131,446 matches
-
Trăim în legislați mentale paralele. ( Se poate doar spera în începutul făcut prin introducerea între probele de examen a celui mai simplu mod - "text la prima vedere" - de a distruge cel puțn o parte din eșafodajul de memorare și copiere didactică.) O altă diferență de perspectivă și evaluare o introduce gradualitatea copierii. Pentru a nu suspecta direct de rea-credință o seamă de persoane, tind să cred că mulț dispun de norme foarte relative în domeniu, hotărînd în fel și chip momentul
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
mobil, cu o înțelegere largă a universului rural și a primenirilor din interiorul acestuia, Irina Nicolau era și un moralist rebel, lipsit de orice umbră de bigotism, și un pedagog imposibil, adică incapabil să plictisească oricare ar fi fost obiectul didactic. Pînă și fenomenele care, de obicei, stîrnesc revolte și excită fondul agresiv al celor mai blajine dintre făpturile culturale, cum ar fi, de pildă, kitschul, erau privite de către ea cu o înțelegere tandră și cu o compasiune zglobie. Datinile erau
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
sunt afișate de regulă o serie de iconițe de dimensiune redusă" (e-scoala.ro/referate /informatica). Alternarea, în acelați text, a mai multor forme pare să indice o intenție de schimbare de registru, prin asocierea lui iconiță cu un stil didactic, accesibil, colocvial: "în acest moment dați dublu click pe icon-ul "My Computer" situat în colțul de stînga-sus al desktop-ului dvs (este o iconiță care "aduce" a calculator") (portal.softnet.ro). Alegerea cuvîntului iconiță se explică printr-o anume
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
alții mai tîrziu. Proza lui Hogaș nu este atît de greu de clasat cum s-a crezut. Autorul însuși mărturisește, în prefața la ediția ratată din 1912, a fi vrut să dea un brînci literaturii de călătorie "din drumul obiectiv, didactic și aproape geografic de pînă acum, pe drumul subiectiv pe care trebuie să meargă..." Formația literară îl apropie pe Hogaș de scriitorii romantici din cea de a doua generație, cum ar fi Odobescu, care continuau însă o tradiție întemeiată de
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
analog, vag ,,dezinfectat", propus recent de Mircea Martin) are aci un aer calm-cultural, al elaborării în biblioteca ultimelor decenii, ale cărei achiziții deschid, natural, perspective diferite de ceea ce oferă imaginile standardizate ale ,,consacrării" ce datează, fixate în speță pe filiera didactică. Numitorul comun al cercetărilor e dat de relațiile dacă nu totdeauna inedite măcar puțin uzitate pe care le stabilește criticul în materia operelor. Relații ce propun o altă anatomie a lor prin divulgarea unei ,,vascularizări" care degajează concepte, teorii, opinii
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
și cum își va petrece seara... Eseul romanesc a obosit, ca și metaromanul... Romancierul poate ignora critica, dar critica - repusă pe picioare - nu trebuie să ignore romanul. L.V. Critica literară are în cazul dvs - și nu numai - și o latură didactică. Mă gândesc pentru moment la îndrumarea lucrărilor de diplomă și doctorat. Mulți universitari, critici sau doar docți, impun candidaților folosirea uneia sau mai multor abordări critice în sensul că cer să fie cunoscute sintagmele criticilor, fac istoricul acestor sintagme, știu
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
despre marii scriitori, ci despre scriitorii medii sau minori. Să facă o lucrare (teză) de documentare. Cercetează d-ta opera lui Octav Șuluțiu și după aceea să scrii despre fantasticul în proza lui Eliade... Unii acceptă, alții nu. O metodă didactică potrivită, care dă roade... Dacă este un absolvent excepțional (caz rar), pot schimba strategia... Când observ că abuzează de concepte, îi penalizez: îi pun să le explice. Să vezi, atunci, ce iese... Nu vreau să vexez pe nimeni, dar am
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
oricând rolul unui atelier de creație. Calitatea interpretativă a membrilor ansamblului este coordonata esențială: garanție stau numele unor membri ai Filarmonicii bucureștene Ion Bogdan Ștefănescu (flaut), Emil Vișenescu (clarinet), Sorin Lupașcu (corn), Marian Movileanu (violă) -, precum și cele ale unor cadre didactice ale Universității Naționale de Muzică Diana Moș (vioară) și Adriana Maier (pian) și al studentei Laura Buruiană (violoncel). Toți acești muzicieni sunt binecunoscuți soliști ai repertoriului ( nu numai) modern, în egală măsură cu variate experiențe camerale. Lor li s-au
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
o educație religioasă și ar împăca nevoia de credință cu nevoia de cunoaștere. Aș fi curios să știu dacă am nevoie de mai mult decît degetele de la mîini ca să-i număr pe preoții-dascăli care își concep în acest fel menirea didactică. În fine, și în directă legătură cu aceasta, explicația dată de părintele paroh minunii icoanei cu mir (explicație dată și de alți preoți, fără excepție, de cîte ori astfel de fenomene s-au petrecut) conduce mai curînd la superstiție decît
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
români Sivestri, Ioana Nicola, George Georgescu etc. -, pe Marțian Negrea, al cărui discipol (la armonie), devine la vârsta de 12 ani. Concomitent primește lecții particulare de compoziție și forme muzicale de la Mihail Jora - pe atunci epurat politic din rândul cadrelor didactice ale Conservatorului. Tot atunci este acceptat cu dispensă de vârstă la Conservatorul bucureștean. Ulterior își perfecționează știința muzicală la Conservatorul Național de Muzică din Paris cu Pierre Schaeffer și Henri Pousseur, deși "părintele" lui "spiritual" va rămâne John Cage. La
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
bine că se găsește cineva să încalce uzanța și să scrie adevărul. E vorba de un articol al dlui Michael Shafir din revista 22 (1-7 august) prilejuit de moartea lui Raoul Șorban. Temeinic informat, articolul arată că întreaga carieră (inclusiv didactică) și toată reputația (a unui Drept între Popoare, cum l-a declarat în 1987 Institutul Memoria Yad Vashem din Ierusalim) lui Șorban s-au bazat pe fals creat cu bună știință. Șorban n-a făcut parte din rețeaua Ministerului de
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
mai putea cu titlul de excepție obține vreo decizie rațională, în clădirea de pe strada Nuferilor, astăzi General Berthelot, domnea obtuzitatea absolută. Iar dacă au mai existat acte de normalitate în învățământul acelei perioade, apoi ele s-au datorat unor cadre didactice formate înainte de căderea țării sub talpa sovietică, a unor cadre care de multe ori și-au asumat mari riscuri, pomenindu-le elevilor de Doina lui Eminescu sau de importanța lui Maiorescu pentru dezvoltarea culturii naționale. Evident că perioadele de oarecare
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
multe dintre ele, nicio justificare din niciun punct de vedere? Maiorescu desființa în calitate de ministru catedre, atunci când nu existau titulari care să corespundă standardelor europene. Câte din catedrele universitare de azi sunt ceea ce ar trebui să fie, adică centre unde activitatea didactică se îmbină cu cercetarea științifică de înaltă performanță? O evaluare serioasă se impune, urmată de măsuri energice pentru instituirea unui sistem de învățământ sănătos în concordanță cu imperativele epocii. Situația actuală nu poate fi rezolvată peste noapte: dar procesul trebuie
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
de redacție din care făceau parte Iuliu Valaori, Burileanu, Popa Liseanu, Cezar Papacostea etc. și Favonius, la Craiova, publicată de N.I. Herescu. Cele două reviste aveau un caracter precumpănitor de popularizare: în paginile lor se întâlnesc traduceri, povestiri mitologice, chestiuni didactice. în 1926, cele două reviste fuzionează sub numele de Revista Clasică, condusă de N.I. Herescu și de un comitet de redacție din care nu lipseau George Murnu, Cezar Papacostea, I. Valaori. Caracterul revistei se schimbă radical: încep să apară articole
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
există și ea este dată la pagina 137:" Am ajuns să scriu ce scriu aici, pentru că mi-am impus să nu scriu despre familia mea, despre viața mea socială, despre dilemele mele de eseist, despre obsesiile mele sexuale, politice, culturale, didactice, cotidiene, despre dorința de a mă exila într-o altă țară sau despre continua lipsă de bani, despre frivolitățile mele de cafenea etc., etc. Iată cum excluderile, tabuurile autoimpuse creează teme libere care pot părea obsesii fundamentale de viață". Ce
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
veacuri, în 1813, la Viena. Cartea celor doi reputați lingviști se convertește într-un model de normă supradialectală, ceea ce asigură o bază științifică pentru unitatea unui idiom cu bogate tradiții culturale, dar, din păcate, necunoscute nici măcar tuturor aromânilor. Dincolo de finalitatea didactică evidentă, ea ne apare ca o gramatică accesibilă publicului larg și ca un termen de referință în bibliografia de gen și mai ales pentru cercetătorul interesat de diversele compartimente ale limbii: ortografic și ortoepic, gramatical și lexical. Traversând secolele în
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
care de care mai comice. Adevărul e că problemele învățământului nu-l depășesc doar pe Hărdău. Europa însăși contemplă neputincioasă starea deplorabilă a educației. Arborând mereu steagul "reînnoirii" și lancea boantă a "modernizării" s-a ajuns la o veritabilă catastrofă didactică. Imbecila înțelegere de la Bologna, când o mână de birocrați - care au cu învățământul cam cât are binecunoscutul cuvânt din patru litere cu prefectura - au hotărât să "modernizeze" ceea ce era oricum lichidat, a pus capac oricărei șanse de a mai avea
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
românesc din faza hei-rupismului muncii patriotice la pseudo-europenismul fără frontiere și fără bani. Dacă tot îi imităm pe americani, s-o facem în punctele în care avem cu adevărat de învățat de la ei. Buna separare a activităților administrative de cele didactice părea să fie un câștig al învățământului românesc. Deșartă iluzie - întărită și de faptul că au existat câțiva rectori capabili și de viziune științifică, și de performanță administrativă (Andrei Marga, Dumitru Oprea, Ioan Păun Otiman sunt numele care-mi vin
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
și total ineficient. În loc să se întărească centrele tradiționale, s-a mers pe ideea mărunțirii și scindării. După cum s-a constatat, nu orice "descentralizare" produce efecte benefice. Când vezi calitatea profesională absolut îngrozitoare a unor indivizi ajunși peste noapte la gradul didactic maxim, aproape că înțelegi disprețul reflectat în procentul de la buget alocat învățământului. Sumele meschine ce le revin profesorilor sunt, la o judecată sănătoasă, mult mai mari decât ar merita. Că victime ale sistemului sunt și somități - nu impresionează pe nimeni
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
invitatul său - un chinez simpatic - însă noi, telespectatorii, fiind un popor optimist, nu ne pierdem speranța... Mai degrabă ne întrebăm, de exemplu: ce-ar fi ca reclama de pe TVR1, în care o voce grav-baritonală spune: "Elevii au nevoie de materiale didactice de calitate", să fie rostită în limba lu' Li Tai-Pe și abia după-aceea, să ni se arate un schelet... uman, într-adevăr "sănătos", da' parcă preaaaa... A pronunțat cineva cuvântul macabru? Nu? Mă rog... Până una-alta, publicitate pe TVR1
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
calitate", să fie rostită în limba lu' Li Tai-Pe și abia după-aceea, să ni se arate un schelet... uman, într-adevăr "sănătos", da' parcă preaaaa... A pronunțat cineva cuvântul macabru? Nu? Mă rog... Până una-alta, publicitate pe TVR1 - materialul didactic de calitate - scheletul... și revenim imediat, cum ne liniștesc mai toți moderatorii talk-show-urilor, speriați că altfel telespectatorii s-ar deda la acte iresponsabile, cum ar fi sinuciderile în grupuri organizate... Nu e cazul, eventuale suiciduri pot avea loc, doar dacă
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
prezent că aceștia au reușit să schimbe radical “față” sistemului educațional din România. O astfel de tânăra mama, care a riscat totul pentru a le oferi propriilor copii, dar și altor câteva sute de copii, o educatie aleasă, după metode didactice importate de la unul dintre cele mai mari centre internaționale de învățare a limbii engleze din lume, este antreprenorul constănțean Ștefania Filip. Acum șase ani, femeia de afaceri a avut curajul și inspirația de a investi timp și bani pentru a
Investițiile în sistemul de educație, afacerea viitorului pentru tinerii părinți din România [Corola-blog/BlogPost/94277_a_95569]
-
În clasament, directorii din București sunt urmați de cei din Timiș, Brașov, Cluj și Craiova. Chiar dacă salariile din învățământ sunt mici, există și profesori care ajung să câștige sume considerabile în fiecare lună. Asta pentru că fie dețin firme cu profil didactic, fie din meditații sau diverse proiecte cu profil educativ. Într-un clasament național, întocmit pe baza declarațiilor de avere, pe primul loc în top se plasează dascălii din București, cei mai înstăriți dintre ei fiind directori de școli generale sau
Cei mai bogați directori de licee sunt în București, urmați de Timiș, Brașov sau Cluj [Corola-blog/BlogPost/94339_a_95631]
-
și prin acțiunile desfășurate. El își poate pune amprenta pe cristalizarea și cizelarea personalității tânărului, pentru că este alături de acesta, ca factor educativ, din copilărie și până la sfârșitul adolescenței. Metode pentru înlăturarea temerilor adolescentului Împlinirea orei de Religie depinde de strategia didactică aleasă de profesor pentru a-l determina pe adolescent să-și deschidă sufletul, de tipul de relație stabilit cu elevul și cu întreaga clasă, astfel încât dascălul să aibă sentimentul împlinirii sufletești și satisfacției profesionale. În această perioadă a vieții tinerilor
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
în a se apropia de cei tineri, în a-i înțelege, a-i îndruma. Mă refer la frații Botond și Imre Kostyák, din Basel, din Elveția, virtuozi ai contrabasului și - respectiv - ai violoncelului, muzicieni ce îmbină în mod fericit activitatea didactică cu cea artistică, la violistul Endre Guran din Austria, la violonista Melinda Béres din Cluj și violista Margit Kardos din Tg. Mureș, două muziciene atașate trup și suflet spiritului Academiei sighișorene, la pianistul și pedagogul Frank van de Laar din
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]