370 matches
-
o bizară stare de spirit. Primise violenta scrisoare a lui Rozanov chiar în dimineața acestei zile de joi. George nu văzuse nici unul dintre ziarele locale și habar nu avea de „scandalul“ cu privire la el și la Hattie. Ghicise câte ceva din incoerenta diatribă a lui Rozanov, dar își imaginase că Hattie se plânsese bunicului ei de intruziunea lui George și că o legase de dezmățul care se petrecuse afară. Mai înțelesese că Gazette insinuase că Rozanov dorea ca Tom să se însoare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Socrate plăcerile bune, în relație cu sufletul, cu infinitul și nelimitatul, celor rele, asociate cu trupul, cu ceea ce este finit, limitat; ar interzice surghiunirea sistematică a hedonistului în cotețul găinilor și la grajduri... Autor al unei serii de cărți, dialoguri, diatribe și lucrări consacrate virtuții, educației, lui Socrate, norocului, exilaților, naufragiaților etc., Aristip va fi consacrat oare tot atâta timp analizei, reflecției, gândirii și intelectului de vreme ce trăgea concluzia sumară a excelenței unei vieți de armăsar sau de taur? Se va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Pireu și vine zilnic la Atena pentru a urmări performanțele lui Protagoras și ale altor câțiva - poate și ale lui Prodicos, printre aceștia. Patru kilometri dus, patru întors, Eudoxiu are tot timpul să mediteze pe drum la învățăturile auzite, la diatribele propuse sau la subiectele zilei. Când ajunge un înțelept desăvârșit, după călătorii în Egipt, el excelează într-un număr considerabil de domenii: matematică, astronomie, politică, legislație, medicină, inginerie. Autoritate de neocolit în domeniul numerelor iraționale și al mărimilor incomensurabile, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
a luat ochelarii de care avea nevoie când era mic și când de la spital i-au dat un bandaj pentru ochiul stâng, ea nu l-a făcut să-l poarte... Asta nu e comic! Zâmbisem la gândul că Richard compunea diatribe autocompătimitoare la adresa mamei sale. — Nici eu nu cred că e comic, am zis. — Așa și trebuie, a zis Sheba. Te rog, iartă-l când se poartă ca un bufon. E o dulceață, de fapt. De câteva ori, am auzit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
mai mult de douăzeci de numere, la mari intervale de timp. Revista nu are o direcție literară sau politică, redactorul oscilând între romantismul exaltat, chiar anarhic, și simpatia pentru narodnicismul rus și pentru mișcarea de eliberare națională din imperiul țarist. Diatribele îndreptate împotriva asupririi naționale alternează cu versuri de dragoste sau basme populare. Se republică Pohod na Sybir de V. Alecsandri și versuri de M. Zamphirescu. Se tipăresc, de asemenea, versurile și proza redactorului, semnate cu pseudonimul Erwin, versuri de D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287047_a_288376]
-
o vale a plângerii, spre deosebire de perspectiva orizontală fastă pentru vagabondajele vesele. Lui Platon care crede în Idei, Diogene îi răspunde cu gestul, cu umorul și cu ironia: contra ideii Omului definit un „biped fără pene”, el nu-și cizelează cine știe ce diatribă în trei puncte ci jumulește de pene un pui și-l aruncă la picioarele filosofului idealist, obligat după aceea, inclusiv de teama glumelor de tot soiul, să adauge definiției sale: „și cu unghiile plate”... Felinarul lui Montaigne luminează lumea reală
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dictat, deci a pronunțat și a povestit Eseurile. în termeni de etiologie contemporană, putem formula ipoteza unei angine difterice caracterizată prin formarea în fundul gâtului a unor membrane care obstruează cavitatea faringelui și fac dificilă respirația, apoi imposibilă până la sufocare. în diatribele consacrate de Montaigne medicinei în care el rezervă un tratament de favoarea chirurgilor, filosoful ar fi văzut confirmarea tezelor sale. Inclusiv în superioritatea gestului operatoriu: niște pense ar fi putut într-adevăr degaja - la modul ipotetic - gâtul, în așteptarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Socrate plăcerile bune, în relație cu sufletul, cu infinitul și nelimitatul, celor rele, asociate cu trupul, cu ceea ce este finit, limitat; ar interzice surghiunirea sistematică a hedonistului în cotețul găinilor și la grajduri... Autor al unei serii de cărți, dialoguri, diatribe și lucrări consacrate virtuții, educației, lui Socrate, norocului, exilaților, naufragiaților etc., Aristip va fi consacrat oare tot atâta timp analizei, reflecției, gândirii și intelectului de vreme ce trăgea concluzia sumară a excelenței unei vieți de armăsar sau de taur? Se va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Pireu și vine zilnic la Atena pentru a urmări performanțele lui Protagoras și ale altor câțiva - poate și ale lui Prodicos, printre aceștia. Patru kilometri dus, patru întors, Eudoxiu are tot timpul să mediteze pe drum la învățăturile auzite, la diatribele propuse sau la subiectele zilei. Când ajunge un înțelept desăvârșit, după călătorii în Egipt, el excelează într-un număr considerabil de domenii: matematică, astronomie, politică, legislație, medicină, inginerie. Autoritate de neocolit în domeniul numerelor iraționale și al mărimilor incomensurabile, el
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca niște zurgălăi, colorate ca lampioanele de la serbările populare”. Urmează alte articole ale sale împotriva lui Paul Zarifopol, pe care îl găsește „posac, bănuitor, îmbătrânit și fardat”, a lui Mihail Dragomirescu, numit „duhovnic al țapilor” (Un nedreptățit: D. Mihail...), o diatribă împotriva lui Camil Petrescu (Tot despre „Noua generație”) și un articol denigrator la adresa „literaturii proletariatului” (Bluze albastre). La rândul său, Mihail Sebastian îl numește pe Ion Minulescu „chefliul inovator al versului liber și al cravatei multicolore”, în articolul intitulat Suficienții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
de a se exprima liber, de a-și impune punctul de vedere. Atitudinea nu era specific medievală, venea încă din antichitate, dar este cert că se cultiva mereu. Iuvenal scria, în cea de-a șasea satiră a sa, o virulentă diatribă antifeministă, pe care o 53 Carolyn Dinshaw, Introduction to Chaucer's Sexual Poetics, The University of Wisconsin Press, 1989, p. 18. 54 Ibidem, pp. 6-7. 55 Ibidem. 56 Ibidem, p. 16. 32 vor prelua Walter Map, Jean de Meun sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
omul sub toate fațetele sale. Este, am putea spune, o lume „ecumenică”. „Pentru Boccaccio, cea care aduce prejudicii și constrânge este Biserica. Călugărițele, preoții, asceții și toate fracțiunile din interiorul catolicismului sunt ținte ale unei satire nemiloase sau ale unor diatribe sincere, nu doar din cauza corupției lor, ci datorită imposibilității de a practica virtutea. Chiar și în viețile laicilor, Biserica ocupă o poziție antagonică cu cea a Naturii, deoarece abstinența se face în numele unui vot religios.” 532 Critica clerului corupt, prefigurată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în francezul courbache care desemnează o cravașă, un bici, reliefând astfel faptul că romanul se dorește un pamflet.1026 Probabil că acest apelativ se referă și la personajul feminin ce devine o anti eroină în această satiră și care determină diatribele misogine, ocupând o bună parte din conținutul cărții. Naratorul operei suferă din cauza unei iubiri neîmpărtășite pentru o văduvă, are un vis în care se părea că se plimba pe o cărare frumoasă, ce treptat devine țepoasă și inaccesibilă. Se pierde
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vitale (Mi-e foame, mi-e sete!). Spaima organică în fața intemperiilor care opresc rodirea pământului provoacă o viziune terifiantă a efectelor secetei, plasticizate într-un tablou apocaliptic (Foamete), așa cum lipsa mijloacelor de subzistență în mediul urban îl face să arunce diatribe și blesteme grele asupra orașului (Fapte diverse). Rostirea țărănească sau suburbană, cu inserții dialectale, aspră, dură, uneori trivială, dar în căutare de figuri și imagini de efect, șocante chiar, este principalul suport al tensiunii lirice revendicative. În insolența sa orgolioasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
unor frustrări personale de natură literară, dacă nu am fi forțați să raportăm poemul la contextul publicării sale ceea ce duce la recunoașterea maturității autorului în analiza raporturilor dintre actul critic și cel literar, în ciuda lipsei de experiență în această direcție. Diatriba lansată la adresa semidocților este făcută în spiritul aceleiași evaluări pertinente a realităților artistice, duritatea tonului justificându-se prin disprețul față de aceste creaturi "neterminate" care își alocă dreptul la judecăți literare. Este, astfel, scoasă în evidență impostura pentru a servi drept
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ricoșat în câteva rânduri în aspecte polemice, cum este cazul lui Cezar Bolliac, care în Răspuns la articolul "Poezie", prin care dorea să își apere opera împotriva unei observații critice de altfel minore, făcute de I. H. Rădulescu, declanșează o diatribă împotriva lui Boileau "păcătos poet" -, susținând de pe poziții vădit romantice libertatea expresiei și inutilitatea regulilor: "Shakespeare și Hugo vor trăi, domnule Boileau, fără reguli, precum trăiesc Osianii și se renasc în toate limbile fără să fi avut limbă făurată la
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în sine este laudativ și încurajator, această trimitere finală la mentorul clasicismului francez în contextul unei observații cu privire la o mai mare îngrijire a limbii poetice, declanșează furia oarecum exagerată a lui Bolliac, care concretizează, cu acest prilej una din puținele diatribe explicite împotriva clasicismului sau, mai precis, împotriva regulilor, după cum am mai arătat cu un prilej anterior. Alături de diversele articole menționate, în vederea conturării afinităților clasice ale lui Heliade este necesară și luarea-n considerație a unui text ca Domnul Sarsailă, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
artă momentele de mare tensiune psihică. Participând afectiv la povestire, el învăluie oamenii și întâmplările într-un umor fin, superior, venit din sesizarea aspectului oarecum comic al comportamentului și zbaterii omenești, sau intervine direct în text cu interogații, exclamații, ironii, diatribe, incriminări, atunci când sunt încălcate brutal, cu cruzime, normele firești ale dreptății și moralei. Depărtându-se de recuzita proprie scrierilor de Curte, de retorica bizantină, cronica are un aer natural, frust și realist. Dimensiunea orală este dată în special de stereotipia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
de la Terry Lennox la Roger Wade, aparțin aceleiași lumi în apărarea căreia se ridicase, megaloman, Harlan Potter. Mobilul milionarului era clar: păstrarea secretelor și asigurarea liniștii. În replică, detectivului nu-i rămâne altceva de făcut decât să mai lanseze o diatribă - încă una din izbucnirile sale filozofic-moralizatoare, tot mai pline de fiere pe măsură ce îmbătrânește. Prins în pânza de păianjen a descurajării și indiferenței suicidare, el nu pierde însă nimic din acuitatea de altădată: M-am dus acasă, am făcut duș, m-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
clasicul antagonism dintre țărani și boieri. Dragostea dintre doi tineri, protagoniștii romanului, proveniți din cele două straturi sociale aflate în neostoită înfruntare, nu poate înfrânge prejudecățile. Conflictul, plasat după 1860, constituie un element esențial în fresca evenimentelor politice și sociale. Diatriba, caracterul moralizator, critica la adresa corupției societății din capitală sunt însă stridente. În aceeași notă violentă, văduvită de valoare artistică, este scrisă și povestea de iubire dintre cele două personaje: țăranul Bujor și Duduia, fiică de boier de veche stirpe. Întoarcerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
nuanțe și context, lucrurile par să stea și altfel. Călinescu știa prea puține atunci despre polemică și despre relația polemică-pamflet. El nici nu discută despre polemică (cred că nici nu pomenește termenul), ci scrie de fapt despre pamflet, numit, sinonimic, diatribă, dar are în vedere acel pamflet care e, câteodată, și artistic. Îi descrie de altfel mecanismul de funcționare, după care conchide că o asemenea construcție este, finalmente, "valabilă în sine". Iar atunci când numește pamfletul "sterilizat", accentul e pus pe "ineficiența
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
avatarurile "discordiei", așa cum a fost ea gândită din Antichitatea greco-romană spre timpurile moderne. Fie că este conceptualizată ca "instanță cosmologică" (Polemos la Heraclit, Neikos la Empedocle), fie că este intim asociată viziunii socratice prin care "dialogul nu e niciodată o diatribă, nici victoria unui protagonist, ci a adevărului"17, fie că e privită deopotrivă ca metodă și artă, fiindu-i atașat un "cod aristocratic prin care se acordă adversarului un rol retoric"18, fie că, o dată cu Nietzsche, "polemica devine actul filosofic
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
am confundat o vremea cu pâinea / apa / aerul / focul" (Poem comentat). Numai poetul blestemat numai demonia cuvântului înaripat asigură accesul în inefabil: "Cine intră-n poem îi vede ușa de aur". Ușă interzisă "gârboviților", celor departe de "poemul vehement" ; o diatribă de un retorism de forum (Funerariile unui jurnal intim) e o punere la index a pseudo-poeților, "soldați ai clișeelor" străbătând "epoca cu abonament / în grup, prin circuit, cu vize de întrerupere la festivalurile județene". Profiluri feminine, invocații fără nimic erotic
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mediu, care nu mai citește, n-ar ști nimic despre programele și partidele concurente. Se vor lăuda, de asemenea, efectele ei de calm și toleranță. Depasionând urile colective, reduse la înfruntări personale și retorice, audiovizualul diminuează nivelul de isterie, înlocuiește diatriba cu dialogul, excomunicarea cu comunicarea, loviturile în figură cu duelul oratoric 112. Este așadar "instrumentul cel mai democratic al societăților democratice" și "un formidabil mijloc de comunicare între oameni" (Dominique Wolton). Adaptată providențial unui regim în care aleșii trebuie în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o impresie de superficialitate și de improvizație”, „absența lirismului”, lipsa „de profunzime și de substanțialitate”, iar lui Mircea Ivănescu - persistența „în imediat, în domesticul posibil și anost”, „lirismul minor” etc. Se pare că N. reeditează, după o jumătate de veac, diatriba lui Ion Barbu împotriva „poeziei leneșe”. Căci acesta e etalonul criticului: lirismul „pur”, adeverit - în opinia sa - de „nevoia, adânc resimțită de marea poezie a primei jumătăți de secol, a unei retrageri într-o geometrie purificată de elemente figurative, desprinsă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]