140 matches
-
și un smoc de blană la capătul cozii. Picioarele sunt scurte și groase, puternice, cu labe mari. Ghearele sunt și ele mari, ascuțite și încovoiate, total retractabile. Coloritul este deschis, acoperit dungi (la tigri) sau pete (la leoparzi și jaguari). Dimorfismul sexual este caracteristic leilor: femelele acestei specii sunt lipsite de coamă. Dispun de o configurație dentară completă. Dinții sunt foarte tari, colții relativ scurți dar puternici. Laringele și coardele vocale sunt bine dezvoltate și flexibile, ceea ce le permite reprezentanților genului
Panthera () [Corola-website/Science/326794_a_328123]
-
Swartkrans; Kromdraai (Africa de Sud) - 1,8 mîl. ani, denumit inițial P"aranthropus robustus", fata largă, fosa subtemporală profundă; East Turkana (Ileret, Koobi Foră) (Kenya) -1,8/1,5 mîl. ani, cu un volum cranian de aprox. 500 cm³, craniu foarte robust, dimorfism sexual (creasta sagittală la masculi), prognatism accentuat și molări foarte accentuați în raport cu caninii și premolarii, oase excepțional de groase. Este sub semnul întrebării dacă aceștia au produs unelte (la Olduway, resturi de "A. robustus" au fost identificate în același nivel
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
lui este modestă în comparație cu alți șerpi mari, cum ar fi pitonul reticulat sau pitonul birmanez și poate avea lungimi între 0,9m și 4m, în funcție de zona în care trăiește și de cât de ușor își găsește de mâncare. Specia prezintă dimorfism sexual, femelele fiind în general mai mari în lungime și circumferință decât masculii. Astfel, lungimea tipică pentru o femelă matură este între 2,1m și 3m, iar pentru un mascul între 1,8m și 2,4m. Nu este neobișnuit ca
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
constrictor. Boa constrictor poate ajunge până la 27 kg. Femelele, mai mari decât masculii, cântăresc în mod obișnuit între 10 și 15 kg. Unele specimene pot atinge și chiar depăși 45 kg, dar acestea sunt cazuri excepționale. Un alt exemplu al dimorfismului sexual reprezintă faptul că masculii au în general cozi mai lungi decât femelele, pentru a adăposti hemipenisurile. De asemenea, masculii au pinteni pelvieni mai lungi, folosiți la agățarea și stimularea femelei în timpul copulației. Pintenii pelvieni sunt singurele semne exterioare ale
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
negre mari și rotunde; alte 2-3 pete după înotătoarea dorsală; pe flancuri 7-10 pete rotunde sau ușor alungite negre-cafenii. La baza înotătoarei caudale sunt 2 pete rotunde albicioase. Pe înotătoarele dorsală și caudală sunt 2 rânduri de pete negre mărunte. Dimorfismul sexual nu este evident. Hrana constă din mici nevertebrate reofile: insecte acvatice și larvele lor (plecoptere, trihoptere), crustacee copepode și gamaride, moluște, viermi, larvele și icrele altor pești. Consumă și detritus organic de origine animală sau vegetală. Se reproduce între
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
a hranei; esofag; intestin mediu, în care are loc absorbția; rect dilatat, în care se deschid tuburile lui Malpighi și anus. Excreția se realizează prin 1 - 2 perechi de tuburile lui Malpighi, puternic ramificate. Unele specii de tarantula manifestă un dimorfism pronunațat. Masculii tind să fie mai mici (în special mărimea opistosomei). Masculii maturi pot avea cârlige tibiale pe picioarele din față, care sunt folosite pentru a restrânge colții femelei în timpul acopulației. Ei se maturizează mai devreme decât femelele. Când se
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
flancurilor solzii au la baza lor câte o pată brună. Înotătoarea dorsală și caudală sunt cenușii bătând în violaceu sau portocalii. Înotătoarele perechi și înotătoarea anală sunt portocalii sau roșii. Irisul ochilor este portocaliu sau roșu, cu mici pete întunecate. Dimorfism sexual apare numai în timpul perioadei de reproducere, când masculii au tuberculi nupțiali pe cap și pe partea antero-superioară a corpului. Este un pește omnivor, cu o compoziție variabilă a hranei în funcție de vârsta și de ciclurile sezoniere. Hrana include insecte acvatice
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
este o specie de păianjeni țesători aurii. Nephila claviceps este de mari dimensiuni și are o colorație vie. Dimorfismul sexual este puternic evidențiat, femela fiind mult mai mare decât masculul. Ea are o lungime de 25 mm (inclusiv picioarele 40 mm), iar masculul 12 mm. Datorită dimensiunilor, acestă specie este una dintre cele mai specii de păianjeni araneomorfi din
Nephila clavipes () [Corola-website/Science/319317_a_320646]
-
și bombate, de talie variată, cu gheare la picioare (pentru scormonit), uneori cu creastă colorată în roșu și cu ciocul puternic; cele mai multe trăiesc în păduri, fiind vânate (fazanul, potârnichea, prepelița, ierunca), câteva specii fiind domesticite (găina, păunul, bibilica). Multe prezintă dimorfism sexual. În general sunt păsări greoaie, robuste și slabe zburătoare, de talie mare (cocoșul de munte), mijlocie (ierunca, găina), rareori mici (prepelița). Au aripi relativ scurte, rotunjite și bombate. Mușchii puternicii sunt ideali pentru fugă, dar sunt de regulă incapabili
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
are pe tars un pinten. Penele sunt dese și moi, plăcut și variat colorate, în special la mascul. Multe specii au pe cap și pe gât sau bărbie porțiuni golașe sau formațiuni tegumentare (negi, rozete, creastă, bărbie) colorate în roșu. Dimorfismul sexual la unele specii (potârniche, prepeliță) nu este evident; la altele (păun, cocoș de mesteacăn) în schimb este permanent și foarte pronunțat. Esofagul formează o gușă voluminoasă, iar rânza bine dezvoltată are musculatură puternică. le sunt păsări terestre, mai rar
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
este greu de-l observat. Păianjenul așteaptă în interiorul tubului până când cineva nu va atinge pânza. Simțind vibrațiile pânzei, el se repezește spre victimă și o aduce în vizuină. În cază de pericol se retrage sau atacă inamicul cu chelicerele puternice. Dimorfismul sexual este evidențiat în dimensiunle corpului. Femelele genului "Atypus" au o lungime de 7 - 21 mm, iar masculii 12 mm; femelele gen. "Calommata" au 23 - 30 mm, masculii aproximativ 7 mm. Toamna, în perioada împerecherii, masculii părăsesc vizuinele în căutarea
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
Dimorfismul sexual reprezintă diferența fenotipica între masculul și femelă aceleiași specii. Diferențele pot fi morfologice, ornamentale sau comportamentale. O formă comună de dimorfism este ornamentația. Unul din sexe are culori mai saturate. Trăsături exagerate sunt folosite în special în competiția pentru
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
Dimorfismul sexual reprezintă diferența fenotipica între masculul și femelă aceleiași specii. Diferențele pot fi morfologice, ornamentale sau comportamentale. O formă comună de dimorfism este ornamentația. Unul din sexe are culori mai saturate. Trăsături exagerate sunt folosite în special în competiția pentru un partener. Ornamentele sunt costisitoare că producție și mantenanță.. Un exemplu foarte bun este păunul, care dezvoltă un penaj foarte bogat pentru
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
anumite specii femelele sunt sedentare și rar distribuite, iar masculuii au sarcina de a le găsi. Vollrath și Parker argumentează că această diferență de comportament rezultă în diferențe de selecție între sexe, favorizând evident masculii mai mici. Un exemplu de dimorfism sexual de mărime este liliacul "Myotis nigricans". În această specie, femelele sunt mult mai mari decât masculii, diferind în greutate corporală, dimensiuni craniale și lungimea antebrațelor. Diferența de mărime se crede că se datoreaza selecției naturale pe care o au
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
care explică avantajele unei femele mari, există ipoteza paralelă că un mascul de mici dimensiuni este o adaptare a masculilor care crește manevrabilitatea și agilitatea, în competiția contra femelelor pentru mâncare și alte resurse. Anumite specii de pește pescar prezintă dimorfism sexual extrem. Femele au o aparentă normală, dar masculii sunt creaturi rudimentare cu sisteme digestive minimale. Un mascul trebuie să găsească o femelă și să se unească cu ea, trăind parazitic, și fiind aproape doar un organism care produce spermă
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
La anumite mamifere, comportamente adulte sexuale pot fi modificate prin suplimentarea sau depravarea de hormoni androgeni la nivel fetal sau în periada infantilă, chiar dacă nivelele la adult sunt normale. În 1871 Charles Darwin a emis teoria selecției sexuale, care conectează dimorfismul sexual selecția sexuală. În mai multe specii non monogame reprezintă un beneficiu pentru mascul în a se cuplă cu cât mai multe femele, însă acest beneficiu este mic sau inexistent pentru femele. Pentru aceste specii exită o "presiune a selecției
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
studiate mai intensiv și sunt mai bine înțelese, decat acțiunea directă asupra creierului a genelor sexuale”. Articolul concluzionează că „în timp ce efectele diferențiate ale secrețiilor gonadelor pare a fi dominant, diferențele genelor care contribuie la diferențele sexuale în creier contribuie semnificativ”. Dimorfismul sexual la oameni este un subiect controversat, în special când se trece de la diferențele fizice la abilități mentale sau la diferențe psihologice. Pentru discuție vezi sex și psihologie, gen, si transgenic.) Diferențe evidente între bărbați și femei includ toate caracteristicile
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
în special sistemul hormonal endocrin, incluzând efectele psihologice și de comportament. Diferențe sexuale nedisputate includ diferențierea gonadelor și a aparatului sexual intern și extern, diferențe ale pieptului, ale masei musculare, de înălțime și ale părului. În exterior, cel mai pronunțat dimorfism sexual este pieptul, partea inferioară a feței și zona dintre centura și genunchi. Rata metabolica bășica este cu 6% mai mare la adolecenți bărbați decât la femei și crește la aproximativ 10% după pubertate. Femeile au tendința de a transforma
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
cauză dezvolta mai putine boli și sucumbă acestora mai puțin timp. Etologii argumentează că femelele, datorită faptului că interacționează cu alte femele și cu copii în grupuri sociale, au beneficiat de o selecție naturală. Anumiți biologi argumentează că gradul de dimorfism sexual al unei specii este invers proporțional cu gradul de grija maternala/paternala. Specii cu un grad ridicat de dimorfism, precum fazanul, tind să fie specii în care grijă puilor este responsabilitatea exclusivă a mamei, cu foarte puțină participare a
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
alte femele și cu copii în grupuri sociale, au beneficiat de o selecție naturală. Anumiți biologi argumentează că gradul de dimorfism sexual al unei specii este invers proporțional cu gradul de grija maternala/paternala. Specii cu un grad ridicat de dimorfism, precum fazanul, tind să fie specii în care grijă puilor este responsabilitatea exclusivă a mamei, cu foarte puțină participare a tatălui.. According to Daly and Wilson, "The sexes differ more în human beings than în monogamous mammals, but much less
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
results with different brain regions, suggesting that there is no singular underlying neuroanatomical structure to general intelligence and that different types of brain designs may manifest equivalent intellectual performance". (See the sex and intelligence article for more on this subject.) Dimorfismul sexual se poate manifestă la păsări în diferențe de mărime sau de penaj. Diferențele de mărime variază între specii, dar nu sunt regulă, în general păsările de pradă sau anumite specii de păsări nezburătoare ne fiind diferențiate. Diferențele de penaj
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
mascului îngrijește urmașii. Diferitele forme de penaj au evoluat pentru a reflecta aceste diferențe și alte măsuri a valorii reproductive, cum ar fi condiția fizică. or survival. Fenotipul masculin trimite semnale femelei, care apoi alege cel mai „potrivit” mascul disponibil. Dimorfismul sexual este un rezultat al selecției genetice, dar depinde și de mediul înconjurător. Un exemplu de polimorfism sexual determinat de mediu este Carpodacus mexicanus. Masculii acestei specii pot fi clasificați în trei categorii în timpul sezonului de împerechere: negrii, maron și
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
mulți hormoni androgeni devenind negre, în timp ce păsările mai puțin sănătoase produc mai puțini hormoni devenind maron. Succesul reproductiv al masculilor este astfel determinat de nivelul de succes avut în afara sezonului de împerechere, variând anual în funcțiile de condițiile de mediu. Dimorfismul sexual este controlat prin selecție naturală și selecție sexuală. De exemplu, dimorfismul sexual în culoare crește vulnerabilitatea în fața predătorilor. De asemenea, energia necesară producerii de ornamente exagerate este un cost pentru masculi, regăsit în diminuarea imunității. Atât timp cât beneficiile reproductive ale
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
puțini hormoni devenind maron. Succesul reproductiv al masculilor este astfel determinat de nivelul de succes avut în afara sezonului de împerechere, variând anual în funcțiile de condițiile de mediu. Dimorfismul sexual este controlat prin selecție naturală și selecție sexuală. De exemplu, dimorfismul sexual în culoare crește vulnerabilitatea în fața predătorilor. De asemenea, energia necesară producerii de ornamente exagerate este un cost pentru masculi, regăsit în diminuarea imunității. Atât timp cât beneficiile reproductive ale trăsături dimorfice este mai mare decât costul impus prin selecția naturală trăsăturile
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
cosita la începutul sezonului de împerechere, acesta rezultă în mai multe morți de femele. Populațiile multor specii de păsări sunt adeasea predominant mascului, iar dacă diferențele sexuale de comportament cresc această proporție populația generală suferă un declin rapid. În consecință, dimorfismul sexual are importanță în conservarea speciilor. Diferențele de forma și comportament pot rezultă în segregare sexuală. Cele mai investigate cazuri de dimorfism sexual continuă să fie copitatele, dar și liliecii, canguri, și păsările. Planuri de conservare au fost create, specifice
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]