1,626 matches
-
cea mai mare cifră de afaceri, cei mai mulți angajați - 16 669 în anul 1938, respectiv, 22 892 în 1948; proprietar, împreună cu fratele său Edgar, al societății Titan-Nădrag-Călan (peste 4 900 angajați în 1938). Uzinele de fier și Domeniile Reșița aveau o „direcțiune” în orașul nostru, pe str. Lonovici nr. 6 (actuala Episcop Augustin Pacha), la hotelul „Trompeta”; dețineau în proprietate: 95 863 hectare, din care 88 248 hectare păduri, mine de fier, cărbuni, cupru, podgorii, drumuri, cariere de calcar, locomotive (sursa: www
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
dimineața, la ora 11, directorul Miclosi Cornel va inaugura cea de a șaptea linie de tramvai din Timișoara, care va circula între Piața Morii și Spitalul nou“. (Temesvári Hírlap din 21 februarie 1931). „Un nou tip de trenuri pe rețeaua direcțiunii C.F.R. Timișoara. Direcțiunea C.F.R. din Timișoara a hotărât ca pentru distanțe scurte în locul acceleratelor să introducă trenuri accelerate personale. Acestea vor fi cu 30-40 la sută mai ieftine decât trenurile accelerate. Se va introduce asemenea trenuri pe liniile Timișoara - Arad
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
11, directorul Miclosi Cornel va inaugura cea de a șaptea linie de tramvai din Timișoara, care va circula între Piața Morii și Spitalul nou“. (Temesvári Hírlap din 21 februarie 1931). „Un nou tip de trenuri pe rețeaua direcțiunii C.F.R. Timișoara. Direcțiunea C.F.R. din Timișoara a hotărât ca pentru distanțe scurte în locul acceleratelor să introducă trenuri accelerate personale. Acestea vor fi cu 30-40 la sută mai ieftine decât trenurile accelerate. Se va introduce asemenea trenuri pe liniile Timișoara - Arad, Timișoara - Reșița și
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
va proceda potrivit celor prevăzute de art. 19, alin. 3 și 4. Capitolul ÎI Procedura transformării protocoalelor în cărți funciare Secțiunea I Dispozițiuni generale Articolul 25 Transformarea protocoalelor în cărți funciare, se va putea dispune de către Ministerul Justiției, la propunerea Direcțiunii Cărților Funciare și a Cadastrului Funciar, numai în comunele unde s-au executat lucrări de măsurătoare-parcelare pe întreg teritoriul comunei. Dacă însă întocmirea planurilor de măsurătoare s-au scurs mai mult de 3 ani, transformarea protocoalelor în cărți funciare se
LEGE nr. 241 din 12 iulie 1947 pentru punerea în aplicare în Transilvania a legii pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare din 27 aprilie 1938. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106097_a_107426]
-
funciară, înscrierile făcute între timp în protocoale. Secțiunea III Valorificarea lucrărilor făcute de conducătorul de carte funciară delegat Articolul 31 Verificarea lucrărilor făcute de conducătorul de carte funciară delegat, se va face de judecătorul delegat de Ministerul Justiției, cu avizul Direcțiunii Cărților Funciare și a Cadastrului Funciar, asistat de conducătorul de carte funciară delegat, și 2 delegați ai primăriei. Comisiunea va fi ajutată în lucrările sale de tot personalul necesar, iar în caz de nevoie și de un tehnician cadastral, delegat
LEGE nr. 241 din 12 iulie 1947 pentru punerea în aplicare în Transilvania a legii pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare din 27 aprilie 1938. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106097_a_107426]
-
târgul Fălticeni și a fost atribuită vornicului Nicolae Millo: Târgu Frumos - Mircești Fălticeni - RomanGalbeni - Bacău - Piatra - Adjud - Târgu OcnaOrașa. Condițiile antreprizei cuprindeau dispoziții și clauze cu totul noi, ce nu existau în contractele anterioare. S-a stabilit pe funcții personalul “Direcțiunii Poștelor” și lefurile acestora, iar pentru ducerea și aducerea diferitelor trimiteri oficiale și particulare s-a prevăzut un număr de 15 curieri plătiți, dintre care, câte unul la Huși, Piatra și Fălticeni, restul la Iași. Direcțiunea Poștelor avea ca atribuții
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
stabilit pe funcții personalul “Direcțiunii Poștelor” și lefurile acestora, iar pentru ducerea și aducerea diferitelor trimiteri oficiale și particulare s-a prevăzut un număr de 15 curieri plătiți, dintre care, câte unul la Huși, Piatra și Fălticeni, restul la Iași. Direcțiunea Poștelor avea ca atribuții asigurarea prezentării trimiterilor oficiale atât în capitală, cât și în celelalte orașe, expedierea la destinație prin curieri, precum și distribuirea lor, ținându-se evidența primirilor și predărilor. De asemenea, centraliza după folosire permisele de călătorie în contul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și împărțea antreprenorilor sumele cuvenite; încasa taxele călătorilor particulari, colecta pe cele strânse la relee și le împărțea antreprenorilor după distanțele parcurse în fiecare despărțire. Condițiile de arendare mai prevedeau: să fie în sarcina statului cheltuielile pentru personalul poștal al Direcțiunii și cel din orașe; funcționarea unui oficiu poștal la fiecare reședință de ținut, condus de sameș, care să aibă în subordine un factor poștal pentru înmânarea scrisorilor; purtarea corespondenței sosite într-o geantă de piele; ținerea la oficiile poștale a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
zăbavă să mă întorc la poloc". Într-adevăr, scrisoarea avea un caracter urgent, se cerea ispravnicului să asigure liniștea publică, ce putea fi tulburată de revoluționari, atrăgându-i-se atenția asupra răspunderii ce o poartă. În Iași corespondența se încredința Direcțiunii Poștelor, iar în celelalte localități căpitanilor poștei, care o expedia imediat la destinație prin surugii călări, din poștă în poștă, în care scop pe toate liniile din Moldova antreprenorii erau obligați a ține la dispoziție cai și surugii din cei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
s-a pronunțat pentru alegerea ca Domn , a lui Alexandru Ioan Cuza, realizând astfel unirea de fapt a celor două Principate, organizarea poștală din Moldova și din Muntenia a continuat să se mențină totuși separată până la 1 august 1862, când direcțiunile poștelor din Iași și București, sau unit într-o singură Direcție Generală, cu sediul în București, serviciul de poștă intrând în administrația statului. În general, Moldova dispunea pe atunci de un serviciu poștal bine organizat, dar întreținerea și perfecționarea lui
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
administrația statului. În general, Moldova dispunea pe atunci de un serviciu poștal bine organizat, dar întreținerea și perfecționarea lui cerea mari sacrificii. În bugetul pe anul 1860, numai subvențiile acordate antreprenorilor se ridicau la peste 67% din totalul cheltuielilor aferente direcțiunii și birourilor poștale. La cele 17 birouri poștale existente în Moldova, își desfășura activitatea un număr de 71 de salariați, îndeplinind diferite funcții, din care aproape 50% la Iași. Pentru Biroul Poștal din Fălticeni, în buget erau prevăzute salarii numai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
așa chip, fiindcă iar coste și prețul portului și al transportului numai pe jumătate”. Pagubele aduse poștei erau destul de importante, mai ales că nu era un caz izolat, limitat numai la Fălticeni. Odată cu contopirea ambelor administrații poștale într-o singură Direcțiune, taxele trimiterilor poștale din Muntenia au devenit obligatorii și pentru Moldova. Mărcile Moldovei au fost retrase din circulație la 1 mai 1862, când a intrat în vigoare un nou tarif poștal, redus. Până la apariția mărcilor cu care să se facă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prevăzut în legătură cu efectuarea serviciului poștal și telefonic următoarele: “Secretarul primăriei, va îndeplini serviciul poștal rural și serviciul telefonic și că secretarului sau funcționarului însărcinat cu acest serviciu, se va bonifica o remiză din taxele încasate, care se va fixa de Direcțiunea Poștelor, prin regulamentul legii de exploatare”. Ulterior, prin regulamentul legii de exploatare, s-a stabilit remizele cuvenite, care urmau a fi achitate celor în drept de oficiul poștal de care depindea postul. Aceste reglementări au asigurat efectuarea serviciului telefonic pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scoase din uz o dată cu introducerea noului tip. Un nou model de uniforme Salariații poștali au fost obligați să poarte îmbrăcăminte realizată după anumite modele, adică uniformă, încă de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. În anul 1852, curierii, factorii și slujitorii Direcțiunii Poștelor din Moldova erau obligați să poarte uniforma slujitorilor ministerului de finanțe și o geantă mică la piept, iar factorii distribuitori de la reședința ținuturilor să poarte ca semn distinctiv o șapcă de piele sau mușama cu inscripția orașului și o
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
toată țara. Surugii trebuiau să poarte un semn de alamă la pălărie sau la căciulă pentru a fi cunoscuți. În anul 1865, s-a hotărât ca tot personalul poștal și telegrafic să poarte uniformă în timpul serviciului și la ceremonii. Personalul Direcțiunii Generale și personalul de execuțieășefi, oficianți și probabil telegrafiști) purtau “ținută mare la ceremonii și solemnități și “ținută mică” la serviciu. Celălalt personal de execuțieăelevii și expeditorii rurali, conductorii de linii și diligențe, căpitanii de poștă, curierii de scrisori și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
stat, agențiile speciale, oficiile din stațiile CFR și agențiile poștale din comunele rurale, au rămas așadar, din punct de vedere al operațiunilor de gestiune, sub dependența oficiilor de reședință. Numai după cinci ani, Regia Autonomă PTT a fost transformată în “Direcțiune Specială PTT” și cu toate că s-au înregistrat și unele îmbunătățiri în activitatea de poștă, telegraf și telefon, organizarea din anul 1934, s-a caracterizat prin confuzie de principii, confuzie de competențe, de atribuțiuni etc. De aceea, un alt act normativ
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și în pauzele mici. Ce înseamnă viteza,domnule! Fiind un atât de bun alergător, a fost însărcinat, vasăzică, cu activitățile cultural-sportive „pe școală”. Și nu se poate spune că nu s-a achitat cu cinste! Mai întâi a insistat pe lângă direcțiune până i s-a dat o cămăruță pentru depozitarea echipamen tului: tricouri, chiloți, jambiere, mingi și altele asemenea. E adevărat că a trebuit să îngrămădească într-un colț „materialele” folosite la obișnuitele demonstrații de unu mai și șapte noiembrie (portretele
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
un anunț nostim, într-o revistă cu texte grele (precum, de pildă, Formația ideii de personalitate, de Mihai D. Ralea): "Odată cu trimiterea manuscrisului, autorii sînt rugați să ne comunice și onorariul dorit; în caz contrar, acesta se va fixa de către Direcțiunea Revistei". Cum oare, într-o lume plină de orgolii (și de datorii...), funcționa această înțelegere, între prestatorul de servicii originale și neprețuite, și redacție? Tradiția scrisului de meserie care, în ani, a făcut-o pierdută, ar putea să răspundă.
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
la 4 octombrie 1898, în prezența ministrului instructiunii-Spiru Haret, a autorităților județene și a orășenilor. Gimnaziul a fost construit în centrul orașului pe cheltuiala ministerului. Noua costructie avea 7 săli și un amfiteatru cu clase mari, luminoase,cancelaria profesorilor, cancelaria direcțiunii, laboratoare, muzeu, sala de desen și biblioteca. Au fost construite și anexe. Clasele au fost dotate cu mobilier nou, cu ajutorul organelor locale. Biblioteca era dotată cu cărți trimise de Ministerul Instrucțiunii. Între anii 1895-1905, gimnaziul real a fost condus de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
profesional primar dar și organizarea temeinică a școlilor profesionale. Acest lucru se întâmplă în vremea ministeriatului lui Spiru Haret. În Gorj, prima școală profesională înființată după această lege de organizare a fost școala profesională" Pentru Cultura femeii însă într-o direcțiune practică" . Această școala avea ca obiective educarea tinerelor fete din județ în spirit practic. În 1905 această școală a fost lasată pe seama primăriei orașului și este condusă de directoarea Elena Costescu. În Tg-jiu, în anul 1900, mai precis pe 9
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
afla și pentru care făcuse lucruri deosebite și se stabilește la București ca secretar al muzeului de Artă Națională iar apoi ca bibliotecar al Institutului de Geologie a României. În 1910 a fost încadrat la Casa Școalelor unde a condus Direcțiunea Muzeului Pedagogic până în 1931. Gorjenii au regretat plecarea lui Moisil din oraș și i-au păstrat o vie amintire. Desigur că lista oamenilor de școală gorjeni este mult mai lungă, căci fiecare dintre aceștia și-a adus contribuția într-o
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de Lozia! Acesta ascunde, ce-i drept, identitatea reală a autorului, dar, plecînd de la "numele strămoșilor", el posedă valențe "sentimentale" și "personale". Tînărul Petru Comarnescu nu l-ar fi pus cu nici un chip pe o scriere exclusiv confecționată la comanda direcțiunii ziarului sau pe una dintre acelea făcute din motive strict pecuniare, care-i prilejuiau, puțin mai tîrziu, observații autoflagelatoare, precum "culmea decăderii" sau "tragic destin de compromitere interioară"11. Celor două obiective declarate în prefața Tragicei vieți... - primul de a
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
gînd să faci totul pe cont propriu, ajutat doar de un cerc foarte mic de oameni de încredere, că nu te interesa să infiltrezi pe nimeni printre tîmpiții ăia care se ocupau de Sindicat, iar de a încerca să corupi Direcțiunea nici n ai vrut să auzi. Loviturile mari se dau doar pe cont propriu, prostimea, gloata n-are alt rol decît cel de paravan, cu toate astea sînt de acord că fără popor nu se poate face nimic, așa cum nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
toată zăpăceala aceea nu s-ar fi putut evita recurgând la serviciul poștal. Adică să primească acasă cărțile și diploma contra semnătură. Pe el, oricum, nu-l interesa clasamentul. Venea la școală doar pentru că nu Îndrăznea să se opună ordinului direcțiunii. Și pentru că, după festivitate, conform Înțelegerii cu părinții, urma să-și plimbe cununa și legătura de cărți prin oraș până la cofetăria „Garofița”. Acolo mânca o „Indiană”, o „Ora 12” și bea o limonadă. Total șase lei. Îi mai rămâneau patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
gînd să faci totul pe cont propriu, ajutat doar de un cerc foarte mic de oameni de încredere, că nu te interesa să infiltrezi pe nimeni printre tîmpiții ăia care se ocupau de Sindicat, iar de a încerca să corupi Direcțiunea nici n ai vrut să auzi. Loviturile mari se dau doar pe cont propriu, prostimea, gloata n-are alt rol decît cel de paravan, cu toate astea sînt de acord că fără popor nu se poate face nimic, așa cum nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]