97 matches
-
al nerealizării comunicării. Scurta introducere are rolul unei succinte și precise indicații regizorale, punctându-se reperele spațio-temporale și reglându-se ritmul conversației introduse prin tehnica suspansului: "În tot ce urmează, personajele toate păstrează un calm imperturbabil, egal și plin de dignitate". Suntem transpuși astfel într-un univers a cărui absurditate se precizează de la început ca formă a bizarului acceptat cu deplină seninătate. Categorica normă conversațională în formula "Fii relevant!", este ignorată dintr-un reflex al deprinderii de a da frâu unei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
secole în vechea Apollonia, în Anatolia, iar o treia la Antiohia, în Pisidia. Toate erau foarte deteriorate, dar, confruntându-le, s-a refăcut faimosul text. S-a descoperit însă o diferență importantă. Textul de la Ancyra spune trufaș: post id tempus, dignitate omnibus prestiti, Ădin acea clipă le-am fost superior tuturor prin demnitate. În textul de la Antiohia este schimbat un cuvânt, unul singur: în loc de dignitate apare auctoritate: le-am fost superior tuturor prin autoritate - o hotărâtă enunțare a puterii. Ne întrebăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
text. S-a descoperit însă o diferență importantă. Textul de la Ancyra spune trufaș: post id tempus, dignitate omnibus prestiti, Ădin acea clipă le-am fost superior tuturor prin demnitate. În textul de la Antiohia este schimbat un cuvânt, unul singur: în loc de dignitate apare auctoritate: le-am fost superior tuturor prin autoritate - o hotărâtă enunțare a puterii. Ne întrebăm care a fost cuvântul folosit de Augustus. Forma Imperii. Ne-a rămas doar o descriere a acestei hărți geografice sculptate în marmură, cea dintâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
această frază era deja în uzul comun al tuturor, nimeni neținînd seama de lipsa sa de exactitate. Între formulele lui Marculf, cea care conține preceptul regal și despre care am vorbit spune către Episcopul desemnat: pontificalem in Dei nomine commisimus dignitate; o astfel de exprimare trebuie interpretată, într-o așa manieră, pînă și de un apărător zelos al drepturilor suveranului care explică: quod saniori sensu et magis canonico intelligi non potest quam de regiorum jurium et feudorum investitura et concessione quae
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
repudiată de Cristos). Limbajul acestui Episcop este atît de străin, încît sînt forțat să-l citez în latină, ca să nu creadă cititorii că am inventat eu ceva s-au l-am influențat cînd l-am tradus: Investiturae pontificum imperatoriae tantum dignitati permissae sînt, quae sola excellens, et post Deum in filiis hominum praeminens, hunc honorem non sine faenore multiplici conquistavit. Neque Imperatores dignissimi levitate usi sînt, ut episcoporum domini vocarentur, sed compensaverunt noxam hanc amplissimis regni divitiis, quibus Ecclesia copiosius aucta
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a striga și a face atâta gălăgie aveau cele mai temeinice cuvinte din lume: pentru că din momentul ce-și pierdeau funcțiunile deveneau niște caraghioși precum fuseseră din capul locului. Oamenii de stat consumați ai Angliei, Franței, Germaniei părăsesc puterea cu dignitate, fără supărare și uneori cu plăcere chiar, dar pentru niște bieți golani, fără para frântă, cărora le dăduse D-zeu ceea ce nici visase, a părăsi de azi până mâine puterea înseamnă a cădea din bielșug și din plăceri la nevoi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Iconografia sfinților Cosma și Damian a reținut atenția istoricilor deoarece au fost reprezentați În Occident precum medicii din Evul Mediu sau din epoca barocă. Ei poartă haine largi și pălăria Înaltă, pe care o purtau medicii pentru a‑și afirma dignitatea. Atât În Apus cât și În Răsărit, acești sfinți doctori „fără de arginți” sunt reprezentați cu Începere de bărbi, utilizând toate instrumentele de medicină, de chirurgie și de farmacie : trusa, testeaua de ace, lanțeta pentru luarea de sânge, cleștele, spatula, pană
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
el este unul dintre cei mai de seamă filosofi transmoderni din ultima jumătate a secolului al XX-lea. Cărțile lui de referință, pentru următoarea sută de ani, vor fi Devenirea întru ființă (1981), Scrisori despre logica lui Hermes (1986), De dignitate Europae (1988), Modelul cultural european (1993) și Rugați-vă pentru fratele Alexandru (1990). În ele (și în altele, desigur) se găsește prefigurată paradigma ființei transmoderne de la ontologic până la ethos. Mai toate răstălmăcirile și atacurile care s-au produs împotriva lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Armando Gnisci, idem, Appendice bibliografico sul concetto di Europa letteraria, in: Armando Gnisci, La letteratura del mondo (Roma, 1991), pp. 153-157. 2. Denis de Rougemont, Lettre ouverte aux Europeens (paris, 1970), pp. 23, 25, 66-67, passim. 3. Constantin Noica, De Dignitate Europae, trad. germ. (București, Kriterion Verlag, 1988) pp. 44-48. 4. O antologie de texte europene comparatistice: Armando Gnisci, La letteratura del mondo (Roma, 1991). 5. Două texte puțin citate: R.D. Jameson, A Comparison of Literatures (London, 1935), p. 13; Wladimir
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Marino, Contre l'europeocentrisme, in: Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982), pp. 51-62. 3. Gh. Ceaușescu, Laus Europae, Manilius, «Astronomica», 4, 681-695, in: Revue des Etudes Sud Est Europeennes, XXIII, 3, 1985, pp. 249-251. 4. Constantin Noica, De dignitate Europae, tr. germ. (Bukarest, Kriterion, 1988); Modelul cultural european (București, Humanitas, 1993). 5. Gh. Ceaușescu, Der Europabegriff, in: Synthesis, XX, 1993, pp. 3-10. 6. Veniamin Ciobanu, Evoluția conceptului de Europa și «European». Câteva considerații istoriografice, in: Istoria ca lectură a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
celui care se știe lucrând "în marginile adevărului" și slujind o cauză nobilă, sobrietatea textului, felul pedestru de curgere a gândului, meticulos, pe îndelete, neabătut, cu hotărâre și cu generozitate totodată. E proba cea mai convingătoare, probabil, a unei înalte dignități intelectuale și etice. Cu cine și cu ce polemizează, concret, Theodor Codreanu, pe cine îl ia drept arbitru și ce îi servește ca argument de sprijin și criteriu al adevărului? Ținta polemicilor sale este, parafrazând o binecunoscută "profeție" a "Manifestului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
adversar și Înțelege că e de preferat să și-l facă aliat: „CAȚAVENCU: Iartă-mă, iartă-mă... ZOE (râzând): Scoală-te, ești bărbat, nu Ți-e rușine! (cu ton aspru) Scoală-te! CAȚAVENCU (sculându-se rușinat): Iartă-mă... ZOE (cu dignitate): Ești un om rău... mi-ai dovedit-o... Eu sunt o femeie bună... am să Ți-o dovedesc. Acuma sunt fericită... Puțin Îmi pasă dacă ai vrut să-mi faci rău și n-ai putut. Nu Ți-a ajutat Dumnezeu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
178 3.3. Clasificarea științelor - începutul științei moderne / 182 3.3.1. Importanța definiției și clasificării științei / 182 3.3.2. Clasificarea științelor. Trecerea de la unitatea imaginii asupra lumii la diversitatea acesteia / 184 3.3.3. Clasificarea științelor din De Dignitate et Augmentis Scientiorum un început al modernității / 186 3.4. Reconstrucția metodică / 194 3.4.1. Inducția baconiană și încercarea de construcție a ipotezelor / 195 3.4.2. Metoda carteziană și rolul matematicii în cadrul științelor / 200 3.4.3. Isaac
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rațiune"87. Cele trei părți sunt: întocmirea unei istorii naturale și experimentale; întocmirea de tabele sau grupări de cazuri pentru a ajuta memoria și a le avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei inducții. Prima parte este reprezentată De Dignitate et Augmentis scientiorum; celelalte două trebuiau prezentate în Noul Organon. Lucrarea filosofului englez reprezintă noul instrument, o încercare de cenzură a metodelor existente, în toate formele lor. El adăugă pornește de la un zero metodic al cunoașterii încercând să reformeze în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mod specific. S-a realizat o trecere la o uniformizare a științei la o diversificare a acesteia. Știința modernă s-a dezvoltat în direcții diferite în funcție de viziunea asupra materiei. Clasificarea asupra științelor pe care a realizat-o Bacon în De Dignitate et Augmentis scientiorum 3 a reprezentat o formă de orientare a dezvoltării științelor. S-a făcut trecerea de la o știință unică, în viziunea carteziană a unei mathesis universalis, spre diversitatea științei. Acestea s-au dezvoltat în spiritul unei diversități a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu reprezintă doar o enciclopedie a tuturor cunoștințelor, cât o încercare de a modifica întregul demers științific. Întoarcerea de la știința veche se poate realiza doar pe baza unui astfel de proiect. Acesta începe cu prezentarea tuturor cunoștințelor existente în De Dignitate et Augmentis Scientiorum. Aici se face trecerea de la unicitatea științei la diviziunea acesteia. Întocmirea unei hărți a tuturor științelor cunoscute până la el, este un pas foarte important în structurarea științelor moderne, pentru că se face trecerea de la cunoaștere spre știință organizată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vorbi despre o împărțire a științei, și nu despre o clasificare a științelor. Francis Bacon vede știința ca pe ceva unitar, ca pe o mathesis universalis în care științele sunt părți ale întregului. 3.3.3. Clasificarea științelor din De Dignitate et Augmentis Scientiorum un început al modernității Clasificarea pe care o realizează Bacon în de Of the Proficence and the Advancement of Learning (1605) dezvoltată ulterior în varianta latină De Dignitate et Augmentis Scientiorum (1623) este cea mai amplă realizată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ale întregului. 3.3.3. Clasificarea științelor din De Dignitate et Augmentis Scientiorum un început al modernității Clasificarea pe care o realizează Bacon în de Of the Proficence and the Advancement of Learning (1605) dezvoltată ulterior în varianta latină De Dignitate et Augmentis Scientiorum (1623) este cea mai amplă realizată până la sfârșitul modernității. Criteriul după care Bacon face această împărțire a științelor este reprezentat de facultățile intelectului uman: memorie, imaginație și rațiune 61. Modul în care este structurată știința este important
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este cunoașterea. Francis Bacon este cunoscut pentru trei elemente esențiale ale operei sale care au modificat întreaga gândire omenească: teoria idolilor; metoda inductivă (ambele descrise în Novum Organum) și clasificarea științelor (întâlnită în prima parte a operei Instauratio magna, De Dignitate et Augmentis Scientiorum traducerea în limba latină a operei din 1605 Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human)66. Chiar dacă această clasificare este esențială pentru opera baconiană și pentru întreaga modernitate ea a fost puțin studiată în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și experimentale; întocmirea de tabele sau grupări de cazuri pentru a ajuta memoria și a le avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei inducții. Prima parte alcătuiește Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human (ulterior De Dignitate et Augmentis scientiorum), celelalte două trebuiau prezentate în Noul Organon. Pentru a-și explica metoda, Bacon alege un exemplu practic: să descoperim forma căldurii. Primul pas pe care îl face este întocmirea tabelei prezenței (tabula presentiae), în care sunt prezentate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
era o știință în spiritul naturii, facilitând împăcarea cu aceasta, dar și din faptul că nu mai existau conflicte religioase (se împăcase cu biserica). Aceste două tipuri de conflict sunt eliminate de către Bacon: cel dintre știință și biserica în De Dignitate et Augmentis scientiorum, iar cel dintre știință și natură în Novum Organum. Oamenii de știință ai "Casei lui Solomon" sunt înțelepții societății, iar autoritatea lor se extinde și în problemele religioase 132. Preoții nu existau, deci singura autoritate ce conduce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Georges, (coord.), Istoria vieții private, Editura Meridiane, București, 1994. Aristotel, "Categoriile", în Organon, vol. I, Editura Iri, București, 1997. Aristotel, Despre suflet, II, 412 a, Editura Aion, Oradea, 1995. Aritotel, Metafizica (981 a), Editura Iri, București 1996. Bacon, Francis, "De Dignitate et Augmentis scientiorum", în Oeuvres, vol. I, Paris, Charpentier, 1845. Bacon, Francis, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. Bacon, Francis, Cele două cărți ale lui Francis Bacon despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Editura Humanitas, București 2012
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ibidem, I, XII, p. 37. 50 Ibidem, I, XXIII, p. 39. 51 Ibidem, I, XII, p. 37. 52 Anton Dumitriu, Istoria logicii, vol. III , Editura Tehnică, București, 1997, p. 37 53 Clasificarea științelor este realizată de Bacon în lucrarea De Dignitate et Augmentis scientiorum, unde realizează o clasificare completă a științelor. În cazul științelor despre om se folosesc drept criteriu al clasificării gradul de generalizare în care este privit omul, obținându-se clasele: știiința omului în sine și știința omului în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pp. 33-35. 143 Isaac, Newton, Principiile matematice ale filosofiei naturale, Editura Academiei, București, 1956. 1 René Descartes, "Reguli despre îndrumare a minții", în Două tratate filosofice, Editura Humanitas, București, 1992, p. 142, 2 Ibidem, p. 146. 3 Francis Bacon, "De Dignitate et Augmentis scientiorum", în Oeuvres, vol. I, Charpentier, Paris, 1845. 4 René Descartes, "Reguli despre îndrumare a minții", în Două tratate filosofice, Editura Humanitas, București, 1992, pp. 171-177. 5 Francis Bacon, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957, pp. 110-113. 6
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de istoria filosofiei, vol. II, Editura Academiei, București, 1964, p. 369. 59 Francis Bacon, Oeuvres, vol. I, L'Hachette, Paris, 1834, p. 16 60 Voichița Ionescu, Dicționar român-latin, Editura Orizonturi, București, 61 Pentru clasificarea științelor am folosit: Francis Bacon, De Dignitate et Augmentis scientiorum în Oeuvres, vol. I, Charpentier, Paris, 1845; Francis Bacon, Of the Proficence and the Advancement of Learning, Enciclopedia Britanica, Chicago, London, 1952, traducere în limba română a Of the Proficence, realizată de Dana Jalobeanu și Grigore Vida
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]