118 matches
-
extragerea unei cantități mari de bilă pentru a nu decomprima calea biliară și a scădea vizibilitatea intraluminală;dilatatarea traiectului se va face rapid evitând extravazarea bilei în peritoneu; Această etapă poate predispune la complicații, având în vederea vizibilitatea insuficientă a vârfului dilatatoarelor;introducerea cateterului este etapa cea mai dificilă și cea mai expusă la incidente din cauza vizibilității foarte scăzute a cateterului; Este posibil ca în momentul introducerii, cateterul să nu urmeze firul ghid, ci să aibă un traiect perihepatic extrăgând și firul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
folos. Laxativele saline sau osmotice se vor administra numai la cei cu simptomatologie mai severă și de durată. 19.7. Neuropatia pupilară Dimensiunile pupilei sunt în totalitate controlate de fibrele vegetative. Lumina induce constricția pupilară prin activare parasimpatică. Dimpotrivă, tonusul dilatator alfa-adrenergic este mobilizat de întuneric sau de stările emoționale. La examenul iridologic (pus la punct, la noi în țară, de dr. Ala Bondarciuc), marginile pupilei la pacienții diabetici apar adeseori neregulate, cu preferință în anumite sectoare, în afara conturului neregulat al
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
dr. Ala Bondarciuc), marginile pupilei la pacienții diabetici apar adeseori neregulate, cu preferință în anumite sectoare, în afara conturului neregulat al inelului intern, în regiunea "inelului autonom" (zona de convergență a inervației simpatice și parasimpatice ce acționează musculatura constrictorului și respectiv, dilatatorului pupilar) se înregistrează un aspect "destrămat", "fracționat", uneori pe tot conturul său, alteori numai în unele zone, notate conform cifrelor de pe cadranul unui ceas (27, 50). La pacienții insulinodependenți se constată uneori depuneri iriene de pigment galben, care ar putea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
recuperarea funcțională a cordului între perioadele de activitate ritmică intensă. La rândul lor, vasele sanguine sistemice se contractă mai ales în cazul vascularizației abdominale și tegumentare sub influența predominenței simpatice. Stimularea parasimpatică nu are efect direct asupra vaselor, cu excepția acțiunii dilatatoare din anumite arii restrânse, cum sunt cele din regiunea feței. Asupra presiunii arteriale determinată de funcția de pompă a inimii și rezistența vasculară periferică la fluxul sanguin, stimularea simpatică determină atât creșterea ambelor componente presionale, ceea ce conduce la hipertensiune arterială
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de altitudine etc.). În anemie, dimpotrivă, numărul de hematii scăzând, viteza de circulație a sângelui crește ca urmare a reducerii vâscozității, iar presiunea sanguină are tendință la scădere. În anumite teritorii (piele, mușchi, rinichi, inimă), eferențele simpatice acționează în sens dilatator prin intermediul acetilcolinei (simpaticul colinergic). Simpaticul cervical, de exemplu, trimite impulsuri vasodilatatoare atât la vasele coronare, cât și la mucoasa bucală și narine. Glandele sudoripare sunt, de asemenea, inervate de fibre simpatice colinergice, a căror stimulare duce la formare de bradikinină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de receptori adrenergici. La nivelul vaselor coronare, de pildă, predominând receptorii de tip -adrenergic, mediatorii simpatici produc efecte coronarodilatatoare. Prin acțiunea indirectă (metabolică), catecolaminele intensifică glicoliza cu participarea AMP ciclic rezultat din activarea adenilciclazei membranare, crescând sinteza de acid lactic, dilatator și permeabilizant capilar. Acesta intervine probabil în faza a doua de vasodilatație compensatoare, alături de ionii de potasiu și plasmakininele formate secundar activării proteazelor (kalicreine) de către adrenalină (Rocha e Silva, 1963). Contrar catecolaminelor, a căror participare la homeostazia circulatorie se datorează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
participare la homeostazia circulatorie se datorează acțiunii directe cardiovasculare, acetilcolina, ca mediator al fibrelor parasimpatice terminale și colinergice ganglionare, acționează mai complex. Prin acțiunea sa parasimpaticomimetică de tip muscarinic, acetilcolina provoacă vasodilatație periferică și inhibarea activității ritmice a cordului. Răspunsurile dilatator și cardioinhibitor sunt de scurtă durată, datorită inactivării imediate de către colinesteraze și apar potențate de ezerină și inhibate de atropină. Spre deosebire de catecolamine care activând prin intermediul receptorilor beta-adrenergici și a proteinei Gs cuplul adenilatciclază-AMPciclic, stimulează canalele sarcolemale de Ca++ și pacemaker
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Prin astfel de interrelații se realizează antagonismul interstimulant dintre componenta simpatică și cea parasimpatică, necesar restabilirii echilibrului dinamic hemocirculator. Cataboliții acizi de tipul CO2, H+, ATP, ADP, adenozinei și acidului lactic sunt puternic vasodilatatori, permeabilizanți capilari și hipotensori. Prin efectele dilatatoare locale asigură creșterea fluxului sanguin și satisfacerea nevoilor circulatorii dintr-un anumit teritoriu, fără solicitarea exagerată a cordului și circulației generale, fenomen cunoscut sub numele de hiperemie funcțională. Prin intermediul medulosuprarenalei, zonelor reflexogene și al centrilor vasomotori din F.R., CO2 provoacă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasodilatația produsă de papaverină și nitriți s-ar datora inhibării consumului de O2. În afara oxigenului și cataboliților acizi, un rol nu mai puțin important revine histaminei, serotoninei și polipeptizilor vasoactivi discutați la capitolul privind hormonii locali. Histamina este un puternic dilatator arteriolar și constrictor venos, dublat de o marcată acțiune permeabilizantă a capilarelor. La rândul său, serotonina provoacă vasoconstricție în teritoriul splanhnic și vasodilatație cutanată, însoțită de veno-constricție, mai ales în sindromul carcinoid. Plasmakininele (bradikinina și kalidina) - rezultate din activarea enzimatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cervical la iepure, a obținut vasodilatație și creșterea temperaturii urechii de partea respectivă; prin excitarea capătului periferic al acestuia, a produs efecte contrarii de tip vasoconstrictor. În anumite teritorii vasculare (mușchi striat, inimă, creier), descărcările eferente simpatice acționează în sens dilatator, printr-un mecanism amplu discutat în literatură. După majoritatea autorilor, atât acțiunea stimulantă cardiacă, cât și cea dublă vasculară se datoresc efectelor musculare, directe, asupra unor receptori specifici și efectelor metabolice, indirecte, ale mediatorilor simpatico-adrenergici, noradrenalina și adrenalina. Răspunsurile vasculare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de un sens sau altul depind, după Ahlquist (1948), de predominanța receptorilor adrenergici de tip alfa (vasoconstrictori) sau beta (vasodilatatori) din intimitatea peretelui vascular. În afara simpaticului cu cele două tipuri de receptori adrenergici, un rol important deține, în vasomotricitate, simpaticul dilatator colinergic. După Folkow și Uvnăs (1954), acesta ar produce pe cale cortico-hipotalamo-spinală vasodilatația neuroreflexă de la nivelul musculaturii striate în stare de activitate. Printr-un mecanism similar, de natură simpatico-colinergică, se realizează și vasodilatația cutanată din timpul secreției sudorale. Fenomenul, fiind potențat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și centrilor vasomotori implicați în apariția răspunsurilor reflexe de autoreglare nervoasă, adaptare și control al circulației. În plus, prin acțiunea metabolică indirectă, catecolaminele, și îndeosebi adrenalina, intensifică glicoliza, cu participarea cAMP rezultat din activarea adenilatciclazei membranare, formatoare de acid lactic, dilatator și permeabilizant capilar. Acesta participă la producerea vasodilatației compensatoare, împreună cu ionii de potasiu și cu plasmakininele formate secundar activării proteazelor tisulare (kalicreine) de către adrenalină. Contrar catecolaminelor, acetilcolina, făcând oficiul de mediator chimic al fibrelor parasimpatice terminale și simpatico-parasimpatice ganglionare, acționează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formate secundar activării proteazelor tisulare (kalicreine) de către adrenalină. Contrar catecolaminelor, acetilcolina, făcând oficiul de mediator chimic al fibrelor parasimpatice terminale și simpatico-parasimpatice ganglionare, acționează mai complex. Prin acțiunea parasimpatomimetică directă provoacă vasodilatație periferică și inhibarea activității contractile a cordului. Răspunsurile dilatator și cardioinhibitor sunt însă de scurtă durată, datorită inactivării imediate de către colinesteraze. Cea de-a doua acțiune a acetilcolinei, excitoganglionară, contribuie la apariția reacțiilor compensatoare adreno-simpatice, eliberatoare de catecolamine, de la nivelul ganglionilor simpatici și medulosuprarenalei, considerată, din punct de vedere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
chimici simpatico-parasimpatici, un rol important în autoreglarea presiunii sanguine revine cataboliților acizi (CO2, H+, acid lactic, ATP, adenozină etc). Aceștia sunt puternic vasodilatatori și hipotensori. Acțiunea lor se exercită cu predominanță la nivelul vaselor mici din teritoriul arteriolo-capilar. Prin efectele dilatatoare locale asigură în primul rând creșterea fluxului sanguin și satisfacerea nevoilor circulatorii crescute ale organelor în stare de hiperactivitate, fenomen cunoscut sub denumirea de hiperemie funcțională. Creșterea conținutului în cataboliți acizi, rezultați din combustiile exagerate tisulare, intervine apoi în reacțiile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și necesare atât asigurării fluxului sanguin local, cât și activității lor specifice. Dintre factorii umorali care-și dispută candidatura pentru rolul de hormoni locali implicați în reglarea circulației fac parte histamina, serotonina și polipeptidele vasoactive. Histamina este un puternic agent dilatator al arteriolelor, dublat de o marcată acțiune de creștere a permeabilității capilare. Cele mai mari cantități de histamină se găsesc în piele, tubul digestiv și țesutul pulmonar. Ea rezultă din decarboxilarea histidinei la nivelul mastocitelor, unde se găsește depozitată sub
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1 g de bradikinină în artera brahială la om determină creșterea de 6 ori a fluxului sanguin în membrul superior respectiv. Introducerea unei cantități infime intradermic provoacă un marcat edem local prin creșterea permeabilității capilare. La concentrații molare egale, efectele dilatatoare și permeabilizante ale bradikininei sunt de 10-15 ori mai intense decât ale histaminei. În timp ce presiunea sistolo-diastolică scade brutal, frecvența și debitul cardiac cresc, ca urmare a reacțiilor neuro-reflexe declanșate de efectele iritante ale bradikininei asupra filetelor senzitive. Ca și histamina
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Segmentul faringian al căilor respiratorii superioare fiind colababil, realizează o coordonare complexă a activității musculare, buco-faringo-laringiene, care asigură rolul triplu (digestiv, respirator și fonator) al acestora. Echilibrul dinamic dintre presiunea hipofaringiană, ca forță de îngustare a faringelui, și activitatea mușchilor dilatatori ai acestuia (tensorul vălului palatului, genioglosul, geniohioidianul, stiloglosul și cricoaritenoidianul posterior) este determinant în asigurarea permeabilității căilor respiratorii superioare și funcției ventilatorii. La acestea se adaugă activitatea mușchilor constrictori ai căilor aeriene superioare (ridicătorul vălului palatului, constrictorii faringelui, cricoaritenoidienii laterali
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sensibili mai ales la izoprenalină și adrenalina eliberată de glanda medulosuprarenală sau administrată exogen. Unele filete simpatice ajung numai până la nivelul ganglionilor parasimpatici, exercitând efecte modulatoare în sens inhibitor asupra căii eferente vagale postganglionare. Contrar simpaticului, prevăzut cu proprietăți predominant dilatatoare, stimularea fibrelor parasimpatice provoacă o puternică bronhoconstricție, prin intermediul acetilcolinei, ca mediator chimic. Eliberarea acesteia este potențată de serotonină și inhibată de noradrenalină și prostaglandina E2. Administrarea de substanțe blocante ale receptorilor M-colinergici (muscarinici), cum este atropina, din contră, relaxează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipertensiune; - hipertensiunea rezultată în circumstanțele anterioare dispare după administrarea de extracte de medulară renală; - grefarea unui rinichi normal atenuează hipertensiunea produsă de binefrectomie. Injectarea de PGA2 la un bolnav cu hipertensiune esențială aduce tensiunea la normal, ca urmare a efectului dilatator arteriolar direct, urmată de scăderea rezistenței periferice. Plecând de la aceste constatări experimentale, s-a emis părerea că una din cauzele hipertensiunii esențiale ar putea fi carența congenitală sau câștigată în prostaglandine de origine renală. În acest fel, se confirmă ideea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
șobolan. În general, proprietățile vasodilatatoare sunt de aproximativ 10 ori mai intense decât ale histaminei. Injectate intravenos la om, kininele plasmatice produc roșeața tegumentelor și dilatarea vaselor din mușchi, creier, rinichi, coronare etc. Adeseori provoacă durere de cap pulsatilă. Efectele dilatatoare sunt consecința acțiunii directe asupra musculaturii netede prevăzute cu receptori specifici. Aceștia sunt de cel puțin două tipuri: B1, prezenți în vase, și B2, în musculatura netedă a tubului digestiv. Prin acțiunile dilatatoare de la nivelul teritoriului arteriolo-capilar, plasmakinele participă la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Adeseori provoacă durere de cap pulsatilă. Efectele dilatatoare sunt consecința acțiunii directe asupra musculaturii netede prevăzute cu receptori specifici. Aceștia sunt de cel puțin două tipuri: B1, prezenți în vase, și B2, în musculatura netedă a tubului digestiv. Prin acțiunile dilatatoare de la nivelul teritoriului arteriolo-capilar, plasmakinele participă la realizarea hiperemiei funcționale a organelor în stare de activitate (glande exocrine, inclusiv cele sudorale, musculatura scheletică, miocard etc.). Există o adevărată competiție între polipeptidele vasoactive dilatatoare de tipul bradikininei, pe de o parte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
musculatura netedă a tubului digestiv. Prin acțiunile dilatatoare de la nivelul teritoriului arteriolo-capilar, plasmakinele participă la realizarea hiperemiei funcționale a organelor în stare de activitate (glande exocrine, inclusiv cele sudorale, musculatura scheletică, miocard etc.). Există o adevărată competiție între polipeptidele vasoactive dilatatoare de tipul bradikininei, pe de o parte, și cele constrictoare de tip angiotensinic, pe de alta, cu rol determinant în autoreglarea tonusului arteriolo-capilar (fig. 152). Competiția se realizează atât la nivel de substrat alfa2-globulinic, cât și la nivelul enzimei de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de agregare plachetară) și imunologice (stări alergice de tip astmatic, cutanat, artritic etc.). În reacțiile inflamatoare, de exemplu, se produce o creștere mai întâi a prostaglandinelor PGE și apoi PGF. Primele contribuie la modificările de permeabilitate vasculară locală, potențând efectele dilatatoare și permeabilizante ale bradikininei. Totodată, ele favorizează procesul de chemotactism leucocitar. Prostaglandinele PGF2a intervin ulterior pentru a limita efectele acestora. Spre deosebire de prostaglandine, prostaciclinele și tromboxanii intervin cu rol determinant în agregarea plachetară. În timp ce prostaciclinele PGI1 și PGI2 posedă proprietăți vasodilatatoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]