, care perturbă extazul și desăvârșirea. Autoarea Însemnărilor
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
s-a întâmplat! Existau șanse mari ca viziunea fostei mele iubite să fie îmbrățișată și de alții, ceea ce nu-mi făcea deloc bine la prestigiu, dar mai ales la pungă. Finalizând demersurile separării, întorcându-mă în garsoniera mea prăfuită și dezolantă, am pus la cale un plan menit să mă relanseze pe piața fotografilor. Aveam să plec. O călătorie de lucru prin toată Transilvania mea dragă, care să îmi ofere un material demn de o expoziție. Mă simțeam entuziasmat, ca în fața
FOTOGRAFIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1431750860.html [Corola-blog/BlogPost/341611_a_342940]
-
Ganea Publicat în: Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016 Toate Articolele Autorului Stranie vară străbătuta de-aprige vuiri de vânturi, De furtuni amețitoare izvorâte din neant. Un fior subit trezește liniștea dintre pământuri, Înnecand în nori de ceață peisajul dezolant. Melancolici de-amintirea iernilor de mult apuse, Oamenii ca niște umbre, curg pe-aleile puștii. Zile lungi înmiresmate de parfumuri dulci aduse, Peste-oceane nesfârșite de-alizeele zglobii. Se apropie o schimbare, un amurg de zei în lume, Semnele sunt pretutindeni
GOTTERDAMMERUNG de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/marius_mircea_ganea_1462898357.html [Corola-blog/BlogPost/363591_a_364920]
-
avari, au nesocotit până și darurile primite de la Creator, primite tocmai pentru a le asigura continuitatea lor spre veșnicie. Dacă, cineva de mult plecat s-ar fi reântors în Ținutul Geto-Dacilor, nu ar mai fi recunoscut acele locuri. Totul părea dezolant, până și aerul era încărcat și îmbâcsit de miasme ce păreau venite din fundul iadului. Pământul, nu își mai dăruia bucuros roadele sale, totul era ars de un soare ucigător, apa nu mai era ca altădată rece și dulce ca
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1458588331.html [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
politeist, păgân, am nevoie de o "rezervație" de idoli, la care mă închin uneori pe rând, de cele mai mule ori, simultan.” (Mirela-Ioana Borchin, Modalitatea..., Ed. Helicon, Timișoara, 1999, p. 6) Resimțind organic pierderea soției, copleșit de absență, de tăcerea dezolantă din jurul său, realizând, în ziua a șaptea, cu luciditate, ceea ce i se întâmplă, poetul scoate un țipăt sfâșietor de supraviețuitor fără voie: “O, nefericitul de mine!/ O, Dumnezeul meu prea iubit!/ Cât de crunt m-ai făcut/ să-nțeleg/ Cât
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1428034197.html [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]