969 matches
-
XVII-lea, răpusese peste un milion de vieți, mutându-și focarele în alte țări europene. Numai în Prusia, în 1709, numărul victimelor pestei s-a ridicat la trei sute de mii. Nici Estul Europei nu a fost scutit. În sec. XVIII, difteria ajunge pandemică în Europa. Studiată de Bordeau, Home, Samuel Bard în America (1771) ea va răpi vieți și-n secolele următoare și abia după 1960, eradicarea ei devine o realitate. Lepra rămâne în cele din urmă o boală a regiunilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de Cuvier este Pierre-Fidèle Bretonneau (1778-1862), un clinician cu orientare anatomo-clinică și care îl anticipează pe Pasteur. Fost și medic de țară, pasionat de studiu și cercetare în clinică, Bretonneau dobândește o bogată experiență, mai ales în febra tifoidă și difterie. La 37 de ani își ia doctoratul în medicină. În spitalele din Tours și Paris practică și chirurgia, face autopsii, aprofundează anginele maligne și publică Traité de la diphtérie. Doi din elevii săi și-au impus numele peste ani: Trousseau și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lor în spitale și la catedră. Armand Trousseau (1801 - 1867) este clinicianul profesor prin excelență. Iubit de studenți, asaltat de pacienți, el dispune de o vastă cultură dar și de talent al expunerii, încât și străinii îi frecventează lecțiile despre difterie, traheotomie, febre eruptive, boala Basedow, astm, tetanie, cancerul stomacului, flebite etc. Trousseau care debutase ca profesor de retorică, acum, titular al Catedrei de clinică medicală în Hôtel Dieu, își uimește, prin măiestrie profesorală, auditoriul din amfiteatrul arhiplin. Lecțiile sale tipărite
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Dich că se dezvoltă în medii alterabile și care pot fi distruși la temperaturi ridicate, se confirmă. Astfel adepții teoriei generației spontanee sunt combătuți de descoperirile lui Pasteur și Roux. Imediat după 1880 E. Klebs și Fr. Löffler descopăr vaccinul difteriei care le va purta numele. în țările cu medicină avansată apar imunologi de seamă. Pe lângă ei se afirmă și românul Victor Babeș care, în premieră mondială, afirmă posibilitatea vaccinării toxinei imunizante în amestec cu ser (1895). Din momentul în care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
agentul leprei în 1875; Roux, colaboratorul lui Pasteur, pe al febrei puerperale - 1879; germanul Neisser îl descoperă pe al blenoragiei - 1879; francezul Laveran pe al paludismului - 1880; germanul Eberth pe al tifoidei - 1880. în timpul descoperirilor lui Koch e descoperit bacilul difteriei de Edwin Klebs - 1883 și atestat la un an de Friedrich Löffler. Tot în 1884, rusul Nicolaev Artur descoperă agentul tetanosului; francezul Yersin după 10 ani îl descoperă pe al ciumei; după un an germanul Schaudinn pe al sifilisului și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și bolnavilor vasculari, ca și accidentaților rutieri. Dintre boli, cancerul e urmărit prin studii complexe ca și HIV. În general, bolile infecțioase, regresează vertiginos, recidivând în țările lumii a treia. Variola și tifosul au dispărut. Holera nu mai este epidemică. Difteria, tetanosul, poliomielita regresează simțitor datorită vaccinărilor. Febrele tifoide diminuează grație igienizării publice și antibioticelor. Bolile infantile ca rujeola, scarlatina, tusea convulsivă s-au retras în țările slab dezvoltate. Cei mai mulți oameni se bucură de vârste înaintate, cea medie pentru femei fiind
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Cornil „Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie, anatomie et l’histologie patologiques des maladies infectieuses“ (1885). Acest prim tratat de bacteriologie din lume îl situează pe Victor Babeș printre fondatorii microbiologiei moderne, cunoscut prin studiile sale asupra turbării, difteriei, tuberculozei, pelagrei etc. A descoperit corpusculii Babeș-Negri, cu valoare de diagnostic, în celulele creierului animalelor bolnave precum și peste 50 de germeni infecțioși și a fundamentat seroterapia. Concepția sa asupra antagonismelor microbiene îl înscrie printre precursorii antibioticelor. Contribuțiile sale în medicina
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
exantematic. La inițiativa sa se vor organiza catedrele de igienă, de epidemiologie la Facultatea de medicină din Iași. Învățământul de igienă a fost condus în primă etapă de M. Ciucă, sub îndrumarea căruia activitatea de cercetare s-a efectuat asupra: difteriei, scarlatinei, malariei și infecțiilor streptococice. Către sfârșitul secolului XIX, Gheorghe Marinescu (1863 - 1938) se afirmă pe multiple planuri, tematic sugerate și de lucrările: Materia, viață și celulă (1914), Determinism și cauzalitate în domeniul biologiei (1938), prin care filosoful G. Marinescu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
hiperreflexie sau semn Babinski. Cursul afecțiunii poate fi monofazică sau remitentă. Cauza este reprezentată de leziuni hiperintense localizate în trunchiul cerebral. Diagnosticul diferențial este dificil, deoarece manifestările sunt comune într-o multitudine de afecțiuni toxice sau infecțioase, de tip botulism, difterie, boala Lyme, porfirie, poliomielită, otrăviri cu organofosforice, taliu sau arsenic, encefalita cu virus West-Nile. Terapia este suportivă și simptomatică. Prima manevră este suportul respirator, urmat de plasmafereză, imunoglobuline intravenoase. Antiinflamatoarele steroidiene (glucocorticoizii) NU SUNT EFICIENTE. Evoluția este bună, în funcție de tipul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cap și scotoci prin buzunare pentru a mia oară În după-amiaza aceea. — Mda. Dar săculețul ăla de căcat a ajutat la prinderea a patru delincvenți recidiviști, dintre care trei criminali. Are aceleași abilități de a se purta cu oamenii ca difteria, dar are experiență. Logan oftă. — Și-acum ce facem? Insch renunță la vânătoarea de dulciuri, vârându-și dezolat mâinile În buzunare pantalonilor de la costum. — Acum, zise el. Acum stăm și sperăm s-avem noroc. Vara, ferestrele din spate dădeau spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
conducă la inițierea primelor măsuri În ceea ce privește problematica socială a familiilor din mediul urban, dar și la inițierea primelor măsuri pentru sistematizarea orașelor, igienizarea lor, primele măsuri privind amplasarea zonelor industriale, precum și legi stricte privind circulația și distribuția resurselor. Boli ca: difteria, variola, scarlatina, hepatita epidemică, epidemiile hidrice, tuberculoza, parazitozele, decimau efectiv populația de la periferia orașelor, pentru că orașul devenise În scurt timp și În ansamblul său un risc major pentru fiecare locuitor al său și În același timp o sursă de poluare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ale vechiului regim demografic erau apanajul mortalității crescute, pentru că natalitatea s-a menținut constant crescută. Al doilea factor limitativ al evoluției demografice au fost bolile infecțioase, implicate În ⅔ până la ¾ din cauzele de deces. Holera, ciuma, tuberculoza, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, scarlatina, enteritele infecțioase, erau boli comune, iar În explozii epidemice devastau colectivități Întregi. Este suficient să amintim epidemia de ciumă de la 1238 care a decimat ⅓ din populația Europei pentru a ilustra efectul dezastruos al infecțiilor cu extindere În masă asupra
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
etc, toate cu impact asupra natalității. 3. Medicina și sănătatea publică: Aplicarea progreselor medicinii și generalizarea asistenței medico-sanitare au modificat profund morbiditatea și mortalitatea, contribuind decisiv la creșterea duratei medii de viață. Boli ca malaria, pelagra, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, poliomelita, holera, au devenit istorie. Pe lângă schimbarea radicală a profilului morbidității la fel de semnificativ a fost impactul asupra mortalității infantile, care s-a redus de peste 10 ori, contribuind astfel la creșterea speranței de viață la naștere. Opinia că până la 65 ani
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
progresele În domeniul biologiei (Îndeosebi bacteriologiei), medicinii și implicit igienei și sănătății publice. Întradevăr În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se descoperă aproape toți agenții etiologici ai principalelor boli infecțioase cu impact epidemiologic major (variola, holera, ciuma, difteria, tusea convulsivă, salmonelozele, schigelozele, bacilul Koch etc.) boli care decimau grupele de vârstă mică. Aceste progrese au permis introducerea unor măsuri profilactice și curative eficiente. Numai introducerea pasteurizării laptelui de exemplu, a ameliorat considerabil alimentația artificială la copii și a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aplicate pentru fiecare boală În parte. Aici se cuvin a fi menționate trei momente importante: introducerea profilaxiei În masă prin vaccinare pentru principalele boli care măcinau populația infantilă; variola (Edward Jenner-1798), holera (Ion Cantacuzino-1912), tuberculoza (Albert Calmette și Camille Guerin-1921), difteria (Gaston Ramon-1923), poliomelita (Jonas Salk-1953 și Albert Bruce Sabin-1955); descoperirea antibioticelor și chimioterapicelor care au devenit cea mai puternică armă În tratamentul infecțiilor, altădată devastatoare la vârsta copilăriei, accentuate și de imaturitatea imunologică caracteristică vârstei mici; posibilitatea reechilibrărilor hidroelectrolitice și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
risipa de muncă cu foloase reduse, ce duce la epuizarea fizică și uzura biologică a autohtonilor, până la bolile endemice și izbucnirile epidemice care decimează populația. Boli ca pelagra (carența În vitamina PP), intoxicația palustră (malaria sau frigurile de baltă), angina (difteria) și vărsatul (variola) sunt datorate „influenței pernicioase asupra sănătății populației pe care o prezintă mlaștinile, locuințele insalubre și neaerate, hrana proastă și munca excesivă”. „Așa că Înainte de a introduce forme noi ale civilizației ar trebui dat un atac eroic asupra cauzelor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pe linia medicinei experimentale (și nu preponderent statistice și monografice, cum erau orientate școlile de igienă din București și Cluj). Contribuțiile sale importante au condus la măsurile necesare eradicării malariei în România, ele vizând însă și alte boli contagioase, precum difteria malignă, scarlatina, tifosul exantematic, variola ș.a. A contribuit, susținut fiind de profesorul Slătineanu, la înființarea Catedrei de Boli Contagioase și a laboratoarelor Spitalului de profil din Iași. Din 1934, își continuă activitatea la București. Pentru meritele sale deosebite a fost
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de risc (soldați, mineri, agricultori ferme de animale) și conferă imunitate îndelungată. 9.1.9.1.1. Imunizarea activă La copii imunizarea activă se realizează cu vaccinul antiDiftero-Tetano Pertussis (DTP). Utilizarea pe scară largă a acestuia a permis și eradicarea difteriei; administrarea trivaccinului se face strict intramuscular, în regiunea antero-externă a coapsei. Imunitatea maximă se obține după 4 injectări (tabelul 9.1). Imunizarea activă la adulți, în afara plăgilor, se realizează cu Anatoxina anti-Tetanos Purificată și Adsorbită (ATPA) obținută prin detoxifierea exotoxinei
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
extern numai după distrugerea acestora. În afară de aceste toxine mai sunt unele toxine date de distrugerea țesutului afectate de către microorganism. Aceste toxine produse de unii agenți patogeni pe medii artificiale și introduse în organism pot produce în organism toate simptomele bolii (difteria, tetanosul). Unele vaccinuri împotriva unor agenți infecțioși sunt produși din aceste toxine. (Radu Vlad) Acestea (exotoxine=antibiotice) au următoarele funcții în mod principal: 1 distrug leucocitele organismului (primul sistem de apărare a organismului), 2 intervin în mod brutal în procesul
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
ințial, de edem, din primele 2 zile, fără secreție purulentă; edemul se întinde în țesutul celular, fiind format dintr-o serozitate tulbure, ce conține germeni și leucocite, țesuturile având un aspect slăninos-gălbui, iar mușchii și aponevrozele o tentă verzuie, realizând difteria interstițială descrisă de Chassaignac. b. Stadiul de necroză (după 2-4 zile), când apar mici cavități pline cu țesut necrozat, puroi și sânge. c. Stadiul de supurație (din a 5-a, a 6-a zi). Din acest moment supurația este masivă
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
pe linia medicinei experimentale (și nu preponderent statistice și monografice, cum erau orientate școlile de igienă din București și Cluj). Contribuțiile sale importante au condus la măsurile necesare eradicării malariei în România, ele vizând însă și alte boli contagioase, precum difteria malignă, scarlatina, tifosul exantematic, variolă ș.a. A contribuit, susținut fiind de profesorul Slătineanu, la înființarea Catedrei de Boli Contagioase și a laboratoarelor Spitalului de profil din Iași. Din 1934, își continuă activitatea la București. Pentru meritele sale deosebite a fost
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și, studiindu-l, descoperă că produce o substanță care distruge un mare număr de bacterii. El identifică mucegaiul ca fiind de genul Penicillium și a numit siropul de mucegai penicilină. Constată că aceasta are efecte asupra microbilor scarlatinei, penumoniei, meningitei, difteriei, febrei tifoide, paratifoide și gonoreei, boli foarte răspândite în acea vreme. Își publică observațiile în Journal of Experimental Pathology în 1929. Descoperirea este primită cu pasivitate și Fleming trăiește o mare decepție timp de 11 ani. În 1940, relatările lui
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
4.2 RUJEOLA ..................................................................................... 61 4.3 RUBEOLA ..................................................................................... 64 4.4 VARICELA ȘI HERPESUL ZOSTER ......................................................... 68 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE .................................... 77 5.1 STOMATITELE INFECȚIOASE ACUTE .................................................... 77 5.2 ANGINELE INFECȚIOASE ACUTE ......................................................... 82 5.3 MONONUCLEOZA INFECȚIOASA ........................................................ 88 5.4 DIFTERIA ..................................................................................... 94 5.5 GRIPA ..................................................................................... .... 99 5.6 OREIONUL .................................................................................10 4 6 INFECȚII ODONTOGENE ............................................................... 111 6.1 EPIDEMIOLOGIE ..........................................................................111 6.2 ETIOPATOGENIE ..........................................................................111 6.3 MANIFESTĂRI CLINICE ..................................................................115 6.4 DIAGNOSTIC ...............................................................................117 6.5 TERAPIE .................................................................................... 118 7 HEPATITELE ACUTE VIRALE .......................................................... 121
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
8 Clasificarea antibioticelor după structura chimică și spectrul terapeutic Clasa Exemple Indicații Betalactamine Monobactami Aztreonam infecții cu bacili gram negativi aerobi, mai ales cu piocianic Dibactami Penami Peniciline naturale Penicilina G, Penicilina V angină streptococică, erizipel, scarlatină, pneumonie pneumococică, antrax, difterie, gangrena gazoasă, sifilis, listerioză, leptospiroză, actinomicoză Aminopeniciline Ampicilina, Amoxicilina dizenterie, febră tifoidă, listerioză, leptospiroză, boala Lyme; infecții cu germeni sensibili septicemice sau localizate angiocolecistic, urinar, meningial, respirator, pulmonar, endocardic Izoxalipeniciline Oxacilina, Cloxacilina, Dicloxaciclina, Flucloxaciclina infecții cu stafilococi producători de penicilinază
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
nu este accesibilă. Imunizarea este imediată, dar temporară (1-3 luni). În prezent, se preferă utilizarea imunoglobulinelor specifice în locul serurilor heterologe, care sunt mai dificil de administrat (necesită desensibilizare) și prezintă mai frecvent riscul reacțiilor alergice severe. Excepție fac imunoterapia în difterie și botulism, unde se utilizează încă anticorpi obținuți din seruri hiperimune de cal. Imunoglobulinele polivalente cu administrare intramusculară, în concentrații de 16,5%, au indicații limitate în profilaxia rujeolei și a hepatitei A la nevaccinați, prezentând riscul transmiterii iatrogene a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]