63 matches
-
obiectului în sine însuși, chiar dac-ar privi transpărând până în fund sensibilitatea și fenomenele ei. Filozofia Leibnitz-Wolf le-a avizat așadar tuturor cercet[ăt]orilor asupra naturii și a originei cunoștințelor noastre un punct de vedere cu totul fals, considerând diferința între sensibil și intelectual ca logică numai, pe când această diferință e evident transcendentală și atinge nu numai claritatea sau neclaritatea lor, ci originea și conținutul, astfel încît noi prin aceste nu că cunoaștem natura obiectelor în sine înșile neclar, ci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fund sensibilitatea și fenomenele ei. Filozofia Leibnitz-Wolf le-a avizat așadar tuturor cercet[ăt]orilor asupra naturii și a originei cunoștințelor noastre un punct de vedere cu totul fals, considerând diferința între sensibil și intelectual ca logică numai, pe când această diferință e evident transcendentală și atinge nu numai claritatea sau neclaritatea lor, ci originea și conținutul, astfel încît noi prin aceste nu că cunoaștem natura obiectelor în sine înșile neclar, ci defel, și-ndată ce omitem natura noastră subiectivă, care-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o asemănare oarecare cu matematica, asemănare care le-nrudește întru cât privește originea lor comună apriorică, totuși cât privește modul lor de-a judeca apriori cea dentăi din noțiuni, cea de-a doua din construcție de noțiuni, va să zică cât privește diferința între cunoștința filozofică și cea matematică, ele arată o eterogenitate foarte mare, care a și fost oarecum simțită întotdeauna, dar n-a fost niciodată redusă la criterii clare. Din asta a rezultat că filozofii înșii greșiră în dezvoltarea ideei științei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce și cum va trebui să fie și cum va trebui concepută cultura, și dacă de la această determinare se va fi abătând prea des ceea ce există și se concepe ca cultură, noi totuși nu vom trebui ca să cercetăm îndeosebi această diferință, critica comparativă să și[-o] (complecteze) execute fiecare singur. Între-astea și sperăm de a nu aduce tocmai lucruri ce se abat de la părerea generală, când derivăm conținutul ei înainte de toate din scop și din idee, ci vrem numai să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Scris sau recitat, se credea că acest text-amuletă avea valențe apotropaice, ținând departe de lehuze și de copiii mici duhurile rele, boala și moartea (123). Redacțiunea modernă este aproape identică cu cea veche, însă are față de aceasta din urmă câteva „diferințe secundare” (40, p. 212). Dintre acestea, anume una mă interesează acum. La cei trei copaci întâlniți și întrebați de Sisinie se mai adaugă unul (paltinul) care, întâlnit pe drum, spune adevărul (ca și măslinul), fiind și el blagoslovit. Iată pasajul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că este o mică diferență între această propunere și aceea depusă de către plenipotențiarii austro-ungari. D. d’Oubril zice că reprezintanții Rusiei au avut scopul de a evita amănuntele și de a se mărgini la expunerea principielor. Baronul de Haymerle arată diferințele între textul austro-ungar și acel citit de comitele Șuvaloff. Excelența-Sa semnalează mai ales în lucrarea sa fixarea Galațiului ca punctul până la care se vor putea întinde acțiunea Comisiunii europeană a Dunării, măsurile de supraveghere ce propune pentru poliția fluvială
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
fiecare pas, pentru ca să nu ne ademenească tablourile vii, zgomotul și posibila nebunie care îmflă paginele cărții omenirei, aceasta sună: Stat pro ratione voluntas. ["VECHIMEA LUCRURILOR... "] 2284 Vechimea lucrurilor nu consistă în depărtarea timporală a nașterei sau esistenței lor, ci în diferința dintre ele și cele prezente. (Ciocoii Regulamentului - Eteria) 88 {EminescuOpXV 89} ["STAREA ROMEI ÎN VREMEA COLONIZĂRII DACIEI... "] 2285 Starea Romei în vremea colonizării Daciei cu romani. Politica Romei în vreme de suprapopulații: răzbel și colonizație. Elementele de colonizare din clasa
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se palifică în cap, astfel încît, în loc d-o gândire de aur strălucitor, batem o monetă ștearsă și veche, care sună fals când o pui în urmă pe hârtie. ["CARACTERELE DRAMATICE"] 2259 La caracterele dramatice s-ar putea admite următoarea diferință în concepție construcția anticipată, unde caracterul este privit prin intuițiune nemijlocită, ca să fie a priori - sâmburele conține în el planta organică ce va să iasă - sau construcția retrospectivă, unde din notele diferite se construiește indirect caracterul, cum un geolog construiește
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
onorat, sapient, îmi pare c-aș voi s-o fiu sub forma lui și nu sub a mea, pare că când mă primblu picioarele și corpul meu au acea legănare proprie mersului său - oare nu sunt eu el, cu toate diferințele? De la simpatia deosebită s-ar putea conchide la asemănare, din această nedispozițiune a chipului său - la identitate. [VISUL DIN NOAPTEA DE 11/12 FEBRUARIE 1876] 2306 În noaptea de la 11 spre 12 fevr. 876 am avut următoriul vis. Se făcea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
el acum căta pricină. Cu curagiu el se ridică, creasta-i roșă se-nvenină Și lugubru el îi zice: - "fugi sau mori tu, ticăloase! ". Făt-frumos gîtu-și îndoaie îndărăt și îi răspunde: 170" Nu m-atinge-a ta insultă, tu, de-origină plebeu - Diferința prea e mare, cine ești? și cine-s eu? "Eu petrec și eu fac curte cui voiesc și ori și unde". "Te-oiu sili să lupți cu mine! " iritat strigă Sultanul. Își sburli penele-n ceafă și cu furie s-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
unor erudite comparații ce cad deseori în subînțelegerea unei minți obișnuite. Ca și în cazul oamenilor, toate lucrurile de gen poartă același nume: carte. Dacă ne-am opri din definirea lor prin genul comun și le-am descrie numai prin diferința specifică am ușura orientarea celor "ce vin după noi" și am readuce acest "instrument" în proximitatea omului, în intimitatea sa intelectuală. Cum ar suna: X a scris o lucrare ce aspiră la statutul de carte? Cred că la fel cu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
corporatismului, care, în aceeași ani, se impune cu autoritate în alte țări, cum ar fi Italia sau Portugalia). Deși din această analiză pot fi obținute anumite concluzii relevante care să justifice instaurarea și consolidarea democrației în general, caracteristecile fenomenului (cu diferințe temporale și spațiale) nu permite transferul sic et simpliciter către alte țări, la alte perioade istorice și alte zone geografice. Rămân, deci, două întrebări: "De ce și cum s-a răspândit acest regim în diferite zone ale Europei occidentale?" și "Care
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
doctori în drept și-n strâmb" ș.a. Analiza structurii vocabularului publicistic eminescian relevă împletirea armonioasă a lexicului arhaic cu lexicul neologic: alături de cuvinte vechi, ale căror valențe expresive sunt intuite și valorificate de Eminescu (apătoșit, aiduc, arendaș, asuda, atârnător, bizuință, diferință ș.a.), remarcăm termeni neologici, de proveniență variată și din diverse domenii de cunoaștere (antipod, bizar, blama, celular, cromograf, electivitate, imigrație, imixtiune, stipendiu ș.a.). Declarându-se împotriva "neologismelor netrebuincioase" și ironizând excesul de neologisme din presa vremii, Eminescu pledează pentru echilibru
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]