115 matches
-
aspecte picarești” (G. Călinescu), imaginează un conflict în lumea pestriță a periferiei bucureștene. Ca și în romanele Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina (1863), Un funcționar sinucis. Fratele și sora (1873), se supralicitează foiletonistic intriga amoroasă, elementele senzaționale, arsenalul sentimentalist și didacticist. Se remarcă totuși, ca la mai toți romancierii mijlocului de veac XIX, buna intuiție și adecvarea câtorva scene de moravuri, a unor portrete în tușă satirică. Scriind și roman istoric, P. transpune în Bucur, istoria fundării Bucureștilor (1858) idei unioniste
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
Convorbiri literare”, „Rândunica”, uneori semnând și cu pseudonimul I. C. Frunză. În nuvele, povestiri, schițe P. se străduiește - într-o măsură după modelul lui I. S. Turgheniev, din scrierile căruia și traduce în „Tribuna” - să lase în urmă făgașul prozei anecdotice, didacticiste, încercând un registru narativ axat pe atmosferă: Logofătul Matei (1887), Niță dragă (1888), Schițe (1893), La târg (1895). Acest ardelean, care poate extrage zolist „documente” din viața periferiei brașovene (Țica lui Coderiște), se simte în largul lui și când scrie
PANŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
excepție - zeci de pagini, deopotrivă de sobre și reconfortante, în revista de critică teologică Predania. Mai ales între anii 1940-1950, Dumitru Stăniloae își disputa prioritățile între Telegraful român și munca la Filocalie. Firește, compromisurile era vizibile. Unii adoptau o stilistică didacticistă, grăbită sau improvizată; alții sacrificau prea multe pagini unor contingențe minore ale istoriei. La aceasta se adaugă, în cazul fiecărui autor, o anumită vulnerabilitate față de legea de atracție gravitațională a istoriei: virajul spre extremismul politic în cazul lui Nae Ionescu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a fost construită imaginea artistică, În câte retorte și creuzete artistice a fost distilată fapta, experiența, impresia ori expresia din sfera realului, pentru a deveni act, fapt și atmosferă literară. Pentru a evita excesiva politizare a demersului sau nota oarecum didacticistă care ar imprima-o enumerarea momentelor politice ale anului În care a fost antrenat fenomenul cultural, propun o rezolvare filologică În definirea climatului și atmosferei cotidiene la nivelul anului 1949. Din presa vremii voi extrage un mic procent de; cuvinte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
multiple din care este privită condiția tânărului intelectual în Huliganii. Schimbările de situație, rapide, neașteptate, mai puțin plauzibile, servind tezei potrivit căreia binele învinge întotdeauna răul, apar mereu în roman, contribuind la diminuarea veridicității și derulării firești a evenimentelor. Concepția didacticistă este prezentă până și în câteva titluri de capitole: Reînviere, A răsărit luceafărul de dimineață, Se prind din nou rădăcinile, A răsărit noul soare. Cu toate acestea, prezentarea vieții studențești din capitala României anilor ’30 are și unele accente de
ACSINTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285155_a_286484]
-
intelectualizare și rafinament al versului într-o vreme când dogma oficială în materie de creație literară împingea majoritatea poeților conformiști la compuneri plate, narativ-expozitive, neavenite estetic. B. era, într-un fel, un nonconformist în sânul conformismului. Insuficiența fondului poemelor - deseori didacticist, convențional, simplist - era compensată în parte de vigoarea formală. În fabulele sale, al căror limbaj „este când familiar, când purist, când bălțat cu neologisme și barbarisme anume așezate, în vederea efectului” (Șerban Cioculescu), poetul, „scăpărător de vervă” (D. Micu), surprinde nu
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
și facilă e de cele mai multe ori doar un pretext pentru lansarea lozincilor la modă: „Și păsările-ntoarse parcă spun/ Că anul holdei noastre va fi bun/ și izbucnind în flori candide merii/ Lansează iar lozinca primăverii:/ - Nici o parcelă neînsămânțată!” Poezia didacticistă, inspirată din evenimente istorice „purificate” ideologic și transformate în anticipări ale „lumii noi”, este de asemenea prezentă: sunt aduse astfel în scenă figurile lui Ștefan cel Mare, Gheorghe Doja, Horea, Cloșca și Crișan, Bălcescu și Avram Iancu. Scrisul lui B.
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
a lucrat ca ziarist, apoi ca redactor la Editura Literatura Artistică. A debutat editorial cu placheta Poarta soarelui (1969). S-a impus prin volumul de versuri Trio (1970), în care surprinde succint și ingenios reacții, emoții și atmosfera de familie. Didacticist și cam neîndemânatic sub aspect stilistic, C. a scris și proză pentru copii. A tradus din J. Swift, Maxim Gorki, Ovanes Tumanean. SCRIERI: Poarta soarelui, Chișinău, 1969; Trio, Chișinău, 1970; Cerbul meu, Chișinău, 1971; Tata, Chișinău, 1973; Apă dulce de
CARCHELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286104_a_287433]
-
XVe Congrès International des Sciences Historiques, Bucarest, 10-17 août 1980, Actes IV (1), Editura Academiei R.S.R., București, 1982, pp. 442-444. În spațiul ex-socialist, "limba de lemn" a sistemului a complicat o dată în plus comunicarea, făcând și mai dificilă depistarea barbarizărilor didacticiste. 1 Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, "privind proclamarea zilei naționale a României" constă, de fapt, în două propoziții: "Se proclamă 1 Decembrie ziua națională a României" (art.1) și se abrogă H.C.M. nr. 903/1949, prin care se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la volumul care îi era, din punct de vedere cronologic, anterior. Se respectă și aici întocmai tiparul biografic al narației: prezentarea în registrul comic a părinților, nașterea o parodie a genezelor miraculoase de altădată, copilăria prilej pentru a satiriza exacerbările didacticiste, adolescența și așa-zisele "fapte de vitejie" etc., iar de acum încolo, cele două opere vor fi tipărite împreună, în ordinea cronologic firească. Rabelais continuă însă și, în 1545, va obține privilegiul regal de tipărire a Cărții a treia despre
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ei", cf. Cizek, E., op. cit., p. 49. Deși satira lui Persius conținea o formulă specifică de autoadresare și o modalitate incomodă de ironizare a cititorului (fiind, de altfel, adresată prin titlu chiar Cititorului său), parodia atribuită lui Agamemnon capătă accente didacticiste, "îndulcind" înțepătoarele trimiteri ale lui Persius ("Neliniști ale lumii, sărmane vorbe goale,/ Nu-și pierde nimeni timpul cu scrierile tale!/( Ce fel de vorbă-i asta? Chiar nimeni? Ce rușine?/ Un cititor, doi, haide, or fi și pentru tine") după cum
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
conținutul informațional 3.1. Nevoia de reconstrucție conceptuală a curriculumului Modul în care se poate dezbate problematica curriculumului, ca (macro)paradigmă în sine, o raportăm la nevoia unei mai bune cunoașteri, înțelegeri, interpretări, actualizări ale sale. Nu recurgem la o didacticistă analiză, ci la una epistemologică unde ne aflăm cu abordarea lui, ce cunoaștem și ce ar trebui, ce să se perfecționeze, cum să coreleze cu implementarea sa practică în diferite contexte, multiplu determinate. Tot mai multe țări își revizuiesc curriculumul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
80 de la prioritatea predării clasice la cea a învățării active, a devenit o alternativă, pentru a remedia multiplele dificultăți ale educatului în obținerea succesului în propria înțelegere și afirmare, a performanțelor în învățare sau ca reacție la rigiditatea și standardizarea didacticistă și behavioristă. Dar este și o reacție la explozia tehnologiei informării și comunicării, care cere muncă independentă, strategii active alternative, colaborare, rezolvare de probleme, interpretare de situații și soluții, autocontrol. Sintagmele utilizate în literatura problemei (Learning-Centered Education, Learner-Centered Environment, Paradigm
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și practica pedagogică de actualitate. O primă clasificare are în vedere un criteriu istoric, de raportare a metodelor la cerințele de ieri și de astăzi ale învățământului, departajându-le în două grupe: metode vechi, denumite și „tradiționale” sau „clasice”, „dogmatice” ori „didacticiste”, în esență cele care fac apel la comunicarea directă, în curs de transformare și ele; metode noi sau „moderne”, expresie a celor mai recente inovații pedagogice, în esență centrate pe elev, pe activitatea și dezvoltarea personalității acestuia; Această încercare de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de predare-învățare, a sarcinilor de lucru, a modalităților de lucru cu elevii, a tipurilor de interacțiune didactică; - de reglare-autoreglare a întregului proces de instruire; - de decizie și inovare a activității didactice - modele de proiectare (Cristea, S., 1998, pp. 386-387) Modelul didacticist Modelul curricular Este centrat: - pe conținuturi, pe acțiuni specifice procesului de predare; - conținuturile își subordonează obiectivele, metodologia și evaluarea didactică într-o logică a „învățământului informativ” - pe obiective, propunând acțiuni didactice de predare - învățare evaluare; - obiectivele constituie punctul de plecare
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
b. antrenarea elevilor în rezolvarea sarcinilor de învățare; c. anunțarea finalităților educaționale în termeni accesibili; d. fixarea informațiilor, deprinderilor, comportamentelor învățate; e. crearea unei anumite stări de pregătire pentru învățare; f. măsurarea cât mai riguroasă a rezultatelor. 6. În cadrul modelului didacticist al proiectării, relațiile dintre elementele activității didactice sunt: a. nediferențiate; b. interdependente; c. unitare; d. de interacțiune. Item de tip asociere În coloana din stânga (A) sunt enumerate conceptele-cheie ale proiectării didactice, iar în coloana din dreapta (B) sunt precizate exemplele corespunzătoare
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Portofoliul Lecția de de fixare și sistematizare Generalitatea Lecția Efectul de ordine Concepte-cheie Categoria Obținerea performanței Flexibilitatea Învățarea prin dramatizare Dimensiunea funcțională Evaluarea sumativă Munca independentă Probele scrise Interacțiunea profesor-elev Efectul halo Ce voi face? Locurile didactice Testul docimologic Modelul didacticist Funcția de anticipare Învățământul elementar/primar Întâlnirile cu specialiști Aprecierea Integrarea teoriei cu practica Autoevaluarea Lecția de formare de priceperi și deprinderi Proiectarea globală Perfecționarea continuă a sistemului de învățământ Fotografiile, diapozitivele Paralelismul Sistemul Winnetka Povestirea Observarea sistematică a activității
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
amestec, care au dus, spre exemplu la o "coexistență dinamică"195 a clasicismului cu romantismul în literatura universală de după 1780. În spiritul lui G. Călinescu, ce susținea imposibilitatea despărțirii radicale a curentelor 196, se afirmă în continuare, că doar excesele didacticiste pot duce la o delimitare în secvențe unitare a perioadei moderne în dezvoltarea ei literară.197 Aceeași idee va fi reluată mai târziu de Virgil Nemoianu care evidențiază că succesiunea Iluminism neoclasic Iluminism romantic Romantism poate fi identificată astfel, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
poate fi considerat filosof sau teoretician al istoriei. Ceea ce încerc să propun prin cercetările mele, singulare, izolate, destul de anevoioase, este o teorie critică a cunoașterii istorice, dar nu o teorie a istoriei, care de fapt, nu există într-un mod didacticist, disciplinar și autonom. Există mai mulți Foucault într-unul singur, astfel că sintagma Les Foucault nu ar fi deloc nepotrivită. Foucault a rămas un creator de istorii originale și abstracte și de noi perspective teoretice, istoriografice, politice, dincolo de "tema literară
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acest context, biciuit de influența "grețos malefică" (Alex Ștefănescu) a ideologiei comuniste, Generația șaizecistă joacă rolul principal, supraviețuind numeroaselor persecuții și reușind, totodată, să realizeze o resurecție a lirismului, după o perioadă aridă, în care dogmatismul lozincard impusese "o poezie didacticistă" (Iulian Boldea), lipsită de fior afectiv și de profunzime ideatică. Generație etică și estetică totodată, marcată de nume precum: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, A. E. Baconski, Ileana Mălăncioiu, Generația '60 este atașată curentului neomodernist, recunoscut drept
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Iulian Boldea vorbește despre revigorarea, pe care anii '60 o aduc lirismului pur84. "În literatura română contemporană, anii '60 sunt marcați, fără îndoială, de o revigorare a lirismului pur, după o perioadă aridă, în care dogmatismul lozincard impusese o poezie didacticistă, materializată în simple reportaje lipsite de fior afectiv ori de profunzime ideatică. Reprezentanții proletcultismului își axează discursul declarativ, epicizant pe o relație "placentară" cu realitatea, creația lor constituindu-se în reprezentări tautologice ale unor aspecte ale "lumii noi", festiviste, din
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
face Iulian Boldea, cu privire la poezia șaizecistă, vine să confirme valoarea acestui grup ideologic: "În literatura română contemporană, anii '60 sunt marcați, fără îndoială, de o revigorare a lirismului pur, după o perioadă aridă, în care dogmatismul lozincard impusese o poezie didacticistă, materializată în simple reportaje lipsite de fior afectiv ori de profunzime ideatică."2 Șansa de a se face remarcată, a Generației '60 o constituie Revista "Luceafărul", mulți dintre scriitorii acestui grup ideologic debutând aici sau publicându-și, în paginile ei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
oprit asupra acestei capodopere romanești nu au făcut nicio observație legată de veridicitatea acestui erou al subteranei, ci notațiile lor au vizat finalul operei acuzând latura profund etică și vădit tendențioasă a acestuia 128. Eticheta de scriitor ardelean supus convenționalismului didacticist și etic, pusă cu ușurință va fi greu de scos. Opiniile care au făcut excepție, deși remarcabile, nu s-au impus. G. Călinescu scria: "Construcția (n.s. romanului) e sigură, bine rostogolită, cu nimic artificial nicăieri, iar încheierea vine când toate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
din Convorbiri literare, și se încheie cu Mara tipărită în revista Vatra, număr de număr, pe parcursul anului 1894. Începând cu 1895 până în anul morții 1925 se întinde, susțin criticii, epoca nefastă a scriitorului Slavici marcată de obsesiile sale etice, instructive, didacticiste. E corectă această periodizare care a intrat de ani buni în manualele de școală sau nu? Să se fi produs atât de subit o trecere de la reușită la eșec, de la profesionalism la manierism? Nu intenționăm o reconstituire factologică și documentară
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
deschis" pe care, observă criticul, Slavici îl practică în mod curent, deși fără artificii stilistice menite să-l scoată în relief. Mara se termină cu propoziția: ,,în casă era liniște și Bandi râdea înainte". Nu e aici nimic din finalul didacticist de care au vorbit unii critici, ci acest final deschide perspectiva viitorului pentru personaje. Aceeași tehnică o folosește Slavici în Moara cu noroc (ultima frază: ,,Apoi ea/Bătrâna/ luă copiii și plecă mai departe"), în O viață pierdută (ultima frază
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]