1,120 matches
-
în gând. Dar asta e altă poveste. Deci asistând la repetiții și sorbindu-l din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu pe de rost nu numai replicile lui Răzvan, ci și ale celor cu care el dialogă, lucru care avea să mă salveze la bacalaureat. Dar asta am să o povestesc peste câteva clipe. Piesa a avut succes și toată lumea a fost mulțumită, mai ales eu care am avut ocazia că trei saptamani pe scena să-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
MEU RUSIA”. Nouă dictatură, cred, este a remanentelor, una eclectica, a sfărmăturii așa ziselor „ obsedante decenii”. Și o dictatură pe care unii o numesc „ ură de sine”, sadomasochistă, dar să nu deviez în teorie. Nu uit că ani buni am dialogat și scris despre Clară ARUȘTEI, FIICA POETULUI Aruștei, adoptată de Cezar și care l-a venerat, îi apără cum poate memoria. În Revistă Agero a lui Lucian Hetco, din Germania, există un serial cutremurător despre epopeea pre-morții lui Cezar. Din
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
P A R A L E L E meridiane) - ab origine, terror mentis-ul genomic, ancestral, descindetrans-cende și răbufnește - atât în indivizi, cât și în societăți (comunități, popoare). Cum s-a observat, „bolile individului sunt și bolile societății”...In extenso. Am dialogat cândva despre aceasta, cu câțiva dintre editorii mei dinainte. Cu Florin Mugur - „șef secție” la editura „Cartea Românească”pseudonimul lui LEGREL MUGUR, filolog mai mult olog, un bizar complexat de handicapul lui grav,un soi de Ion Pri beagu - Ahasveruș-Tzândalî
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
fapt de neiertat, dar e vina mea că i l-am încredințat. în subsolul editurii - perioada Preda-Bă lăiță, aveam să văd un uriaș depozit de proiecte cen zurate prin decenii, ar merita recuperarea și valorifi carea mu zeistică!). Am mai dialogat, „boematic” despre această „la conditione scriptorum”, cu editorul meu Mircea Ciobanu, la aceeași editură, căruia îi datorez recunoștința pentru editarea a două cărți (la „C.R.), apoi la Timișoara cu editori din speța vag poststalinistă, Al. Jebeleanu... Un alt editor, Simion
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
cu totul neluata în seamă, daca aduce completă pieire a sufletului, ori, dimpotrivă, să fie dorită, dacă ea îl duce acolo unde va avea o existență veșnică". Alegerea personajului istoric - venerabilul Cato Maior -, preambulul plin de familiaritate în care Cicero dialoghează cu prietenul său Atticus, anecdota și autoironia presărate cu grijă, frazarea uneori amplă și impunătoare, - toate acestea trădează armatura sofisticată a oratorului. Chiar dacă optimus civis nu mai înseamnă astăzi strict bonus agicola, stremissimus miles și peritus dicerdi, câte ceva din toate
Optimus civis la bătrânete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17763_a_19088]
-
un impostor!/ Nu descrie realitatea!/ Îl vom sfîșia, îl vom sfîrteca!a// E aproape media nopții, în Europa" (Statuia lui Eminescu, noaptea). Sau această amplu întristata deschidere geografică, aidoma unei îmbrățișări: "În zare, e Ciricul.Pe unde poetul mahalalei celeste/ dialogă, desculț, cu Socrate./ De-aici se văd Tighina, Hotinul, Bazargicul.../ Cu gratiile-n sînge, gramatic/ trag clopote, înverșunat, ridicul// În zare e Ciricul. O pădure./ Aud transnistrii de cenușă./ Cu gratiile-n sînge, gramatic/ trag clopote, înverșunat, ridicul" (Gratii în
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
simpatie pentru români. Nemții mai aveau o ușoară rîca, pentru actul de la 23 august. Spuneau că i-am trădat. Cînd încercăm să le explic ce este in România, mă trezeam brusc în fața unor surdo-muti, cu care nu aveam cum să dialoghez. Poveștile din pușcărie nu puteau fi înțelese. Cînd spuneai că vii din România, numaidecît răspundeau: "A, Ceaușescu!". La schimbarea opiniei despre Ceaușescu, foarte favorabilă în tot occidentul la vremea aceea, au contribuit și sașii, cumpărați din România de statul german
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
mulțumit de ceea ce ați realizat în viață? Sunt mulțumit că am trăit, că am avut prieteni, că am iubit, că am luptat în timpul ocupației... Vă mulțumesc mult D-le Bresson, pentru favoarea pe care mi-ați făcut-o, acceptând să dialogăm... Mi-a făcut plăcere să stau de vorbă cu dvs.
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
savuroase pe care el însuși le-a adăugat propriei personalități neputând lipsi dintr-o carte care îi este dedicată. Sub aparența unei simple monografii se ascunde un interesant decupaj al operei lovinesciene: citate lungi din cărți scrise în registre diferite dialoghează nestingherit, supravegheate cu fals ochi academic de Negoițescu. Conflictul permanent între scepticism și dorința de a promova sincronizarea - iată intriga acestei cărți. Afirmații cu caracter programatic completează, în scenariul lui Negoițescu, tonul confesiv din Memorii. Pe fundalul acestei lupte între
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
chiar și în absență cuvîntului, stimulat însă de propria cunoaștere, de costum, de lumină și de muzică. Cunoscîndu-i, este aproape impresionant să-i vezi cum se mișcă, cum stăpînesc gagul și rigorile lui, cum își explorează continuu trupul, expresia, cum dialoghează fără cuvinte, dar cu farmecul filmului mut, dacă vreți. Ei însuflețesc și pun în mișcare, în diferite povestioare succesive, unele inspirate că tema și, mai ales, ca valorificare a ei pe scenă cu umor și ironie, o lume a costumelor
Călătoria costumelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17988_a_19313]
-
care îl repudiază pe copilul din burtă ei că pe un odios intrus, ca pe un violator intern, la fel de autoritar și nerăbdător că violatorii propriu-ziși. "Istorisirea" ne prinde în patetismul sau dezlănțuit, fiind realizată cu arta. Femeia violată refuză să dialogheze și în cele din urmă dialoghează inutil cu o americancă de la un centru medical al NATO. Între ele există o prăpastie. Prima își strigă deznădejdea, în timp ce a doua îi acordă... asistență psihiatrică, folosind în mod mecanic cunoștințele conspectate din manualele
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
burtă ei că pe un odios intrus, ca pe un violator intern, la fel de autoritar și nerăbdător că violatorii propriu-ziși. "Istorisirea" ne prinde în patetismul sau dezlănțuit, fiind realizată cu arta. Femeia violată refuză să dialogheze și în cele din urmă dialoghează inutil cu o americancă de la un centru medical al NATO. Între ele există o prăpastie. Prima își strigă deznădejdea, în timp ce a doua îi acordă... asistență psihiatrică, folosind în mod mecanic cunoștințele conspectate din manualele de specialitate. Că orice melodrama, si
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
imprevizibile combinații onirice, așa cum ușor se poate observa și din confesiunile și din reflecțiile sale scrise, Gheorghe Ilea a îmbrățișat și un vast perimetru al manifestărilor plastice. Nefiind interesat de un limbaj anume, ci de forma optimă prin care poate dialogă cu lumea din jur și, mai apoi, prin care își poate dezvălui credibil propria lui lume fabulatorie, afectiva și morală, el a recurs, în ultimii ani, la toate mijloacele pe care le-a avut la îndemînă: de la desen la pictură
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
chirurg, originar din București, explicîndu-i-se acestuia de unde vin. Replică descendentului lui Hipocrate m-a paralizat: "România? Nu vreau să mai aud nimic despre țara asta!" Bineînțeles, insul confundă țară cu politicienii săi. Așa că l-am lăsat în plată Domnului, să dialogheze cu sticlă de whisky. Omul era un dezrădăcinat care habar n-avea că - în istoria umanității - si arborii mărșăluiseră pe glob, în pofida rădăcinilor, mișcătoare. Pe vremea aceea nici gînd să fi știut că mileniul care urma să vină va debuta
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
în acest an de Editură Integral - extrage din dilemă existențiala a expatriatului unică soluție ce-i poate permite unui intelectual autentic să supraviețuiască: un gen de transculturație, prin care civilizația rămasă în urmă și cea de abia cunoscută încep să dialogheze, să se contemple că într-o oglindă. Cartea Irinei Grigorescu Până aruncă o lumină subtilă, penetranta, asupra psihologiei destăratului, aterizat în deceniul nouă, din Sud-Estul european încă acoperit de pâcla ideologică a dictaturii, într-un tărâm antipodal, prin definiție al
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
între cerdacul popular și colonadele din arhitectura mănăstirilor și palatelor brâncovenești. Acestea sunt amplasate la intrarea principală, protejează intrările laterale din dreptul pronaosului și înconjoară semicircular absida altarului. Cele șapte turle sunt înconjurate de colonade, asemenea porticelor de la primul nivel, dialogând armonic cu celălalt registru compozițional, iar cea principală se va înălța până la 120 de metri. Patriarhia Română a explicat, luni, într-un comunicat, necesitatea construirii acestui nou lăcaș, întrucât actuala Catedrală patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656 - 1658
Catedrala Mântuirii Neamului: Şantierul a ajuns la ultima etapă, cea a fundaţiilor speciale () [Corola-journal/Journalistic/25613_a_26938]
-
fost vorba de propriile scenarii. Ajuns aici, aș scoate în relief disponibilitatea aproape inumană de a comunica. La fel ca și în celelalte volume, Monica Lovinescu pare conectată la toate dispozitivele tehnologice (cu sau fără fir) care-i permit să dialogheze pe marginea literaturii române vii. Dacă nu e bătrânul și fidelul telefon fix, e „portabilul”, a cărui apariție nu pare a o complexa. După cum n-o complexează nici „ordinatorul” (suntem în spațiul francofon), nici Internetul (de care se slujește pentru
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
de rând. Relația interetnică în cauză are, cu siguranță, o psihologie mult mai complexă, depășind mecanica asupririi numerice a unei minorități de către o majoritate. Pe de altă parte, e foarte adevărat că această majoritate nu întreprinde nimic pozitiv pentru a dialoga cultural cu minoritarii - ceea ce se vede mai ales în cazul rromilor. Emmanuelle Pons, Țiganii din România. O minoritate în tranziție, trad. Gabriela Ciubuc, Edit. Compania, București, 1999, 158 pag. Hackeri și crackeri - la 12 ani de la inaugurarea Internetului Se discută
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
am întrebat, cu o ironie mecanică, dacă schimburile comerciale dintre România și Pakistan au crescut în urma acestui eveniment cultural de răsunet. Spre surprinderea mea, ambasadorul român a răspuns: Da, au crescut. Pakistanezii sunt foarte sensibili la acest mod de a dialoga. România a devenit interesantă pentru diferiți oameni de afaceri pakistanezi și datorită descoperirii pe care au făcut-o, citind cartea, că există similitudini între Mihai Eminescu și Allama Iqbal, poet pentru care ei au un adevărat cult." Emil Ghițulescu nu
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
caz de schizofrenie reală, tradusă literar în dialogul perpetuu dintre Cezar Zdrăfculescu și un inexistent Rînzei care îl însoțea peste tot, comentînd fiecare gest al bătrînului reîntors în România în anii '90. în primul capitol al cărții de acum, autorul dialoghează permanent cu un Sache, jurist în perioada interbelică și observator al grozăviilor tranziției de azi. Procedeul e atît de literar, iar pretextele reale atît de estompate, încît avem impresia că toate aceste tablete nu sînt decît exerciții stilistice ale unui
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
pe nume. Uneori ești poftit într-o discuție tocmai pentru asta, alteori ești evitat din cauza acestei virtuți. Simți cînd ești invitat sau cînd nu toate "calculele" astea? Unul din lucrurile pe care le-am cîștigat definitiv este ideea de a dialoga. Poate, dacă avem noroc, să învățăm și să ascultăm. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, ca să fii ascultat trebuie să te încadrezi la una din categoriile următoare: bufon, intelectual-matur sau securist-tupeist. Aproape toate lucrurile serioase, grave, importante
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
nevoie și de mici fișe de prezentare, căci, pe cît de bine cunoscut e Michnik la noi, pe atît de puțin bine cunoscut e Alexander Watt. Să revenim la prochimen. Provocarea cu pricina se datorează alegerii, cu exclusivitate, spre a dialoga despre "complexul polonez", a unor oameni care au fost în tinerețe marxiști și chiar comuniști, toți de stînga încă astăzi. Aceasta nu înseamnă că observațiile lor nu sînt extrem de interesante. Înseamnă totuși că perspectiva este una singură, oricîte nuanțe i-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
ne oferă un capitol, deschizîndu-ne pofta de a citi în întregime Sfîrșitul unui roman de familie. * Cel mai intervievat scriitor român contemporan, prezent în toate publicațiile, de la 22 la Plai cu boi - ați ghicit că e vorba despre Al. Paleologu, dialoghează și în Lettre, de data aceasta cu cel mai mediatizat dintre istorici, Adrian Cioroianu. Cu farmecul știut. * Ne-a rămas prea puțin loc pentru crema cremelor, conferința lui Andrzej Wajda, ținută în toamna trecută la "Berliner Festspiele" și intitulată Artistul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
trei titluri recente. Filme urmărite cu interes maxim de către artiștii din delegația română: două actrițe și cinci actori, un tînăr regizor și o fotografă. Cineaști care - din rațiuni obscure - n-au fost prezentați publicului în seara de gală, rămînînd "să dialogheze" doar pe ecran cu vedetele autohtone absente. Atît Magda Catone - cu rolul ei de veselă prostituată în E pericoloso sporgersi și cele două personaje secundare, soția posesivă și respectiv cicălitoare din Față în față și Zapping, cît și Dorina Chiriac
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
era limba mamei sale. Opțiunea pentru engleză, mai degrabă decât Afrikaans, ține pe de o parte de educație, pe de altă parte de conștiința că această limbă, cu o bogată istorie literară, oferă posibilitatea unui interculturalism tematic. Romanele sale precedente dialoghează cu teritorii și epoci istorice dintre cele mai diverse, practicând, pe lângă aluziile intertextuale multiple, un comentariu metaficțional omniprezent, care nu ne lasă să uităm formația sa ca profesor de literatură. Ca și Samuel Beckett, despre a cărui operă a scris
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]