668 matches
-
de calcul Cluj 4. Observatorul astronomic București 5. Institutul de geografie București B. Unități de cercetare din domeniul științelor sociale și umanistice 1. Institutul de lingvistică și istorie literară, constituit din: - Institutul de lingvistică București - Centrul de cercetări fonetice și dialectale București - Institutul de lingvistică și istorie literară Cluj - Centrul de lingvistică, istorie literară și folclor Iași 2. Institutul de cercetări economice București 3. Centrul de cercetări sociologice București 4. Institutul de filozofie București 5. Institutul de psihologie București 6. Centrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128773_a_130102]
-
33. Centrul de chimie fizică din București 34. Centrul de chimie organică din București 35. Centrul de cercetări biologice din Cluj 36. Centrul de cercetări biofizice din București 37. Centrul de logică din București 38. Centrul de cercetări fonetice și dialectale din București Anexă 2 Ramurile de știință în care se poate conferi titlul de doctor și denumirea titlului Ramurile de stiință Denumirea titlului 1. Matematici doctor în matematici 2. Fizică doctor în fizica 3. Chimie doctor în chimie 4. Biologie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128768_a_130097]
-
conținutului disciplinei de examen, formând comportamente raportate la valori; Însușirea teoriei și a metodologiei studierii personalității copilului; Utilizarea obiectivelor învățământului contemporan. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI 1. LIMBA RROMANI a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și a metodologiei studierii personalității copilului; Utilizarea obiectivelor învățământului contemporan. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI 1. LIMBA RROMANI a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
RROMANI 1. LIMBA RROMANI a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
disciplinei de examen, formând comportamente raportate la valori; Însușirea teoriei și a metodologiei studierii personalității copilului; Utilizarea obiectivelor învățământului contemporan. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ 1. LIMBA RROMANI MATERNĂ a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
a metodologiei studierii personalității copilului; Utilizarea obiectivelor învățământului contemporan. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ 1. LIMBA RROMANI MATERNĂ a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1. LIMBA RROMANI MATERNĂ a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
pregătirea pentru intrarea în rândul preoțimii ortodoxe în centrele urbane Fălticeni și Iași. Cursul narațiunii este întrerupt adesea de îndelungate monologuri ce exprimă cugetările și sentimentele lui Creangă. Textul însuși este remarcabil prin utilizarea unui vocabular caracteristic bogat în particularități dialectale din zona Moldovei. "" a fost editată și publicată de mai multe ori, și este văzută ca o lucrare clasică a literaturii pentru copii în limba română. A constituit sursă de inspirație pentru mai mulți autori și a stat la baza
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
întemeia decât pe graiul viu al poporului nostru propriu, pe tradițiile, obiceiurile și istoria lui, pe geniul lui” ("Timpul", V, 103, 8 mai 1880). În prima sa formă publicată, „Dănilă Prepeleac” face uz de mai multe cuvinte rare sau construcții dialectale, în contrast cu lexicul și cu gramatica standard a limbii române. „Intonația cuvintelor” și „gestul ghicit cu care eroul le spune”, a argumentat Călinescu, face ca dialogurile dintre Dănilă și ceilalți țărani să semene cu un text teatral, care ar putea fi
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
a născut la București în 1941, si este fiul unui cunoscut avocat și al Ameliei Pavel, istoric de artă. Absolvă strălucit Facultatea de Filologie a Universității din București (în 1962) și lucrează ca cercetător la Centrul de Cercetări Fonetice și Dialectale de sub conducerea lui Alexandru Rosetti, maestrul său în anii de formație lingvistică. Împreună cu alți colegi de generație, este unul dintre fondatorii Cercului de Poetică și Stilistică din București (1963), aflat sub îndrumarea lui Tudor Vianu, Mihai Pop și Alexandru Rosetti
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]
-
sau "Bencecu German". Mai tarziu au venit aici populații maghiare aduse de administrația maghiară. Până în 1968 a făcut parte din comuna Bencecu de Sus, apoi a fost arondata la comună Pișchia. Ionel Iacob-Bencei (n. 18.12.1940) - umorist, epigramist, poet dialectal, realizatorul emisiunii radio în grâi bănățean ”Gură Satului”. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Bencecu de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301339_a_302668]
-
k, l, ł, m, m', n, ń, o, ó, p, p', q, r, rz, s, ś, sz, t, u, v, w, w', x, y, z, ź și ż. Acest set de semne este folosit și astăzi pentru a transcrie cuvinte dialectale. Începutul iluminismului este și cel al perioadei limbii poloneze noi, care durează până la Al Doilea Război Mondial. În aceasta epocă se îmbogățește vocabularul. În limba scrisă intră multe franțuzisme, care nu se impun în limba vorbită și dispar după împărțirile
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
chiar definitorie, acordată relației personale, individualizate, este fundamentul apariției unor importante genuri literare, printre care Romanzo, romanul, este cel mai important de menționat. Ca o consecință indirectă a acestei dezvoltări literare, formele literaturii populare italiene, inclusive diferite forme ale literaturii dialectale, au putut înflori, nefiind "sugrumate", ca până atunci, de latina manierismului. În final, cel puțin în Italia, folosirea masivă a latinei se diluează treptat în timpul epocii baroc, ajungând, în final, să fie total înlocuită de italiană. Noțiunea de baroc include
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
(în germană "Deutsche Sprache", uzual "Deutsch" ) aparține grupului vestic al limbilor germanice. Formează împreună cu neerlandeza un continuum dialectal. este vorbită ca limbă maternă de majoritatea populației în Germania, Austria, Elveția, Luxemburg și Liechtenstein, în estul Belgiei, precum și în regiunea Schleswigul de Nord ("Nordschleswig") din sudul Danemarcei, în regiunea autonomă Tirolul de Sud ("Südtirol") din nordul Italiei, în voievodatul
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
în lume (după engleză și franceză) cu toate că influența crescândă a limbii engleze a afectat în ultimul timp rolul limbii germane în plan internațional. Limba germană este o limbă pluricentrică, sintetică,fuzională cu forme de sinteză derivată și cu un continuum dialectal. O subdivizare posibilă a lexicului german este următoarea: Astfel, limba germană este o limbă enciclopedică cu o permanentă „circulație a cuvintelor” compuse instantaneu din alte cuvinte sau morfeme (substantive, verbe, adjective, atribute, afixe etc.). Introducerea unui număr nelimitat de semnificații
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
ADZR), "Hermannstädter Zeitung" și "Banater Zeitung." Dialectele limbii germane sunt divizate în mod tradițional în trei grupuri: germana de sus ("Oberdeutsch"), germana mijlocie ("Mitteldeutsch") și germana de jos ("Niederdeutsch"). „Sus” și „jos” se referă aici la altitudinea geografică a regiunii dialectale: germana de sus se vorbește mai ales în sudul Germaniei, Austria, Elveția și alte regiuni mai înalte (spre Alpi și în văile lor), în timp ce germana de jos se vorbește în nordul Germaniei, care este o zonă întinsă de șes de
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
regiuni mai înalte (spre Alpi și în văile lor), în timp ce germana de jos se vorbește în nordul Germaniei, care este o zonă întinsă de șes de mică altitudine (spre Marea Nordului și Marea Baltică). Germana de jos se divizează în două grupuri dialectale: saxona inferioară și francona inferioară, vorbite în nordul Germaniei, Olanda și nordul Belgiei, precum și de coloniștii germani, olandezi și flamanzi stabiliți în Africa și America. Dialectele francone inferioare ale germanei de jos stau la baza limbii neerlandeze. Unii lingviști consideră
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
în Africa și America. Dialectele francone inferioare ale germanei de jos stau la baza limbii neerlandeze. Unii lingviști consideră germana de jos a fi o limbă distinctă, nu doar un dialect. Germana mijlocie se împarte, de asemenea, în două grupuri dialectale: germana mijlocie occidentală ("Westmitteldeutsch") și germana mijlocie orientală ("Ostmitteldeutsch"), fiind vorbită în centrul Germaniei (Saxonia Superioară, Luzația, sud-estul Brandenburgului, nordul Turingiei, Hessa, Renania Superioară, Palatinatul Rinului, Saarland), precum și în Luxemburg, estul Belgiei și în regiunea franceză Lorena. Grație poziției sale
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
sus, dialectul "Lausitzisch-Neumärkisch" al germanei mijlocii orientale (vorbit în Berlin și în sud-estul Brandenburgului) stă la baza germanei standard ("Hochdeutsch"). Germana de sus ("Oberdeutsch"; a nu se confunda cu germana standard sau „înaltă” numită "Hochdeutsch") se împarte în trei grupuri dialectale, la rândul lor subdivizate în graiuri (“"Mundarten"”): francon ("Fränkische Mundarten"), austro-bavarez ("Österreichisch-Bairische Mundarten") și suebo-alemanic ("Schwäbisch-Alemanische Mundarten"), vorbite în sudul Germaniei, Austria, Elveția, regiunea autonomă italiană Tirolul de Sud și în Alsacia, din Franța. Unele dialecte contemporane ale limbii germane
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
fonetice, morfologice (de exemplu păstrarea exprimării sintetice a genitiv-dativului în Žei̯ân și dispariția ei în sud) și lexicale. Sunt circa 300 de unități lexicale care nu sunt comune pentru sud și Žei̯ân (vezi detalii despre diferențele dialectale în secțiunile următoare). Aproape fiecare cercetător a transcris în mod diferit istroromâna. În prezent este folosită mai mult grafia lui Kovačec, adoptată de asemenea de către Richard Sârbu și Vasile Frățilă, inspirată în mare parte din cea a lui Pușcariu, și
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
o apă curgătoare, aprind paie pe apă, apoi își aruncă pe apă și veșmintele din frunze. Pe lângă forma românească, "Paparudă", și cea aromână, "Pirpiruna", este înregistrată forma bulgară "Perperuda" (obicei bulgar în timp de secetă) și, totodată, se găsesc consemnate, dialectal, formele sârbo-croate "Perperuna", "Perepuna", "Peperuna" și slavonul "prporuše". Cu privire la etimologia formelor bulgare și sârbo-croate, Gieysztor înclină să explice cuvântul ca derivat din teonimul (nomen dei) Perun, în opinia sa, peperudele fiind ""cu siguranță"" (zapewne) ""tovarășele lui Perun"". Ovsec, pe de
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
lui Attis (divinitate tracă)"" . Astfel, sensul străvechi al cuvântului nu poate fi reconstituit. Cu toate acestea, Paliga este de părere că atestarea unui antroponim tracic înrudit cu un epitet din sfera mitologicului arată că formele "Peperuda", "Paparuda" (cu unele variante dialectale) trebuie explicate, mai degraba, ca relict tracic, nu ca derivat din nomen dei "Perun". Pe lânga atestarea formei trace Paparion, un alt argument în favoarea ipotezei originii tracice este și raspândirea formelor doar la slavii de sud și în română, respectiv
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]