131 matches
-
la fel de rea ca și instinctul necorectat de rațiune.” (S. Bütler) Îmbinarea dintre aceste două planuri sufletești alcătuiește, de fapt, omenescul. Separarea lor categorică așa cum o Întîlnim În unele situații psihopatologice - duce fie spre o existență aridă, excesiv de abstractizată (și implicit dezumanizantă), fie spre una afectivizată, dominată de afecte și de tendințe biologice primare. * „Leacul pentru orice durere este răbdarea.” (P. Syrus) Bineînțeles, nu numai pentru faptul că trecerea timpului atenuează durerea, ci și pentru că schimbă totodată semnificațiile noastre asupra evenimentelor trăite
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
altele războaie? Faptul că unele se desfășoară cu respectarea unor reguli și, implicit, drepturi omenești, iar altele, nu. Trebuie observat Însă faptul că obișnuirea unora cu confruntările brutale, nonconformiste poate deschide apetitul acestora pentru acceptarea și chiar complacerea cu situațiile dezumanizante, de război. Μ În evoluția psihică a copilului avem, se știe, revelația cunoașterii a ceea ce Înseamnă constituirea treptată a atributelor psihologice ale ființei umane. Din ce moment putem spune că mica ființă Începe să semene tot mai mult omului propriu-zis
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să Înțelegem, de exemplu, de ce un savant care o viață Întreagă s-a dedicat celor mai nobile idei ale științei sau un ascet care a trăit numai prin valori morale și spirituale superioare și-au sfârșit viața În chinurile degradante, dezumanizante chiar ale unei suferințe canceroase prelungite sau ale unei demențe senile; nu ar fi meritat oare măcar astfel de oameni un sfârșit biologic decent, un sfârșit care să creeze iluzia că efortul de a-ți trăi viața Într-un mod
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
duce pe unii la demență). Pe sub ochii cititorului trec anchetatori mai brutali sau mai „stilați”, așadar mai vicleni, directori și ofițeri politici cu porniri sadice, gardieni proști și răi, dar și unii omenoși, în stare să fraternizeze cu deținuții. Tratamentul dezumanizant e înfățișat sub multiple aspecte, de la percheziția corporală umilitoare, ce nu ocolește gesturile și cuvintele obscene, sau baia sub ciomegele gardienilor până la transportul în vagoane-dubă, congelate în timpul iernii și lipsite de aer și apă, sufocante, în verile cu arșiță cumplită
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
fi probabil Comuna pariziană. Despre ceea ce cartea vorbește direct este însă "imperiul roșu, bastard al Iluminismului" (96). Așa s-a creat o lume periculos de umană, ca să reiau formula lui P. Ricoeur, tocmai pentru că este întâi de toate o lume dezumanizantă. Odată aruncată sămânța, răsăritul și creșterea ei deveniseră o fatalitate în egală măsură grotescă și tragică. O știau și cei care i-au preluat frânele. Memoria autorului depune mărturii elocvente pentru a adeveri schizoidia, conformismul, cinismul aparatului comunist, într-un
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
și colaboratorii vorbesc despre o cultură a fricii și despre grupuri populaționale terorizate de frică. Toate acestea reprezintă o sursă continuă de stres, cu consecințe negative pentru starea de sănătate mintală. Grupele de refugiați sunt supuși la situații sociale degradante, dezumanizante, de violență și tortură. A. Jablensky descrie următoarele tipuri de tulburări psihice la persoanele refugiate: - marginalizarea rezultată din pierderea stimei și a încrederii în sine; - dificultăți socio-economice legate de sărăcie și de lipsa unui loc de muncă; - sănătate fizică precară
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
inteligenței și a culturii, ci și a numărului anilor de detenție, Arcanu obișnuiește să își provoace interlocutorii prin intermediul filosofiei universale, interpretată dogmatic, intolerant, de pe poziții extrem naționaliste și ostentativ mistice. El deapănă și cele mai interesante amintiri, unele descriind condițiile dezumanizante din închisorile prin care trecuse. SCRIERI: Arcade, București, 1968; Aperçu sur le livre en Roumanie (în colaborare cu Ion Marinescu), București, 1968; Biblioteca copiilor noștri, București, 1969; Eseu asupra culturii, București, 1969; Invocația soarelui, București, 1971; Escale, București, 1974; Fereastra
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
arte, arhitectură ș.a. Acestea s-au produs în anii ’60. Ideile curriculare postmoderne s-au afirmat defazat, abia în anii ’80, mai întâi ca o revoltă împotriva „inginerizării”, „manipulării”, „unilateralizării” și „spolierii” procesului de formare umană prin curricula fragmentare, eficientiste, dezumanizante. Obsesia teoreticienilor postmoderni ai curriculumului o constituie integrarea tuturor trebuințelor și valorilor de formare a personalității umane ca „om total”, „homo humanus”. De aici derivă diversele încercări de a concepe curricula „holiste”, „multidisciplinare”, „transdisciplinare”, „integrale”, „plenare” etc. Doar acestea ar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândea ca un filosof. I-a atacat vehement și pe Bobbitt, Charters și Snedden. Lui Bobbitt i-a reproșat că trivializează curriculumul; lui Charters i-a demonstrat că job analysis pe care o folosea în designul curricular era reducționistă și dezumanizantă; pe Snedden l-a acuzat chiar în legătură cu eficientismul exacerbat, determinat prin obiective economicizante, pragmatice, triviale. Dar Bode nu i-a iertat nici pe progresiviști. Ținta principală a fost Kilpatrick. După Bode, project method dezorientează elevii, lăsându-i fără nici un ghid
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu a putut fi realizată decât peste un deceniu și jumătate, de către teoreticianul canadian Robin Barrow (1984)18. Dar, la acea dată, aspirația către „știința unică” intrase deja în desuetudine din cauza atacurilor virulente ale postmoderniștilor împotriva raționalismului generalizant, universalist și dezumanizant. Evenimentul din 1965 a determinat comisia ASCD să-și schimbe radical poziția și strategiile. Ea a conchis că teoria curriculumului trebuie reconceptualizată, în sensul de abandonare a noțiunilor și principiilor eminamente pozitiviste și behavioriste. Până atunci ASCD rămăsese surdă la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aplomb, de către Helen F. Robinson. Lucrarea ei Precedents and Promise in the Curriculum (1966) este nu numai o pledoarie pătimașă în favoarea „curriculumului concentrat pe persoană” (person-oriented curriculum), ci și un atac virulent împotriva „structurii școlare curente” (current school structure), considerată dezumanizantă. După ea, reconceptualizarea școlii și a curriculumului trebuie să fie focalizată într-o singură direcție: cultivarea autocunoașterii prin formarea umană completă 30. În 1967 s-a alăturat curentului reconceptualist Paul R. Klohr (Ohio State University). Klohr s-a îngrijit de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educaționale” pentru trainingul din întreprinderi și pentru formarea profesională a diverselor categorii de lucrători. Obsesia tehnologiștilor este aceea a dirijării corecte și a controlului procesului instructiv în vederea atingerii rezultatelor scontate, prespecificate. După Eisner, tehnologismul este cea mai brutală și mai dezumanizantă dintre toate cele cinci viziuni curriculare. Subiectiviștii sunt obsedați de problema sinelui și a „autorealizării” (self-actualization). După ei, curriculumul trebuie să organizeze școala și școlarizarea ca „ambianță” și „contexte adecvate”, favorizante pentru dezvoltarea individuală liberă, pentru descoperirea de sine și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alta. Astfel, ei își duc dincolo întreaga memorie, întreaga experiență, și nu doar pe cea individuală. Poartă în ei tot ceea ce psihologia categoriilor morale în care se înscriu a acumulat în cursul istoriei. Traume și distorsiuni, și mai ales porniri dezumanizante. Uri, spaime, complexe atavice răbufnesc în expresii paradoxale, demențiale, desfigurând caractere, impunând conduitei multora manifestări de neînțeles. Prin răsturnările sociale au ieșit la suprafață exemplare umane deformate moral sau incapabile să își domine înclinații și veleități nocive, ca brutalitatea, cruzimea
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
mari programul publicației: „Să reușim să fim o grupare literară. Să reușim să ne exprimăm într-un context european. [...] Să reușim să nu pierim sufocați de magma subculturii și a vulgului cultivat în clanuri și caste mânate de interese obscure, dezumanizante.” Fidelă obiectivelor propuse, O.l. reușește să strângă în jurul său atât scriitori și critici cunoscuți, cât și începători într-ale literaturii. Încă din primul număr Magda Ursache semnează rubrica de pamflet literar „Mânie liberă”, Virgil Panait susține rubricile „Scriitori în
OGLINDA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288511_a_289840]
-
natale și găsind în iubire o prelungire a miresmei lor, el poate să scrie și în alte chei: ironică, punând cotidianul în vecinătate cu propria lume de esențe pure, elegiac-meditativă sau chiar sumbră, compunând versuri ce se resimt de atmosfera dezumanizantă a ultimilor ani de regim totalitar. În volumul Pasărea de sidef (1990), paradisiacul se întoarce într-o viziune infernală: au „ruginit” „lumina”, „uimirea”, „cuvintele”, „privirile noastre”, „cerul”. Totuși și în această ipostază versurile își păstrează dicțiunea elevată, pe care nimic
MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288193_a_289522]
-
grupat într-un capitol distinct, a cărui lectură nu o recomandăm celor mai sensibili. Am conceput volumul în așa fel încât imaginea generală să nu fie afectată de omiterea acestui capitol. Pe de altă parte, date fiind ipostazele degradante și dezumanizante în care au fost puse victimele, am considerat de cuviință să nu le dezvăluim identitatea, din respect pentru suferința lor. Pentru a nu fi acuzați că inventăm episoade, am prezentat însă inițialele victimelor, precum și sursele informațiilor, ele putând fi verificate
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
diabolismul său, în care odată căzut, viața „dușmanului de clasă”, vinovat sau nevinovat, devenea un calvar iar omul un lepros, un mușuroi, în jurul căruia se planta un gard de sârmă ghimpată, izolantă, rea conducătoare de încredere. Încarcerat în acest spațiu dezumanizant, individul ostracizat nu mai avea nici o scăpare. El devenea din om - „obiectivul” - terenul de activitate al unui întreg aparat, care-și câștiga pâinea albă pe seama acestui „poligon” uman de experimentare a celor mai perfecționate arme de supraveghere și de anulare
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93036]
-
pe Emil Botta, Ion Alexandru, Ion Gheorghe și Dimitrie Stelaru, pentru ca, după ani, să ajungă să-și dea mâna cu jalnica-i sosie caricată C.V. Tudor. M-a fascinat, apoi, când a făcut să izbucnească acel folk vindecător de netrebnicia dezumanizantă a ceaușismului maoist, cu Dorin Liviu Zaharia, Marcela Saftiuc și Mircea Florian, cu Doru Stănculescu, Vali Sterian, Bodolan, Min ghiat și câți alții, pentru ca, destul de iute, să-i piardă pe toți, dorindu-l pe fiecare animal captiv și etern recunos
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
inclusiv recuperarea timidă a teatrului ionescian. O recuperare perversă, întrucît autorul „Fuchsiadei” urma să pună în umbră - ca precursor „optimist” și „constructiv”, victimă a societății burgheze - absurdul alienant din piesele dramaturgului franco-român (un absurd înțeles ca produs al Occidentului putred, dezumanizant, lipsit de ideal etc.). Valoarea sculpturii lui Brâncuși (elogiată deopotrivă de avangardiștii de la Contimporanul, Integral, unu și de spiritualiștii autohtoniști de la Gîndirea) fusese cu adevărat recunoscută în România abia la două decenii după impunerea ei în afară. În fine, atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
este o stare de nonsens. Persoana alienată se simte fără rost și, adesea, fără valoare. După Marxxe "„Marx,Karl", alienareaxe "„alienare" se datorează faptului că proletarul este înstrăinat de produsul muncii sale, că munca este resimțită ca ceva neplăcut și dezumanizant (deși „munca l-a creat pe om”, Engelsxe "„Engels,Friedrich"), faptului că proletarul este înstrăinat de ceilalți proletari care sunt tratați drept competitori, și nu drept aliați pentru interese comune, că este înstrăinat de naturăxe "„natură", din cauză că munca fizică este
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
neîncredere și de teamă, care ia locul unei colaborări sănătoase, în cadrul căreia ei ar putea să găsească în mod constant confortul și plăcerea muncii în echipă. De altfel, pentru Ch. André (2009), concurența, competiția au întotdeauna un aspect violent și dezumanizant. La rândul său, celebrul gânditor britanic B. Russell (f. ed.) susținea în cartea sa Educația și ordinea socială ideea potrivit căreia: "competiția nu e rea doar ca fapt educațional, dar și ca ideal de urmărit pentru un tânăr. Lumea are
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
anumită stare confuză, haotică, greu de controlat, care, de fapt, se instalează și în conștiința culpabilizată a lui Stavrache, personajul central al operei. Studiul sentimentului de groază al cărui protagonist este hangiul Stavrache, întemeiat în spirit balzacian, pe elementele cupidității dezumanizante, se abate brusc din albia observației metodice, cu aspect de fișă clinică, înscriindu-se, fascinant și acut, pe traiectoria coșmarului oniric. Subiectul are în vedere următoarea desfășurare a nuvelei: un popă tânăr este căpetenia unei bande de tâlhari. Atunci când ceata
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
taie în bucăți si s-o împrăștie în cele patru vânturi. Ajută-mă, Doamne, să nu mă frâng lovind! Să nu alunec din mâna Ta!105. Acest "detaliu" biografic explică atitudinea pe care o dovedește scriitorul față de realitatea cutremurătoare și dezumanizantă a lagărelor, experiență pe care a înțeles-o ca pe o șansă de elevație spirituală. Din punct de vedere artistic, Soljenițîn a câștigat responsabilitatea și rostul actului de a scrie: "mi-am asumat destinul: să scriu numai pentru ca să nu se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
adevăratele scopuri ale vieții noastre. Mai mult, unii au încercat să facă din ea o știință pozitivă și un mijloc de dominație a celorlalte sfere ale socialului, iar din activitatea economică un mijloc de atingere a celor mai obscure și dezumanizante interese. S-a făcut din ban un scop în sine și o unealtă de cumpărare a conștiințelor. Astfel, sfera monetară a devenit hipertrofiată și generatoare de destin. Noile tehnologii ne-au dus foarte mult în virtual, economia reală devenind o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
devoalează realități profun-de și extrem de dureroase. Modelul occidental pleacă de la premisa că resursele sunt insuficiente și că e necesară o competiție tot mai acerbă pentru ele între membrii societății, pentru satisfacerea necesităților sau a dorințelor lor tendențial nelimitate. Această competiție dezumanizantă ar fi motorul pro-gresului social. Cei mai apți și mai lipsiți de scrupule cîștigă; cei mai slabi și mai scrupuloși pierd și sunt marginalizați. Homo homini lupus. Dar lucrurile pot fi privite și altfel. Se poate considera, cu puțină smerenie
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]