376 matches
-
deosebit realizat de un proiector, asupra unei figuri de ceară. Puteai jură că respectivul vorbește și-și mișcă ochii și mușchii fetei precum unul dintre noi, cei vii. Trenulețul se plimbă într-un ritm foarte odihnitor, printre tot felul de dihanii de mucava care se mișcă mecanic sau urlă de mama focului. Toată lumea a izbucnit în râs când am călătorit printre stele, pe ritmurile muzicii din „Star Treck-next generation”. A urmat „Cine multi-Vison”, adică un film interminabil despre istoria Spaniei, proiectat
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ole_.html [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
trei țări românești unite, în condițiile în care principalele puteri ale vremii erau Imperiul German și cel Otoman. Un asemenea succes, o asemenea strategie, a stârnit invidia, nemulțumirea dușmanilor săi externi și interni. „Dușmanii se repeziră asupra lui ca niște dihănii sălbatice, cu săbiile scoase. Ci unul dete cu sulița și-l lovi drept în inimă, iar altul degrabă îi tăie capul. Și căzu trupul lui cel frumos ca un copaciu, pentru că nu știuse, nici nu prilejise sabia lui cea iute
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_alba_iulia_vavila_popovici_1384365892.html [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
crengile de pe mal, apoi abia urcă într-un curmal sălbatic. Speriat, mai văzu o creatură nu prea mare care se zvârcolea furioasă în apa de lângă țărm. Pesemne era un crocodil mai mic, adică un pui. Așa se explică de ce acea dihanie nu-l înghiți cu totul. Dar piciorul său era sfâșiat și sângera tare. Rameses, cuprins de frică, urcă în curmal, și începu să strige. Vocea lui se pierdea în întuneric, iar ecouri lungi și surde se reflectau de maluri și
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1423467249.html [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
deșiș, oricât de întunecat ar fi fost, în care să nu pătrundă vreo scânteie de lumină. Dacă îndrăznea cineva să se aventureze mai mult printre copacii seculari, era periculos, fiindcă nu erai niciodată sigur dacă te pândește sau nu, vreo dihanie răufăcătoare, în orice anotimp ar fi fost. Teama că oricând poate să-i iasă în cale vreun animal sălbatic să-l sfâșie, stăpânea ființa omului care își scuipa în sân și-și făcea semnul crucii de câte ori pleca vara la vânătoare
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
nu ardă mâinile Maicii Domnului; nu coș, ca să nu orbeasca; nu țes, nu torc, nu spală, pentru a nu o supără pe Sfântă Vineri; afuma casă cu tămâie, inconjurand-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru că gângăniile și dihăniile să nu se apropie de casă și de pomi. Copiii adună flori de pe câmp și le duc la biserică. În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfanțul Epitaf (numit și Sfanțul Aer) pe sub care toată lumea trece, până în după-amiaza zilei de sâmbătă
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui by http://uzp.org.ro/vinerea-mare-de-ce-nu-trebuie-sa-pui-otet-in-salata-si-ce-trebuie-sa-faci-dimineata-inainte-de-rasaritul-soarelui/ [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
era prea târziu ca să mai dea înapoi.” „Încercă să-și imagineze mutrele celor cărora le golise conturile virtuale.” Bandiții, adică pagubașii, analizează situația: „- Și, atunci, de unde ni se trage? - De la porcii ăia de coreeni!... Poate de la ăia. N-am văzut dihănii mai alunecoase și mai pricepuți la calculatoare, așa ca ei!! Am avut un coreean care ani de zile a hackerit pentru mine de prin conturile cui vroiam eu. - Aha, și ce-ai făcut cu el? Unde-i?... se agită Igor
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Une_harmonie_parfaite.html [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
care se plimbă pe cer! Iată, acum închipuie o inimă uriașă care, se pare că e chiar Inima lui Dumnezeu. Dar care copil nu a visat cu ochii pe cer, la prefacerea rapidă a norilor în fel de fel de dihănii și vrăjitoare. Dar Costeluș vede acum pe cer, din nori, un îngeraș cu aripile strânse, apoi o claie de vată de zahăr. După multe înfățișări, norii s-au ascuns și înserarea a pus stăpânire pe pământ. Băiețelul și-a dorit
CALEŞTI CU POVEŞTI ÎNGEREŞTI. MARIA DOINA LEONTE, POVESTIRI PENTRU FABIAN (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Calesti_cu_povesti_ingeresti_maria_doina_leonte_povestiri_pentru_fabian_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356995_a_358324]
-
ca totdeauna ăl’ bătrânu’ ieși și el, dar numai după ce puse mâna pe altă sticlă de rachiu. Se cam clătina de emoție ținându-se după tinerii războinici care, cu ochii în patru, poate chiar mai mult, se pregăteau să încolțească dihania. Încurajările bunilor săteni atinseră paroxismul. Fiecare dintre ei se vedea în arenă șiroind de sângele spurcat al fiarei, plin de nepieritoare glorie și admirat de ceilalți. Numai că, de data asta, sorții îi aleseseră pe ai lu’ Tălâmbu! Ei urmau
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405442803.html [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
fără bravura viteazului. Dar nici cu lejeritatea povestitorului neimplicat. Din când în când îl invocau pe Dumnezeu, în cuvinte aduse, odată cu timpul, de la creștinii începuturilor: - ... Slavă Ție Doamne, că m-ai păzit di șina tancului nemțesc! O trecut pisti mine dihania. M-au apărat păreții tranșeului abia scobit. Cât pi ci să se năruie malurili ... Doamne ferește! Acolo-mi putea fi mormântul ... - Ș-ai avut puterea s-azvârli grenada dupa el, măi Neculai, îl întreabă a' lui Țugulea, singurul din grupa lui
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
ținea o bâtă, gata să o folosească încă o dată. Inu făcu niște mișcări de apărare, încercă să se ridice, dar se împletici în niște liane și căzu iar. Dădu de ceva moale, neted și lipicos. Vru să retragă mâna, dar dihania i se încolăci pe mâna cealaltă. Era un șarpe ciudat. Nu mai văzu așa ceva până acum. Nu era mare, să fi avut vreun metru în lungime și vreo zece centimetri diametrul capului, dar tocmai acel cap era întruchiparea tuturor ciudățeniilor
ÎNTÂLNIREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1430855149.html [Corola-blog/BlogPost/379721_a_381050]
-
inundă cu-a să vitalitate, Cu-a să mâna credincioasa Mă conduce-n a zilei taină Și-n al clipei curcubeu. Vela se desface tulbure-n bătaia adierii ceasornice Și zbaterea-mi osoasă sporește; Catargul se lovește-n țipete anonime, Dihanii de valuri spumoase Ce invadează seva suflării mele, Gata să mă muște, gata să mă simtă prăpădit, Gata să mă mestece, gata să mă digere... Cu Nun cel veșnic mă îmbrățișez Și cu măști mă învelesc grăbit Să nu fiu
ALEXANDRU ENACHE by http://confluente.ro/articole/alexandru_enache/canal [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
lasă peste mineși mă inundă cu-a să vitalitate,Cu-a să mâna credincioasăMă conduce-n a zilei tainăși-n al clipei curcubeu.Vela se desface tulbure-n bătaia adierii ceasorniceși zbaterea-mi osoasă sporește;Catargul se lovește-n țipete anonime,Dihanii de valuri spumoaseCe invadează seva suflării mele,Gata să mă muște, gata să mă simtă prăpădit,Gata să mă mestece, gata să mă digere...Cu Nun cel veșnic mă îmbrățișezși cu măști mă învelesc grăbitSă nu fiu înghițit de apele
ALEXANDRU ENACHE by http://confluente.ro/articole/alexandru_enache/canal [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
topesc!” „Da’ arzi și mori, că bine știu / Că nu ești bun, nici când ești viu! Așa am să îl vindec eu, / De sperieturi, pe iedul meu. Cu mult păr eu l-am afumat: / Așa de tare l-ai speriat! Dihanie, ți-aduci aminte / Cum mi-ai jurat mai înainte, Pe părul tău? Mi te-ai jurat, / Dar iezii tot mi i-ai mâncat!” „Mă ustură inima-n mine! Fă dară un pustiu de bine Și scapă-mă! Nu-ți fă
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
potolească și le spuse cu mult calm: - Expediția o voi conduce eu! Generalul Prăpădenie va fi ajutorul meu, strategul nostru. El va organiza marșul și tactica de atac. Vă supuneți ordinelor lui și atacați organizat! Ați înțeles? - `Țeles, Majestate! strigară dihăniile, deși cu toții cunoșteau strategia lui Prăpădenie (“La atac, buluc! Prăpădiți totul! Distrugeți, prăpădiți!”). Apoi Iarna continuă: - Cât voi fi în expediție, treburile împărăției vor fi conduse de Baba Cloanța Cotoroanța care va fi ajutată de cele nouă babe și javra
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426018400.html [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
de cele nouă babe și javra sa împuțită:. - Ha, ha, ha! râseră matahalele. - Administrarea teritoriului o va face Negru-Cioară, scumpul nostru Ciorică, ajutat de stolurile sale de agenți și simpaticul nostru Pui de Ger. - Ha, ha, ha! râseră iar uriașele dihănii. - Nu mai râdeți! îi certă Iarna. Dușmanul ne poate ataca și în lipsă, așa că trebuie să avem și aici viteji. De aceea va rămâne la Palat și puternicul Nămețilă, care va organiza apărarea ținuturilor cu luptătorii săi de zăpadă. Iarna
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426018400.html [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
îngrijire a rănilor de către o vrăciță renumită a locului, presvitera Olimbiada. Câțiva din oștenii lui Nicoară, aflați în acest sat situat într-o simetrie perfectă cu Verșenii, trec Moldova dincoace și participă la o vânătoare de mistreți, organizată de localnici. Dihăniile stricătoare de recolte își aveau sălașurile în pădurile de pe dealul Bourei, unde, "zice-se, a doborît Dragoș-Vodă vaca sălbatică". Sadoveanu folosește pentru delimitarea spațiului acțiunii toponimul verșenean, "Dealul Bourei" (convertit însă în "piscul Bourei", probabil pentru a-i da măreție
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
Apoi zmei amenințători apărură în zbor deasupra ei, dar câinele îi alungă și pe aceștia . În cele din urmă, zâna ajunse la castelul vrăjitorilor. Se prefăcu că este o fată sărmană care caută de lucru, așa că fu primită să îngrijească dihăniile ajutoare de vrăjitori. De la lilieci, bufnițe și până la pisici negre, în castel puteai găsi tot felul de lighioane pe care ea trebuia să le hrănească și să le curețe. Zâna, pe numele ei Nini-Noni, se purtă atât de frumos cu
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463129889.html [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
tot uit sârguincios la dop. Aha, iată se mișcă iar dopul... Trag de undiță. Undița deveni grea. Trag cât pot. Răsări un pește mare și greu, lucios la capătul firului. Cârmesc undița grea spre mal. George întoarse capul și văzu „dihania” lucitoare la undița mea. Nu știu cum se face, când am adus peștele deasupra malului, peștele ieși din undiță și căzu pe mal. - Prinde-prinde-l!... Pune piciorul pe el! urla disperat George la mine. Dar peștele, lipa-lipa, din trei patru zvârcoliri ajunsese la
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1395729859.html [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
în paralogica “de bun simț” a corectitudinii sterno-cleido-video-paranoic-mic-politice. Deci Băsescu e rasist, Regele Mihai e rasist, “problemele grave” trec neobservate( ar trebui să fii mai tolerant cu ăștia care au albeața pe ochi, pt că nici tu n-ai observat dihania aia de COMUNISM care trecea provocind vibrații și trepidații de scotea, la propriu, morții din morminte și ne făcea să ne credeam, cum zicea Ghe, “mai tari că viața”!). Treaba e în felul următor: tu, vajnicule antirasist ai o problemă
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
s-o împărtășesc cu voi: “O femeie din Georgia mi-a spus că nu ar trebui să trec prin orașul învecinat pentru că toți albii au plecat de acolo, au rămas doar slugile. Și că negrul sudist e cu totul altă dihanie decât negrul din nord. Astea sunt cuvintele pe care le-a folosit. Povestea asta cu oamenii care m-au avertizat în legătură cu “aia”, cu “ceilalți”, s-a repetat de multe ori. “Aia nu sunt la fel de primitori cum suntem noi. O să te
Frica de oameni by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82391_a_83716]
-
-ntrebare ! Zăpadă-Albă, mândra ta copilă, pierdută-i pe vecie de când Zmeul, o ispiti, țesându-i curcubeul ca nadă. Și-a răpit-o fără milă. O ține în castel în vârf de munte, cu porțile în fiare ferecate și paznici doar dihănii blestemate, pe nepoftiți degrabă să-i înfrunte. S-a juruit hidoasa creatură balaurul și veste-a dat în țară, ca peste ani să-i fie soțioară, Zăpadă-Albă, frageda făptură. Acum e un copil, dar o așteaptă păzind-o pân-o
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418710945.html [Corola-blog/BlogPost/367780_a_369109]
-
bine de trei kilograme, măsurând fără antene cam o jumătate de metru. Așa ceva nu mai văzusem niciodată. Elitrele Îi erau ca niște bucăți de șindrilă, colorate maron Închis, aidoma acoperișului uns cu smoală sub care copilărisem. Joo zărise și el dihania, nevenindu-i să-și creadă ochilor. Ieși de acolo! Îmi spuse el dând la o parte colțul foliei pe unde intrasem. L-am ascultat fără comentarii și nu atât de teama insectei uriașe cât mai ales de teama să nu
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și cu alte zece povestiri adăugate la sfârșit („Vânători moldoveni la Brașov, acum un veac”, „Șorțul verde”, „Veverița”, „Intrarea în viață a lui Nelu”, „Singurătate”, „Cerbul meu”, „Sfat basarabean”, „Când vorbim de lup”, „Dihania singurătății”, „Vânătoarea, acum o sută de ani, în Moldova”). Ediția adăugită a cărții nu a mai avut capitolele numerotate, iar capitolul V („April, - o clipă”), plasat în prima ediție între capitolele „Vânători de lupi, în veacuri vechi” și „Tovarășul meu
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
capitolele „Vânători de lupi, în veacuri vechi” și „Tovarășul meu Voișel e vrednic vânător, ca mulți alții”, a fost reintitulat „Aprilie, o clipă” și a devenit capitolul final al colecției. Prefața și majoritatea celor zece povestiri adăugate ulterior (mai puțin „Dihania singurătății”) proveneau din volumul "Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), fiind preluate și acolo din "Depărtări" (1930). O parte dintre povestiri („Mirajul”, „Sitarii, când prietinii mei se ceartă”, „Ploaie, în păduri depărtate”, „Pasaj de rațe, sara”, „Gâște sălbatice, - adică
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
cu mult înaintea Greciei, a Romei... Recunoaște cineva? Și da, și nu prea Da? Mira-m-aș Tracia, ca civilizație, a recunoscut-o careva? Ba. E, păi, vezi? Iar Traian cu romanii, când au venit, nu au găsit aici, doar dihănii și porci mistreți. Conducătorii din Occidentul de acum, cu șopârle, cu o fi și o păți... În realitate, vor câștig. Domnule profesor, omul, de la noi, are nevoie de pace, liniște în casă și copii la masă. Restul sunt bazaconii Intrigi
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]