61 matches
-
aceea cere desființarea vechilor zapcii și numirea în locul lor a subprefecților titrați. Rosetti se ridică împotriva proprietarilor și arendașilor cari împilează pe țărani. El trimite prefecților o circulară în care le cere să ia măsuri urgente ca țăranii să fie dijmuiți la vreme și să se puie capăt șicanelor care toate au de scop despoierea țăranului. Rosetti propune alegerea magistraților și reforma radicală a acestei instituțiuni. Toată lumea conservatoare se ridică împotriva omului de idei: clasele conservatoare, în întregime, repudiază pe Rosetti
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
mici. Atunci își mai amintea bătrânul morar că păsările de tot felul ale vecinei mai mult pe la moara lui se hrăneau cu ce pica de la coș, motiv pentru care i-a spus cât se poate de răspicat că-i va dijmui din cele galițe exemplarele cele mai arătoase. Iar lelea Zamfira-nevasta îi ținea hangul: Că-aiștia, de la o vreme, numai pe seama noastră trăiesc, că nu au de niciunele și toată ziua bună ziua, leliță Zamfiră, dă, bade Gheorghe, împrumută! Și încă mai face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
strigătele frățiorilor prin care își manifestau nemulțumirea pentru așteptarea lor zadarnică. * * * Măi Tăloi, tu de ce n-ai rămas la tizicul tău de la Puțureni și-ai venit la Mereni să îmbogățești obștea cu încă o familie de sărăntoci pentru a ne dijmui ajutoarele și a ne lua locurile de muncă!.. Nu mai ieși, măi bre, așa în față, ca păduchele în frunte la plimbare pe guler, dacă vrei să nu care cumva să faci cale întoarsă! La noi îi o regulă, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că, la recepție, părțile s-au declarat mulțumite de felul cum și-au îndeplinit obligațiile de muncă și retribuții. Prin urmare, Vasile mergea la sigur, cum s-ar spune, fără niciun fel de riscuri... I-adevărat că șefu' l-a dijmuit cu două sute de € la salariu, dar ce mai contează atâta vreme cât va rămâne cu una mie câștig curat în fiecare lună, în afară de masă și casă!.. În țară, pentru acești bani ar trebui să muncești pe brânci măcar două-trei luni... Dar nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Fa... Fanachi, că bine zâci... recunoștea el cu mândrie că a ucis lupul care intrase demult în legendă pentru faima lui. ... Da, măi, așa-i, eu l-am ucis! repetă el tot mai convins, zâmbind fericit. Suru era lupul care „dijmuia“ toate stânile și gospodăriile din jur, care apărea ca o nălucă, și tot așa dispărea cu oaia în spinare, lăsând în urmă și câteva mursecate, era lupul al cărui, singur numele, băga lumea în răcori... iar el vroia să-l
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bucătar din Aleea Alexandru îl învățase să facă piperadă. Mergeam acolo s-o mîncăm, dacă tocana de berbec de la Hanul lui Manuc nu-i mai plăcea. Îl așteptam la intersecția cu "6 Martie" și venea, înfuriat că vameșii i-au dijmuit pachetul trimis de Brăduț, de la Paris. Lipsea pateul. Catastrofă. Cînd nu devora un Stroganoff, un cotlet-surpriză, o scrumbie în țiplă (micii îi mînca așa cum alții mănîncă semințe), pîndea trufandale prin magazine, într-o continuă vînătoare gastronomico-bahică. Piersici congelate la Fortuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lui, se întâlnește cu Nitas ce trebăluia la ceva pe ogorul său de la hotar pe lângă care tata căuta să se strecoare spre casă, fără a fi văzut. - Hait! zice tata în sinele său, ăsta se va duce direct să-mi dijmuiască grâul. După ce mai merge cam o sută de metri spre casă, face cale-ntoarsă pe un alt drumeag și se postează lângă o clăiță de grâu la ceva depărtare de drum, hotărât să doarmă lângă munca sa. Stând el așa, după
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nou!... Pândarii nu știu, n-au văzut, argații nu, nimic, în sfârșit, nimeni nu știe ce-a fost și cine a fost. Și doar trebuie să fi umblat toată noaptea, nu unul, ci mulți... Și de-abia săptămâna trecută îl dijmuisem, de, cinstit, părți drepte, cum mă știți... Acu vedeți și dumneavoastră norocul meu! Miron Iuga deveni grav și mohorât auzind jelania arendașului, spre deosebire de Grigore, care avea pe față numai batjocură. Bătrânul compătimea pe Buruiană c-a suferit atâta pagubă, totuși
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Urmând aceeași atitudine de clasă, Dan Deșliu scoate o invectivă puternică Împotriva satrapilor, Îndopați cu vlaga mulțimii: «Balaurii cu pântece rotunjite din plânsorile lor obidite, scorpii străvechi, Îmbuibate din suferințele adunate și toate jivinele necurate și fiarele care le-au dijmuit bucuria și soarele!» Metoda aceasta lirică de reînsuflețire a simbolurilor colective menite să poarte aspirațiile populare, prezintă și un aspect discutabil. Ea rămâne valabilă cu condiția ca să nu devină, prin abuz, un fel de scop În sine, zăpăcind pe mânuitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și în vorbirea locală. Iată, în continuare, informații documentare prin care se atestă grădinăritul în zonă și la noi. În anul 1712 aprilie 27, domnitorul Moldovei, Nicolae Mavrocordat, emite o carte domnească prin care împuternicește pe egumenul mănăstirii Neamțului să dijmuiască pe toți oamenii șezători pe moșia satului Piscu din ținutul Tecuci, indiferent de situația socială și de slujbă, dar care au în folosință teren al satului, îi obligă pe toți „să dea a zecea parte din pâine și din fânață
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost de față - zice bătrânul - când au venit Lupu vornic de a strâns cară; și caru lui încă l-au luat înpreună cu dânsu de ș-au strâns dijma până în Prut; întrebându-l dar mai înainte de ce nu mergi să dijmuiești ? El cu gura sa au răspuns că mai înainte n-are treabă”, căci nu este stăpânirea sa. Se înțelege din textul reprodus că marele vornic participa direct la adunarea dijmei de pe câmp, ceea ce nu vor mai face boierii de mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]