97 matches
-
12 % și urme de oxizi metalici. Acidul silicic apare și în ape subterane, unde ajunge prin apele de infiltrație. Pe când apa potabilă are un conținut mai redus în acid silicic. Pământul de Kieselgur(numit și făină fosilă sau pământ de diatomee) este compus din 94 % bioxid de siliciu, cantități mici de fier, calciu, magneziu, fosfor și aluminiu, ia naștere din sedimentarea scheletelor unor fosile numite diatomee. Unii folosesc pământul de Kieselgur în scopuri terapeutice, tratamentul nefiind documentat din punct de vedere
Acid silicic () [Corola-website/Science/308471_a_309800]
-
mai redus în acid silicic. Pământul de Kieselgur(numit și făină fosilă sau pământ de diatomee) este compus din 94 % bioxid de siliciu, cantități mici de fier, calciu, magneziu, fosfor și aluminiu, ia naștere din sedimentarea scheletelor unor fosile numite diatomee. Unii folosesc pământul de Kieselgur în scopuri terapeutice, tratamentul nefiind documentat din punct de vedere științific. Din punct de vedere industrial produse tehnice ale acidului silicic, se folosesc după cum urmează:
Acid silicic () [Corola-website/Science/308471_a_309800]
-
apă dulce. Teoretic alge : plutesc la suprafață (până la o adâncime de 100 m ), în stratul de plancton , sau trăiesc în partea de jos în bentos . Rolul algelor în natură este enormă . Algele sintetizează substanțe organice . Unii cercetători susțin că unele diatomee sintetiza 50 % din materie organică produsă în lume. Algele sunt consumate de animale acvatice mici, pești și animale marine mari, până la balenă. În procesul de fotosinteză algele,eliberează oxigen, dizolvat în apă , fiind necesar pentru respirația peștilor și a altelor
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
sexual nu este evident. Hrana consta din mici nevertebrate psamofile: insecte acvatice și larvele lor, crustacee copepode și gamaride, moluște, viermi; larve și icre a altor pești. Consumă și detritus organic de origine animală sau vegetală, alge unicelulare, din grupa diatomeelor. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea sau al treilea an. Perioada de depunere a icrelor durează de la sfârșitul primăverii până în septembrie (de obicei în iunie), în funcție de climă și de debitul râurilor. Cârdurile de pești reproducători se deplasează în apele
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
abrupte - cu stânci tăiate aproape vertical și blocuri masive de calcar cu o configurație bizară. Fundamentul geologic al defileului este reprezentat de soluri nisipoase acoperite cu concrețiuni sferice de litotamniu peste care s-au depus resturi calcaroase de moluște, briozoare, diatomee care au format recife - mărturii ale întinderii Măriii Sarmatice și Tortoniene peste acest ținut. Pe versanții acestor stânci apa și vântul au creat câteva peșteri. De asemena, pe malul drept al Lopatnicului, chiar la marginea nordică a satului, este amplasată
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
bogate în specii de arbori și tufari valoroși. Specia dominantă este stejarul obișnuit ("Quercus robur") cu arbori de dimensiuni impunătoare de până la 80-90 cm în diametru. În preajma râului se întâlnesc plop și salcie. Algoflora râului Lopatnic este dominată de alge diatomee, alge verzi, cianofite și euglenofite. Ihtiofauna râului Lopatnic este reprezentată de 11 specii de pești: porcușor ("Gobio obtusirostris"), fufă ("Leucaspius delineatus"), babușcă ("Rutilus rutilus") - specii eudominante; biban ("Perca uviatilis"), guvidul-de-Amur ("Percottus glehni"), murgoi bălțat ("Pseudorasbora parva"), boarță ("Rhodeus amarus"), caras
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
ales 5 coloranți standard (azobenzen, p-metoxidiazobenzen, galben Sudan, roșu Sudan și p-aminoazobenzen) și în funcție de ei s-au definit gradel V gurul Acesta reprezintă pământul de infuzorii ce se găsește în natură sub formă de zăcăminte provenind din scoici microscopice de diatomee. Este constituit din dioxid de siliciu cristalizat (kieselsaϋre) Structura sa poroasă îi oferă posibilități adsorbante. Este folosit în separările cromatografice de repartiție când este impregnat cu substanțe hidrofile sau lipofile. Este un adsorbant inactiv deoarece are o suprafață specifică foarte
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
de gazul purtător și introduși în coloană. 2. Coloane Se cunosc două tipuri de coloane: împachetate și capilare (numite și tuburi deschise). coloanele împachetate conțin un suport material solid (diametru particulelor < 100-300 μm), inert, fin divizat (bazat pe pământ de diatomee) acoperit cu o fază staționară lichidă. Aceste coloane sunt de 1,5 -10 m lungime și au un diametru interior de 2-4 mm. Se utilizează pe scară largă, dar sunt încete și ineficiente. coloanele capilare au un diametru interior de
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
pereții acoperiți (wall-coated open tubular- WCOT) - au pereții acoperiți cu o fază staționară lichidă de < 1μm; - coloane tuburi deschise cu suport acoperit (support-coated open tubular-SCOT) - pereții interiori ai capilarei sunt acoperiți cu un strat subțire de suport material (pamânt de diatomee) pe care este adsorbită faza staționară. Coloanele SCOT sunt mai puțin eficiente decât cel WCOT. Ambele tipuri de coloane capilare sunt mai eficiente decât coloanele împachetate. Pentru a rezolva anumite incompatibilități ale fazei staționare ce duce la utilizarea de coloane
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
din punct de vedere chimic și lipsit de efecte adsorbtive; să fie robust din punct de vedere fizic; când este învelit cu faza staționară trebuie să umple ușor și uniform coloana. Se folosesc drept suporturi: - diferite tipuri de pământ de diatomee special purificate, a căror mărimi ale ochiurilor rețelei sunt de 60 - 80, 80 - 100 și 100-120 mesh; - Chromosorb P, W, G; - perle de sticlă. Aceste suporturi materiale suferă înainte de întrebuințare câteva operații de dezactivare și purificare. 4. Faze mobile Alegerea
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
Productivitatea biologică este maximă în timpul verii când insolația poate dura 24 ore, iar lumina aceasta permanentă face posibilă dezvoltarea excepțională a fitoplanctonului. Acesta reprezintă o bună bază pentru dezvoltarea piramidei trofice, care poate fi reprezentată schematic după cum urmează: Producători primari (diatomee, bacterii) Consumatori primari (ierbivore: copepode) Consumatori secundari (carnivore mici: melci, meduze, pești) Consumatori terțiari (carnivore mari: balena) Diatomeele sunt alge unicelulare care trăiesc în gheața din Oceanul Arctic, dezvoltându-se fie în spațiile create de porii dintre cristalele de gheață, fie
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
dezvoltarea excepțională a fitoplanctonului. Acesta reprezintă o bună bază pentru dezvoltarea piramidei trofice, care poate fi reprezentată schematic după cum urmează: Producători primari (diatomee, bacterii) Consumatori primari (ierbivore: copepode) Consumatori secundari (carnivore mici: melci, meduze, pești) Consumatori terțiari (carnivore mari: balena) Diatomeele sunt alge unicelulare care trăiesc în gheața din Oceanul Arctic, dezvoltându-se fie în spațiile create de porii dintre cristalele de gheață, fie în saramura care se găsește între aceste cristale de gheață. Ele apar sub forma unei benzi portocalii-maronii ce
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
create de porii dintre cristalele de gheață, fie în saramura care se găsește între aceste cristale de gheață. Ele apar sub forma unei benzi portocalii-maronii ce se observă la o anumită adâncime în gheață. S-au identificat 731 specii de diatomee în gheața arctică. Bacteriile sunt extrem de comune în zona stratului de gheață din Oceanul Arctic, contribuind cu cca.50% la biomasa totală de aici. Aceste bacterii pot fi active chiar și în mijlocul iernii în stratele superioare ale gheții, la temperaturi sub
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în cea mai mare parte) și domeniului glaciar și periglaciar (în sectoarele cu calote glaciare și zăpezi permanente). Domeniul glaciar se caracterizează printr-o floră foarte săracă, adesea vorbindu-se de un crioplancton (plancton al ghețurilor și zăpezilor) format din diatomee, alge verzi, alge albastre. Domeniul periglaciar cuprinde suprafețele neacoperite de gheață, situate la periferia inlandsis-urilor, unde predomină procesele de înghet-dezgheț. Aici vegetația se prezintă sub forma unor petece sau fâșii înguste, fiind destul de rară (vegetația de tundră, de mlaștini ierboase
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mult mai slab reprezentată. În Antarctica s-au diferențiat peste 200 specii licheni (Buellia, Rinodina, Xanthoria), cca.50 specii de mușchi (Bryum argenteum, Prasiola crispa), 700 specii de alge (cele mai multe sunt fitoplancton), dar sunt și alge de zăpadă multicolore, iar diatomeele sunt caracteristice zonelor de coastă, mai ales vara. Există doar două specii de plante cu flori în Peninsula Antarctica: păiușul antarctic (Deschampsia antactica) și iarba antarctică (Colobanthus quitensis), specifice teritoriilor de la sud de latitudinea de 56°S (a șadar și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și de cele prezise de Teoria Haosului ?Ă. Complexitatea morfoanatomică a organismelor animale și vegetale nu poate fi explicată numai pe baza proteinelor produse de codul genetic, deși o mare parte din informație provine din acesta. Nici formele extraordinare ale diatomeeelor și radiolarilor, nici structurile celulare, cum ar fi membranele celulare, microtubulii și celelalte organite celulare nu pot fi însă explicate numai pe baza proteinelor produse de codul genetic. Aici Sheldrake intervine cu o viziune holistică, unitară asupra organizării structurilor vii
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
științifică, concretizată într-un număr de peste 80 de lucrări originale, publicate în reviste de specialitate. A adus contribuții originale în următoarele direcții ale biologiei vegetale: istoricul cercetărilor de botanică în România (evoluția terminologiei botanice românești); sistematica și edologia unor alge diatomee din mai multe lacuri din Moldova; morfologia și corologia unor plante decorative și efectul alergogen al problemei de la diferite specii de plante spontane și cultivate; morfologia și anatomia unor specii de dicotiledonate și monocotiledonate, o atenție specială acordând celor ce
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
la calitatea ori temperatura apei [93], dar preferă apa curgătoare, oxigenată, bogată în plancton, abundând ca urmare în apele eutrofe [78], deci apar în foulingul biologic după constituirea unei biocenoze; ele se fixează pe pelicula primară de bacterii și alge (diatomee) [78]. Forma arborescentă a coloniilor și aderența la substrat constituie atât „armătura“ cât și „ancora“ foulingului biologic, aceeași conformație implicându-le în principal în efecte mecanice și hidraulice. Sunt în general tolerante la substrat, chiar față de vopselele biocide, cele mai
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
algele sunt repartizate în șase clase (în modul cel mai apropiat de cerințele subiectului de față; sistematica acestei categorii de organisme este de fapt încă controversată) dar din încrengături diferite: Cyanophyceae (alge albastre), Chlorophyceae (alge verzi), Xanthophyceae (alge galben-verzui), Bacillariophyceae (diatomee), Pheophyceae (alge brune), Rodophyceae (alge roșii) [16]. Așa cum se va vedea mai departe, prezintă interes din punctul de vedere al coroziunii induse cinci clase (mai puțin xanthoficeele) dar, din punct de vedere al acțiunii foulingogene trebuie recunoscut aportul tuturor claselor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
alge. Încă la algele albastre, în exteriorul membranei celulozice obișnuite, apare un manșon gelatinos foarte abundent; la Nostoc se realizează astfel o massă vâscoasă care înglobează cenobiile [84]; la Aphanocapsa, massa gelatinoasă poate atinge volume de ordinul centimetrului cub. Chiar diatomeele, bine cunoscute pentru cochilia lor silicioasă, secretă peste aceasta un strat gelatinos [83]; la fel procedează și alte alge verzi, precum cele din clasa Akontae [84]. Pentru algele pluricelulare, massa gelatinoasă este materialul de solidarizare („liant“) a celulelor [84]. De
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este acțiunea foulingogenă unde, așa cum s’a arătat mai sus, ele dețin un rol determinant din punct de vedere trofic. În afară de însuși corpul lor, la depozit contribuie și tecile calcaroase (ca la Chara și Schizothrix) ori de SiO2 (ca la diatomee) [16] care se acumulează permanent, ca urmare a morții unor indivizi și apariției altora care-și confecționează o nouă teacă, întotdeauna pornind din Si sau Ca solubil. Fenomenul nu este caracteristic exclusiv diatomeelor. Unele Chrysophyceae (alge aurii), aflate în dificultate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și Schizothrix) ori de SiO2 (ca la diatomee) [16] care se acumulează permanent, ca urmare a morții unor indivizi și apariției altora care-și confecționează o nouă teacă, întotdeauna pornind din Si sau Ca solubil. Fenomenul nu este caracteristic exclusiv diatomeelor. Unele Chrysophyceae (alge aurii), aflate în dificultate, se închistează într’o membrană groasă de SiO2, pe care o părăsesc atunci când condițiile de mediu revin la normal [84], abandonând-o întru îngroșarea foulingului biologic; oscilațiile induse biocenotic ale rH-ului amintite
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
SA Iași, s’a remarcat prezența în apele de răcire a unui mare număr total de germeni (1-2,4⋅105 germeni/ mL), dintre care foarte puțini fungi (1-8) și bacterii sulfat reducătoare (2); tot acolo s’au identificat flagelate și diatomee din genul Navicula. Speciile identificate atunci aparțin multor categorii (bacterii filamentoase, diatomee, protozoare, flagelate), net deosebite; unele au caracter de producător primar (diatomee, bacterii, flagelate), altele de consumator primar (bacterii, flagelate, protozoare), iar altele de consumator secundar (protozoare). Între ele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mare număr total de germeni (1-2,4⋅105 germeni/ mL), dintre care foarte puțini fungi (1-8) și bacterii sulfat reducătoare (2); tot acolo s’au identificat flagelate și diatomee din genul Navicula. Speciile identificate atunci aparțin multor categorii (bacterii filamentoase, diatomee, protozoare, flagelate), net deosebite; unele au caracter de producător primar (diatomee, bacterii, flagelate), altele de consumator primar (bacterii, flagelate, protozoare), iar altele de consumator secundar (protozoare). Între ele există tot mari deosebiri în ceea ce privește rH-ul optim dezvoltării. Astfel, dacă algele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
care foarte puțini fungi (1-8) și bacterii sulfat reducătoare (2); tot acolo s’au identificat flagelate și diatomee din genul Navicula. Speciile identificate atunci aparțin multor categorii (bacterii filamentoase, diatomee, protozoare, flagelate), net deosebite; unele au caracter de producător primar (diatomee, bacterii, flagelate), altele de consumator primar (bacterii, flagelate, protozoare), iar altele de consumator secundar (protozoare). Între ele există tot mari deosebiri în ceea ce privește rH-ul optim dezvoltării. Astfel, dacă algele în general, inclusiv diatomeele, preferă rH-uri relativ oxidante, flagelatele cum
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]