118 matches
-
fr. la station este în germană die Station [di: statsi΄on], dar în neerlandeză het station [ət stasi΄on/statsi΄on], de genul neutru. În germană, la fel ca în neogreacă, sînt de genul neutru toate substantivele realizate cu ajutorul sufixelor diminutivale -chen [xən] și -lein [lain], indiferent de genul substantivului inițial: das Mütterlein "mămică", das Tischlein [das ΄ti∫lain] "măsuță" (< der Tisch), das Hündchen [das ΄xündxən] "cățeluș" (< der Hund). Și în limba neerlandeză derivatele cu sufixul diminutival -je [üe] sînt toate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
substantivele realizate cu ajutorul sufixelor diminutivale -chen [xən] și -lein [lain], indiferent de genul substantivului inițial: das Mütterlein "mămică", das Tischlein [das ΄ti∫lain] "măsuță" (< der Tisch), das Hündchen [das ΄xündxən] "cățeluș" (< der Hund). Și în limba neerlandeză derivatele cu sufixul diminutival -je [üe] sînt toate de genul neutru: het straatje [ət ΄stra:tüe] "străduța" de straat, het vrouwje [ət vrauüe] "femeiușca" de vrouw. De gen neutru sînt, în limba germană, și substantivele colective, îndeosebi dacă sînt forma-te cu prefixul ge-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca, după „masa de cununie”, nuntașii să danseze „jidovește”, adică să Încingă Hora ovreiască sau Jidoveasca ori Jidăncuța <endnote id="(99, p. 318 ; 32, p. 588)"/>. Stelian Dumistrăcel crede că astfel de nume de dansuri, „ce se prezintă sub formă diminutivală (Jidofcuța, Ovreicuța mânioasă...), sporesc nota de apropiere [Între etnii], de simpatie chiar” <endnote id="(231, p. 225)"/>. Conform logicii magice amintite, tot la români se crede că, dacă În vreunul dintre drumurile parcurse cu prilejul nunții se Întâlnește un preot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de venetic, pe care nu și-o acoperă. El are o vie aspirație eugenică de puritate a rasei. Opera lui Eminescu, lui Goga exprimă această stare de spirit. [...] Țăranul de la Dunăre e mai idilic și epicurean, aplecat spre grațios și diminutival. „Jalea” ardeleană a lui Goga nu se va găsi la Dunăre și nici ritualul milenar din poezia lui Coșbuc. Aici la Siret, ori pe Dâmbovița, oamenii sunt mai hârșiți cu imigranții și se lasă cuceriți de soare și ierburile câmpului
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
al limbii, precum: latinești moștenite: baie, bătaie, cheie, femeie, foaie, oaie, râie, scânteie, slave claie, copaie, laie, lețcaie/lăscaie, zoaie (< bg., ucr.), turcești capuchehaie, ceacâie, odaie, grecești lămâie, tămâie, tigaie. Se includ aici și creațiile pe teren românesc cu sufixul diminutival -uĭe, creații restrânse numeric și ca distribuție etimologică (sufixul apare la formații vechi: cărăruie, cetățuie, ferestruie). Imprumuturile culte sunt foarte rare. O situație specială are statuie, care înlocuiește mai vechiul statuă - statue 23. Integrate parțial acestui tipar sunt și câteva
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
e)e - (e)ǐ din forme ca: alee - alei, idee - idei, epopee - epopei, diaree - (DOOM2 recomandă pluralul diarei), melopee - melopei, trahee - trahei 24, fie o formă invariabilă precum: acnee, apnee, cefalee, cornee, logoree, maree, tranșee 25 etc. - Niciuna dintre creațiile diminutivale recent înregistrate (și nu sunt puține!) nu se mai obține cu ajutorul sufixului diminutival -ĕa, care, în istoria mai veche a limbii române, a aparținut acestui tipar flexionar (floricea - floricele). - Specializarea stilistică a formei de plural (vezi pluralele: cosmeticale, filologicale, istericale
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
diaree - (DOOM2 recomandă pluralul diarei), melopee - melopei, trahee - trahei 24, fie o formă invariabilă precum: acnee, apnee, cefalee, cornee, logoree, maree, tranșee 25 etc. - Niciuna dintre creațiile diminutivale recent înregistrate (și nu sunt puține!) nu se mai obține cu ajutorul sufixului diminutival -ĕa, care, în istoria mai veche a limbii române, a aparținut acestui tipar flexionar (floricea - floricele). - Specializarea stilistică a formei de plural (vezi pluralele: cosmeticale, filologicale, istericale, mitologicale, politicale, vadimale, purtând conotații depreciative, ironice 26) este semnul convertirii unui procedeu
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
circulat și două în limba germană : Weischora (1774), Wijschora (1790). În 1803, în Viișoara trăiau 850 de locuitori, iar în 2002 se înregistrau 1179. Biserica a fost zidită în 1777, iar școala primară a fost construită în 1911. Et.: formația diminutivală viișoară formată din vie d. lat. vinea + suf. -ișoară. B. Toponimie minoră ALUNIȘ, pădure pe partea dreaptă a râului Cașin, pe ale cărui maluri cresc mulți aluni, ceea ce înseamnă că denumirea topică este legată de natura vegetației. Et.: d. ap.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
munte mic, culme » d. sl. občina + ap. rotundă (feminin) d. lat. rotundus. OUȘORU, culme muntoasă (753 m. înălțime) care face parte din Subcarpații Vrancei. De aici izvorăsc pâraiele Zăbrăuți, Pepeni, Căiuți și Bogdana. Et.: ap. ou d. lat. ovum + suf. diminutival -șor. Și acest nume de loc era la origine o metaforă, fiindcă era determinat de forma oronimului respectiv, asemănătoare cu cea a unui ou. De altfel, toponimul este răspândit în întreaga Românie, dar în mod deosebit în Moldova și Bucovina
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
35 km. lungime). A fost cunoscută și cu numele Culmea Tazlăului și Pietricica Bacăului. Toponimul este cunoscut în zonele muntoase și subcarpatice din țara noastră, precum vârful Pietrosul, Pietrișul, Pietroasa, Petrila, Petricani ș.a. Et.: ap. piatră d. lat. petra + suf. diminutival -icică. PISCUL STEJĂRIȘULUI, vârf de deal în localitatea Pralea, situat în pădurea Ursoaia, acoperit cu pădure de fag, ceea ce explică pe cel de al doilea termen din toponimul compus. Et.: ap. pisc d. vsl. piskŭ + ap. stejăriș « pădure tânără de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
prezent inclus în orașul Târgu Ocna. Izvorăște din Munții Berzunțului. Apelativele vâlcea și vâlcică sunt prezente nu numai în poezia populară, ci și în toponimia românească (există numeroase localități care sunt denumite Vâlcele ). Et.: ap. vâlcea d. lat. vallicella + suf. diminutival -ică. VÂRFUL DOBREI, vârf din vecinătatea localității Mănăstirea Cașin, care desparte Dobrele Mari de Dobrele Mici. Et.: ap. vârf d. vsl. vrŭhŭ + n. pers. Dobra (din aceeași familie cu Dobru, Dobrea, Dobre și derivatele sufixate corespunzătoare) d. slv. dobrŭ “bun
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
acestora; accentul; intonația; semnele de punctuație; corespondența intonație transmitere/solicitare de informații, manifestare a planului emoțional semne de punctuație; * nivelul lexical-semantic: cuvântul formă, sens; vocabularul fundamental; masa vocabularului (regionalisme, termeni populari, arhaisme, neologisme, termeni de specialitate etc.); derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc.; compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere; conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); împrumurile din alte limbi (eventual, în corelație cu anumite conținuturi abordate la activitatea opțională o limbă străină); sinonimia
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
pe care-l reprezintă, sunt abordate în manieră adaptată, accesibilizată în cadrul activităților de educare a limbajului (și nu numai); este vorba despre conținuturi recunoscute, identificate, actualizate, fixate într-o practică a comunicării orale și scrise, nu teoretizate; derivarea cu sufixe diminutivale ia, de exemplu, forma ,,lucrurilor/ființelor/cu-vintelor alintate"; adaptarea la particularitățile interlocutorului se realizează prin jocuri de rol în care copilul vorbește cu prietenul său cel mai bun, cu mama, cu bunica, cu o vecină, cu doamna educatoare, cu domnul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
lexical și sintactic să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect Cuvântul Silaba Sunetul Sunetele limbii române să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței Sensul cuvintelor Sinonimia Antonimia Omonimia Paronimia Polisemia Derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc. Compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Substantivul genul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
care?, E mare, că-i mare, nu lac. etc.), Pare..., dar este... (omonime), structuri paronimice ri(t)mate300, Detectiv de...cuvinte asemănătoare (paro-nime), Eu spun..., tu înțelegi..., Cuvântul buclucaș (cuvinte polisemantice) etc.; mijloacele de îmbogățire a vocabularului: derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, colective, moționale, adjectivale etc., cu prefixe negative, compunerea, conversiunea, împrumuturile din alte limbi prin Alintă!, Micșorează!/ Mărește!, Spune mai multe...!, Perechea lui...este..., Jocul calităților/defectelor, Loto-ul opuselor/contrariilor, Ne-... (diferite tipuri de derivate), 2 în 1, 3
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
sufixare conține o altă opoziție, de data aceasta între dimensiunea negativă (malefică, distructivă) a lumii poetice și cea pozitivă (estetică, eroică), la care naratorul popular aderă. Sufixele augmentative definesc planul sacrului stâng: leoi, săncoi, strânsoi, fricoi, spăimoi, jidăvoaică, în timp ce sufixele diminutivale arată o implicare afectivă față de lumea familiară (sătișoare), erou fiușori, voinicel) și toate caracteristicile lui (fețișoară, mustăcioară), calul acestuia și harnașamentul (călușel, frâușor), ajutoarele năzdrăvane (vulturii au gușicioară, unghișoară), animalul sacrificat (bourel) ori ipostaza arborelui lumii (merișor). Dacă sufixele augmentative
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
năzdrăvane (vulturii au gușicioară, unghișoară), animalul sacrificat (bourel) ori ipostaza arborelui lumii (merișor). Dacă sufixele augmentative au și rolul de a supradimensiona puterile și apariția malefică, în plus față de a ilustra relația de dușmănie, inclusiv cu cel care povestește, sufixele diminutivale nu micșorează deloc atributele zugrăvite, ci le dau o încărcătură afectivă și îl implică prin aceasta pe ascultător de partea binelui. Sufixele ce formează adverbe sunt, de asemenea, numeroase în texte, acumularea lor în unele fragmente conturând un portret expresiv
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
două sau mai multe cucoane sporovăiesc drăguț, despre tot felul de întâmplări de viață, triste sau dră guțe, contemplă poșețele, rochițe sau pantofiori drăguți, se plâng nițel de bărbați, deși, una peste alta, sunt drăguți. „Drăguț“ funcționează bine în regim diminutival. Se împacă bine cu „mâncărică“, „hăinuțe“, „plimbărică“, „supiță“, „bârfuță“, „glumiță“ etc. Știu. Degeaba bombăn. Foarte multe telespectatoare adoră acest tip de emisiuni. Ce pot pentru ca să spun? Sunt drăguțe. Sunt fete bune. Sunt ale noastre.) Cu „fascinant“ e altceva. E unul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
dar la ei acest sentiment nu vine pe un teren pe care-l simt gol, ci pe unul care trebuie curățat. Ei debutează prin a critica tot ce s-a făcut înainte, reproșînd pașoptiștilor candoarea, emfaza și, în general, caracterul diminutival, adică hipocoristic, al concepției și al vocabularului lor. Junimiștii dau naștere spiritului critic românesc. Totul, inclusiv idei ca aceea de națiune ori de patrie, care păreau pașoptiștilor nenegociabile, este pus de ei în marginile adevărului. O logică universală le reglează
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]
-
sau improvizația tranziției au produs la noi cărți lipsite total de numele autorului sau al coordonatorului. Un autor își poate modifica numele, de la o carte la alta, prin adoptarea unuia dintre pronume ca variantă preferată, prin opțiunea pentru o formă diminutivală, prin alăturarea sau renunțarea la un supranume. Numele de familie al femeilor se schimbă, în multe țări, prin căsătorie, ceea ce poate produce o anume dezordine în lista bibliografică. Manualele de redactare științifică discută multe dintre aceste probleme; unele indicații circulă
Bibliografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8052_a_9377]
-
confrunte cu un exaltat, dar descoperă un om liniștit și, curând, chiar senin, organizând o călătorie, gândindu-se cum să-l impresioneze pozitiv pe Victor Hugo. 1 În spaniolă pesadilla "coșmar" este format de la pesada "apăsare a inimii" cu sufixul diminutival - illa.(nota traducătoarei).
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
dau de urmă pe Google, dar mi-au apărut mai mulți Ovidiu Simion, din toate colțurile țării, așa că am renunțat la tentativa de a-l identifica pe autorul Virginicăi (între noi fie vorba, odios nume, mai ales în forma sa diminutivală). M-am mulțumit cu foarte succinta recomandare a lui Gabriel Dimisianu (cel care, de altfel, mi-a împrumutat cartea), "un fel de Lolita, dar vezi dumneata despre ce e vorba". Este inutil să spun că trimiterea la Nabokov îmi sporește
Romanian Beauty by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7596_a_8921]
-
numele: "maica Vicenția", "maica Alina"; "Maica Mihaela are 21 de ani" (Evenimentul zilei = EZ 2424, 2000, 6) și mai ales gradul sau funcția în ierarhia monahală. Citatul următor conține pe maică în titulatura maica stareță, dar preferă forma de origine diminutivală pentru celelalte călugărițe: "doar maica stareță și cîteva măicuțe mai școlite se ocupă cu administrația" (ib.). La plural, cel puțin, echivalența între maici și măicuțe pare perfectă; în limba de azi mi se pare totuși că se observă o ușoară
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
nu însă și de Dicționarul explicativ (DEX), pansea ar fi pătruns în română printr-un intermediar neogrecesc, care ar explica relativa vechime și răspîndire a numelui florii. Solida fixare în limbă e dovedită de altfel și de existența unui derivat diminutival, care a devenit o denumire alternativă: panseluță. Oricum, diversificarea formală și încadrarea morfologică în genuri diferite au accentuat în română ceea ce în limba de origine (ca sursă directă sau mai îndepărtată) era doar o diferență de sens. Panseu aparține unui
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
reacții de respingere chiar din interiorul mediilor lor specifice: „urăsc (...) în general cuvintele din categoria: puiuț, scumpel ... am oroare de ăia care intră (...) cu nickuri de genu (...) «un dulcik»” (FanClub Forum, 21.09. 2003). Unele dintre cele mai frecvente adjective diminutivale noi sînt într-adevăr dulcic (în DEX apare în schimb dulcișor), scumpic, scumpel (în DEX există doar scumpușor și scumpișor) și drăguțel (în DEX doar drăguleț, drăgulic, drăguliță). Diminutivele în discuție aparțin registrului familiar din mediul urban, în vreme ce în DEX
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]