7,173 matches
-
acțiune, ci o suită de acțiuni și, dacă a greșit, viața lui trebuie văzută prin marile lui merite.” Ceea ce înseamnă că Adrian Păunescu a făcut mai mult decît să pledeze cauza scriitorilor români aflați la ananghie, a cerut, cu incontestabilă diplomație, și iertare în numele lor, de la Părintele în fața căruia scriitorii greșiseră. Raportul Securității spune că Adrian Păunescu a scris și o poezie în apărarea lui Sorescu pe care o citește celor din anturajul său. La vremea respectivă, audiența la Președintele statului
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
private e bumbăcirea cetățeanului care-a avut nenorocul să-i supere pe verișorii geto-daci ai lui Rambo. În 1990, agențiile de „body-guards" au avut rolul istoric de a-i salva pe securiștii mai tăntălai, care nu prinseseră nici un oscior în diplomație, comerț, industrie sau administrație. Într-un fel, m-am bucurat: știind ceva meserie, băieții vor reprezenta, gândeam, un element de descurajare pentru previzibila explozie infracțională. Să fim noi sănătoși Nu numai că n-au stârpit golănimea, nesimțirea comportamentală, găinăriile și
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
și fantasmatice care se transformă în cursul istoriei". Legăturile lui Paul Morand cu țara noastră sunt însă mult mai vechi. Foarte tânărul diplomat a cunoscut de timpuriu mediul aristocratic românesc din capitala Franței, căci fiind în primii săi ani de diplomație coleg de legație, la Londra, cu Emmanuel Bibescu, vărul prințesei-scriitoare, frecventa lumea saloanelor pariziene în care erau prezenți și românii (de exemplu, în societatea lui Marcel Proust, care îi va prefața și prima carte, Tendres Stoks, din 1921). Printre aceștia
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
stare de panică și de euforie și nepăsare, de credință a românilor într-o soluție salvatoare, amintind de acel "bain d’insouciance" despre care Morand scrisese în cartea despre București. Pe de altă parte, este foarte interesantă situația în care diplomația românească se străduiește ca românii să nu le apară francezilor în primul rând ca aliați ai învingătorilor lor, ci ca prieteni vechi, legați sentimental și cultural. (În paranteză fie spus, ajutorul umanitar acordat Franței în 1943 - 750.000 de kilograme
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
propria-i ineficiență. A avut de pierdut și imaginea sa, dar a fost o pierdere colosală în privința imaginii țării. Ceva-ceva am încercat să reparăm noi "pălmașii". M-am întrebat atunci, mă întreb și azi: Care sunt criteriile de selecție a diplomațiilor români? Nu cred că povestea aceasta va schimba "politica de cadre" a actualei puteri (e tot aceea care era și în 1995!). Vor fi, desigur, trimiși în continuare peste hotare Yes-man-ii, clienții, cumetrii etc. fără pregătire, fără har, fără coloană
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
înțeleg ce convenție poate exista între entitățile antiromânești din spațiile menționate mai sus și ,,aleșii poporului” din România. Fondurile bănești, în loc să ajungă la românul de rând, sub forma unui produs cultural, de pildă, umplu buzunarele pezevenghilor, poate a celor din diplomație. Nimeni nu se îngrijorează de nimic, nimeni nu știe nimic, nimeni nu vede nimic. Pentru toți aceștia este suficient ca propaganda să-i țină în centrul opiniei publice și să le confirme existența. Promovarea proiectelor (de culturalizare?), conform procedurilor europene
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]
-
din Serbia de Nord-Est, din Voivodina? Până acum, în afară de dispreț și lingușeală, nu știu să fi ,,tezaurizat” ceva de luat în seamă. Cred că i se întâmplă lucru acesta întrucât a împrumutat bastonul de orb de la un personaj straniu din diplomația românească. Prof.dr. Florian COPCEA
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]
-
2013/19.06.2015). În altă ordine de idei, într-un alt context și altă împrejurare, în cursul lunii iunie, anul acesta - 2015, Domnul Secretar de Stat pentru Culte Victor Opaschi, a vorbit într-un interviu pentru Q Magazine despre diplomația religioasă, subiectivismul credinței și politică printre culte. Căci, de 23 de ani neîntrerupți l-a însoțit pe Președintele Ion Iliescu pe drumul sinuos al tranziției românești în calitate de consilier pentru cultură și culte (1990 - 2012). După cum bine știm, Premierul Victor Ponta
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
stat, ci toate cultele sunt egale în fața legii. În același timp, această neutralitate este, cum spuneam, conotată pozitiv, în sensul că statul vine în întâmpinarea fenomenului religios. Secretarul de Stat pentru Culte are nevoie și de o doză consistentă de diplomație, precum și de multă, foarte multă experiență politică pentru a discerne între interesul societății per ansamblu, nevoile sau solicitările locale și respectiv doleanțele unui cult religios sau ale altuia. În situații mai problematice, ești mai degrabă un ambasador al Guvernului printre
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Astfel, mult așteptatul jurnal, „menit să modifice profund părerile despre secolul douăzeci, văzut din București”, se arată, încă înainte de a fi cunoscut, o făcătură. Până la urmă, conținutul misterioaselor și periculoaselor însemnări care ar fi cuprins „tot ce fusese cultură, politică, diplomație, viață mondenă, toate intrigile, adulterele, toți spionii, diplomații, oamenii celebri ș...ț o întreagă filozofie de viață”, toate acestea rămân, în cea mai mare parte a lor, simple promisiuni. Mai mult, semnele convenției jurnalului găsit/primit (un motiv mai mult
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
părerile despre secolul douăzeci, văzut din București”, se arată, încă înainte de a fi cunoscut, o făcătură. Până la urmă, conținutul misterioaselor și periculoaselor însemnări care ar fi cuprins „tot ce fusese cultură, politică, diplomație, viață mondenă, toate intrigile, adulterele, toți spionii, diplomații, oamenii celebri ș...ț o întreagă filozofie de viață”, toate acestea rămân, în cea mai mare parte a lor, simple promisiuni. Mai mult, semnele convenției jurnalului găsit/primit (un motiv mai mult decât comun) sunt străvezii, iar construcția naratologică lipsită
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
de identitate, simte nevoia de a se obiectiva în surogate, cum ar fi șefa promoției de fete menite exportului în Asia, Simona Malinovschi, rebotezată Salma (în italiană, cadavru!); un fel de pupilă a sa pe care o inițiase în erotism, diplomație politică subversivă, și chiar în terorism. Acest compendiu de grozăvii, vitalitate și revanșă diabolică, pus pe seama lui Plagamat, are valoare de portret-robot al unui devastator context social, moral și uman; o frescă a începutului de mileniu românesc în care recunoaștem
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
la dezbateri, dar îi puteți urmări evoluând spectaculos la cantină. N-au nici idei, nici convingeri și nici interesul de a schimba ceva. Nu li s-au oferit și nu li se vor oferi niciodată posturi în Guvern sau în diplomație. Din acest motiv vor vota pentru statu quo, pentru încremirea în formula actuală, așa cum ar fi făcut-o și-n '90 și-n '96, și-n 2000. Ei sunt, de fapt, Talpa Parlamentului (scuzați posibila similitudine cu Talpa Iadului!), centrul
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
Image de l'autre, Missionari e missionarismo (Geopolitică religiosa), Îl "Commonwealth" veneziano, Impatto ottomano, Nel Mitteleuropa, Relazioni italo-romene, Letture classiche și Letture contemporanee. Se remarcă varietatea câmpurilor de cercetare ale studiilor cuprinse în volum, de la dreptul român, arheologie, istorie ecleziastica, diplomație, la geopolitică, studii clasice, critică și analiza literară. În acest ultim domeniu se înscriu contribuțiile ce relevă aspecte noi în studiile literare româno-italiene: Studi critici sulla narrativa romena del Novecento apparsi în Italia, aparținând Mariei Bulei, bursiera "N. Iorga", Guardando
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
fericiți de condiția lor?! M.I.: Am văzut destui țapi ispășitori care-și trag vitalitatea chiar din condiția lor de țapi ispășitori. B.E.: Nu era și nu-i structura mea intimă. Tot ce puteam era să înfrunt necunoscutul amenințător, apelând la diplomație, tact, abilitate pentru a dejuca intrigi, pentru a dezarma ostilități, pentru a coaliza simpatii. M. I.: Iar relația cu Radu Beligan, pe care l-ați urmat apoi la Teatrul Național? B. E.: A fost excelentă în toți acești ani. Una
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
Avramescu și Cristian Preda, care au examinat candidații la Facultatea de Științe Politice din Universitatea București, își comunică observațiile și tristele concluzii. Facultatea la care predau ei e una din cele mai solicitate, majoritatea candidaților rîvnind la o carieră în diplomație. Ceea ce le-a fost însă dat să audă de la tinerii absolvenți de liceu (cu medii bune) creează perplexitate. Cătălin Avramescu e de tot deprimat: "Asistăm în această țară - o spun cîntărindu-mi cuvintele - la Apocalipsa educației". Răspunsurile aiuritoare la întrebări simple
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
semințiilor/ În viermuială." (Mereu și mereu așteptat). Dacă seria tematică și imagistică pozitivă se organizează în jurul figurii de Crist contemporan a țăranului, seria negativă reunește, pentru le expune oprobriului, elementul politic și pe cel tehnologic. În prima linie intră profitorii, diplomații și politicienii din cancelarii, preaputernicii în cuvinte, predicatorii mincinoși și scribii aidoma, mâncătorii de miere verbală pe pâinea altora (!), în fine, întreaga tagmă a jefuitorilor ce exploatează în mod cinic un ideal social. De o puritate neverosimilă, aproape de inocența adamică
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
de către diplomații germani acreditați la București. în aceste circumstanțe, m-am pomenit pus în fața unor documente ce priveau nu numai oameni politici sau conciliabule mai mult sau mai puțin ferite de ochii marelui public, ci și intelectuali intrați în vizorul diplomației și încă în ipostaze total neașteptate, mai ales după înscăunarea nazismului. Cum s-a întâmplat, între alții, cu Nichifor Crainic. Un prim document de această natură a fost un raport al consulatului german din Brașov, datat 14 septembrie 19331). O
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
prilej voi informa. Până la urmă cred, totuși, că, în pofida Italiei, vom putea conlucra cu domnul Crainic". în răstimpul cât a mai rămas la București - adică până la 16 iunie 1934 - el s-a putut convinge că îndelungata-i experiență în ale diplomației nu-l înșelase. Ceea ce a contribuit, poate, la numirea lui într-un post și mai important pentru Germania, și anume la Moscova, unde a funcționat până la 24 iunie 1941, așadar două zile după declanșarea războiului germano-sovietic când, după un lung
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
asociind pe neîntrebatelea părerilor mele vreo instituție. Sau, cine știe, te pomenești că numeroasele universități americane la care sunt "angajați" i-au abilitat în acest sens! Și poate că tot ele i-au încurajat să-și ofere sprijnul pentru "consolidarea diplomației culturale românești." Oricum, pentru niște potențiali "diplomați culturali" mint cam mult și cam nerușinat. E dreptul lor să spună că am scris un articol "suburban în ton, marcat de o lipsă de deontologie profesională, și de numeroase erori logice și
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
refuză dreptul la altă opinie decât aceea decretată de înaltele foruri "politically correct". Le înțeleg frustrarea și setea de parvenire, vizibile prin afirmații arogante de genul: "Prin simpla noastră prezență în viața academică americană, noi suntem deja un factor al diplomației culturale românești..." Prin simpla lor prezență... Păcat că această faimoasă statură nu e confirmată de "amazon.com" sau "BarnesandNoble.com", marii distribuitori de carte din Statele Unite, unde în dreptul numelui lor apare rușinoasa indicație ce s-ar traduce cu neaoșul: "nu
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
fizionomia unei importante regiuni a continentului s-a schimbat într-o jumătate de secol ca prin minune.[...] Asta e bine; asta dovedește netăgăduit eficacitatea principiului naționalităților pentru propagarea civilizațiunii. Experiența făcută cu tînăra Românie va fi desigur un îndemn pentru diplomația europeană să urmeze mai departe cu aplicarea acestui roditor principiu, și întrucît privește pe celelalte mici naționalități rămase încă fără stat particular. Dar, ca toate principiile, și acesta de care vorbim are un mic inconvenient, neglijabil fără-ndoială, însă destul de
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
el se fofilează discret și pare preocupat mai degrabă de glorie militară decît de împlinire nupțială. Silueta îi e fină, mersul lejer, totul e la el strategie și nu pulsiune. A o cîștiga pe Desdemona face parte din această extraordinară diplomație care consistă în a poseda și gloria militară și simbolurile aristocratice. Desdemona e un trofeu. O satisfacție narcisică. Ceea ce contează nu e atît actul, cît victoria căsătoriei. Aici intervine mutația radicală propusă de Șerban: cuplul nu e fundat pe o
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
de chars Renault, noul model Somua, cu tun de calibrul 47. În ce-l privește pe Titulescu - nu avansez deloc în contactarea lui. Pleacă mereu prin străinătăți, ahtiat să-și procure tone de mobilă veche; asta îi e patima, nu diplomația. Mă întreb cum de e omul zilei, cela sent le rance. Un parvenit găunos. Parvenitismul e blestemul României, doar parveniți în politica ei. Azi juvetele ebenist, ieri Take, feciorul lui nea Ghiță-Șapte Pantaloni; mi-aduc aminte cu greață de el
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
aventură istorică, suferință, Încântare poetică, monahism vijelios și creație literară neistovita. Bartolomeu Își Îndeplinește misiunea de arhiepiscop cu elanul și dibăcia fermă a unui conducător de oaste. În politica Bisericii poetul acesta nu este un sentimental, nici măcar un amator de diplomație. Spiritul luptător prevalează asupra Înmlădierilor sensibilității. O conduită nespecific româneasca a acestui mare și fervent român” (Întrezăriri - Itinerarii Istorice și Metaistorice, vol. I, București, 2010, p. 253). L-am mai vizitat o dată pe Bartolomeu Anania la Nicula, unde ridicase pe
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]