61 matches
-
aceea cere desființarea vechilor zapcii și numirea în locul lor a subprefecților titrați. Rosetti se ridică împotriva proprietarilor și arendașilor cari împilează pe țărani. El trimite prefecților o circulară în care le cere să ia măsuri urgente ca țăranii să fie dijmuiți la vreme și să se puie capăt șicanelor care toate au de scop despoierea țăranului. Rosetti propune alegerea magistraților și reforma radicală a acestei instituțiuni. Toată lumea conservatoare se ridică împotriva omului de idei: clasele conservatoare, în întregime, repudiază pe Rosetti
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Îndrepte hotarul moșiei Drăgușeni a lui Vasilache Costache, biv vel stolnic, dinspre Giurgești, Șăndreni și alte moșii În urma pretenției ridicate de Ion Mătăsariul și fratele său Sandul, care se fac moșeni În Giurgești și intră și În moșia Drăgușeni de dijmuiesc, afară de Frenciuci a amrelui logofăt, până ce acesta va trimite vechil cu scrisori. </citation>. Scriem domnie me(a) la credincios bo(i)eriul nostru dum(nealu)i Ștefan Rosăt biv vel pah(arnic), ispravnicul ținutului Vasluiului. Facem știre dum(i)tali
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
care moșii(e) să număscu Drăgușăni, pe apa Stavnicului, În ținut(ul) Vasluiului, ca să alegim despre alte părți acei Drăgușeni, intrând Ion Mătăsariul și cu frate(le) său Sandul și cu alți răzăș(i) de Giurgești și de Căpotești, și dijmuind de câț(i)va ani În hotarul Drăgușenilor. Deci noi mergând am strânsu oameni buni și răzăș(i), anume Adam Buzdugan post, și Ioniți Buzdugan, și Ilii(e) Buzdugan ot Căzinești, și Iurașcu ot Crăciunești, și Dumitrașcu Furăc ot tam
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
prin cules omul face concurență animalelor ce populează În mod obișnuit acel ecosistem. Treaba nu e chiar atât de rea; nu trebuie să uităm că acele animale Își extind domeniul de pe care-și culeg hrana și peste agroecosistemele noastre, adică dijmuiesc recolta. N’avem decât să le urmăm exemplul, extinzându-ne și noi baza trofică, lucru bun, căci astfel transformăm presiunea noastră asupra mediului dintr’una punctiformă, rezumată la ogor, În una difuză, deci tolerabilă. Mai există un soi de cules
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
peste cap, de trei ori, de șapte ori, tu știi ce-ai făcut! Mai fă o dată! Tu ești băiat deștept!... Juga se scarpină în cap. Asta înseamnă că a întrezărit o soluție. Ar fi ceva, spune el gânditor. Vămile... Nu dijmuiesc după lege... Fură... Iau șpagă... Da-da! Fură!se mânie Ștefan. Ai văzut ce căsoaie și-au ridicat?! În vreme de zurbă, inimoșii mușcă țărâna și tâlharii întorc miliardele cu lopata! Vistiernice! poruncește el brusc. Mâine! În zori! Încaleci! Scormonești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
10.000 de lei pentru angajarea unui pitic într-un spectacol. Nu știm cât ia pentru o persoană de înălțime normală, probabil mai mult. Poate că cei în drept l-ar putea determina pe A. Iosefini să nu ne mai dijmuiască veniturile. Nu din cauza codului eticii și echității comuniste, ci pentru că, după toate aparențele, are o situație materială mai mult decât înfloritoare. La Poiana Brașov ocupă vila Șerbănică, la București, pe strada Câmpia Turzii, are o altă vilă. Toate astea și altele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și Lugeani cu tot venitul și să le zeciuiască din pâne, din fân, din vin și din tot ce se va alege" (Uricar, XX, 82). „1742 - Iulie 24. Constantin Mavrocordat Vv. dă volnicie egumenului de la Barboiu să stăpânească și să dijmuiască moșiile Dragomireștii și Zberoaia din țarină, din fânețe, din prisăci cu stupi și grădini cu legume, după obicei. Oamenii ce șed acolo să se așeze cu egumenul ca să-i facă slujbă" (Academia Română mns. nr. 13). „1760 - Iunie 8. Ion Teodor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se mai lua pe seama Domniei ușurul (dijma) de la tătarii care închiriau pământul de hrană pe moșiile Moldovei". Dania aceasta produsese foarte multe nemulțumiri deoarece ușurgiii, amploiații domnești, care o strângeau de la tătari, nu se opreau numai la domeniile statului, ci dijmuiau și ogoarele ocupate de tătari pe moșiile particularilor. Matei Ghica pune capăt unor asemenea abuzuri. De vreme ce aceste moșii sunt miluire de la vechii repaosați - al căror moși și strămoși le obținuseră pentru dreapta lor slujbă și credință de la Domnie, iar altele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fier și-n tot acest timp bate un vânt câinos de pâslă și de smoală și-i tot mai frig și-i tot mai amar ce caut printre suflete de carton care trag să moară înseriate cu gramajul de divinitate dijmuit cu stanța pentru stația terminus pusă rău și unde mă duc cu pata asta de soare în palme culeasă din ochii ei cu umbra lui Dumnezeu grea pe inimă vai nu-i nimeni să se bucure de aceste daruri chiar
Poezii by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
De obicei, proprietarul terenului, făcea o claie mai mică pentru plata jitarului. Acesta trecea cu o căruță la sfârșit de vară și le strângea din capătul locurilor. Chiar dacă țăranii aveau pământ, aceștia tot lucrau la boier, iar produsul final se dijmuia. De această dijmă nu se ocupa direct boierul ci administratorul moșiei. Acesta alegea una din cele două grămezi de porumb mari pe care le făcea țăranul. Țăranul trebuia să le facă egale, în caz contrar administratorul o alegea pe cea
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
de cactuși numiți de localnici „limba soacrii". În păduri este comun ursul, nărăvit uneori nu numai la vitele locuitorilor ci și la stupii și poamele de prin ogrăzi. Îl urmeaza cerbul carpatin, căpriorul, lupul, râsul și mistrețul, acesta din urmă dijmuind și el toamna lanurile de porumb și culturile de cartofi. Destul de frecvent se întâlnește jderul și veverița cât și, uneori, pisica sălbatică. În zona colinară, ba chiar și în lunca Oltului, își fac veacul, „iezănea”(bursucul), iepurele, vulpea,nevăstuica, „helciu
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]