135 matches
-
de stiluri autoritare (autoritar strict și autoritar binevoitor - la Brown, 1954; autoritar exploatator și autoritar binevoitor - la Likert, 1961; stilul directiv - la House, 1971 etc.) și au arătat că practicarea acestora se asociază uneori cu efecte pozitive. De exemplu, stilul directiv descris de House se asociază pozitiv cu satisfacția și așteptările subordonaților atunci când sarcina este ambiguă. La fel, nu toate variantele de stiluri democratice generează efecte pozitive. Pentru a ne referi la aceeași tipologie a lui House, precizăm că stilul numit
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt monotone, rutiniere, automatizate, cu grad scăzut de implicare personală, practicarea acestui stil se va asocia cu efecte negative. Apoi, subordonații cu înaltă calificare răspund favorabil la acest stil, pe când cei cu calificare slabă răspund favorabil mai degrabă la stilul directiv. Asemenea cercetări conduc spre aceeași idee: necesitatea stabilirii unui sistem de criterii în funcție de care să se evalueze eficiența/ineficiența stilurilor de conducere. 3.4.2. Criterii pentru evaluarea eficienței stilurilor de conduceretc "4.2. Criterii pentru evaluarea eficienței stilurilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
toleranță la ambiguitate al decidentului (care poate fi înalt sau scăzut), iar pe de altă parte, prin orientarea valorică a decidentului (spre sarcină și probleme tehnice sau spre oameni și probleme sociale). Din combinarea acestor dimensiuni apar patru stiluri decizionale: directiv (caracterizat prin orientarea spre sarcină și probleme de ordin tehnic și prin toleranță scăzută față de ambiguități; persoanele care practică un asemenea stil sunt logice, sistematice, practice, eficiente în modul lor de abordare și soluționare a problemelor, se orientează, spre acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ceilalți pentru a acumula informații, își asumă riscuri în găsirea soluțiilor creative, adoptă perspective la termen lung) (vezi fig. 13.7). Fig. 13.7 - Stiluri decizionale Fiecare dintre aceste stiluri decizionale are însă și o serie de limite. Astfel, decidenții directivi tind să fie autoritari și angajați pe perioade scurte de timp; decidenții analitici sunt adeseori autoritari, despotici; decidenții comportamentali sunt predispuși spre o abordare „moale” a deciziilor, au dificultăți în a spune „nu” celorlalți și în luarea deciziilor dificile; decidenții
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
posibilitatea creșterii abilităților de influențare a altora, tocmai ca urmare a cunoașterii stilului lor (de exemplu, dacă dorești ca o persoană analitică să-ți susțină ideile, atunci trebuie să-i furnizezi cât mai multă informație; procedând la fel cu un directiv, s-ar putea să ajungi la eșec); ajută la conștientizarea diferențelor reacțional-comportamentale ale decidenților (deși decidenții primesc aceeași informație, ei ajung la decizii diferite, folosind o varietate de strategii decizionale). Autorii nu uită în final să atragă atenția asupra faptului
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
multe valențe motivaționale pozitive decât altele. Structura bazată pe grupuri parțial suprapuse și integrate între ele (propusă de Lickert) este mult mai motivantă decât structura ierarhic liniară; stilul de conducere participativ este, de asemenea, mai motivant decât stilul de conducere directiv. Fenomenul pe care îl avem în vedere poate fi ilustrat și mai bine de activitățile decizionale. Prin modul de aplicare a unor decizii, conducerea poate influența favorabil sau nefavorabil motivația angajaților, fie pe direcția întăririi și creșterii ei, fie pe
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
reglate de experți sau de conducători. Q/A (33,6%) Problemele acestui sector pot fi rezolvate de la sine (nici calitatea, nici acceptanța nu au mare importanță). 1 2 3 4 5 6 7 8 9 CALITATE ACCEPTARE CONCEPTUAL ANALITIC COMPORTAMENTAL DIRECTIV Sarcini si preocupări tehnice ORIENTAREA VALORICĂ Oameni si preocupări sociale TOLERANȚA LA AMBIGUITATE Scăzută Înaltă 2 A A A 1 3 COEZIUNEA GREȘELI DE ORGANIZARE insularizarea grupului; - lipsa tradițiilor de imparțialitate ale conducerii; - lipsa normelor care impun proceduri metodice; - omogenizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
La nivelul statutului elevului sesizăm schimbări semnificative legate de faptul că este tot mai mult un constructor al propriei cunoașteri în cadrul programului general de formare, un evaluator al propriilor progrese. Două sunt contextele favorizante : (1) cel social, comunitar, mai puțin directiv, dar general stimulator prin statutul său de mediu, de „comunitate a descoperirii cunoașterii” (Brown, Campione, 1994; Scardamalia, Bereiter, 1996), de mediu coparticipativ larg și care evoluează „spre a deveni o comunitate în învățarea prin dezbatere constructivă, conjecturală, generatoare de întrebări
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita contactul interlocutorilor (funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera comunicării oficial administrative (texte cu caracter directiv, discursuri politice, texte oratorice, pledoarii în instanță etc.) și a massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin verbe la imperativ (așanumita reto rică de apel), prin alți indici textuali ai persoanei a IIa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
spre a deveni un spectacol. Viziunea despre lume, ideile, concepțiile, sentimentele scriitorului dramatic sunt obiectivate prin intermediul personajelor, al acțiunii scenice și al modalităților spectacolului. Discursul direct al scriitorului se limitează la didascalii - text nonliterar cu funcții pragmatice care are rol directiv în montarea spectacolului. Creația dramatică este o formă de artă sincretică, având un dublu sistem de semnificare (dualitate semiotică): discursul dramatic (dialogurile și monologurile rostite pe scenă) și limbajele scenice (forme nonverbale, specifice, de semnificare: jocul scenic al actorilor, decorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
proiectul prezentat mai sus, am utilizat interviul nestructurat (sau creativ) și semistructurat și metodă biografica (sau "povestea vieții"). Aceste metode au fost aplicate recurgând în prealabil la o analiză documentelor. În literatura de specialitate, sunt menționate trei tipuri de interviu: directiv, semidirectiv și nondirectiv, sau structurat, semistructurat și nestructurat. Criteriul după care sunt clasificate este gradul de libertate al cercetătorului. Astfel, în cazul celor directive, "interviurile au întrebări prestabilite, structurate într-o ordine rigidă, se desfasoara într-un interval de timp
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
prin: număr redus de întrebări, formularea lor spontană, durata (teoretic) nelimitată, volum mare de informații, răspunsuri complexe, centrare pe persoană intervievata, cu posibilități se repetare a întrevederii"13. Raportând interviul cu tipul de cercetare, Ghiglione & Matalon 14 arată că interviul directiv este specific cercetărilor de control și de verificare, interviul semidirectiv este specific cercetărilor de verificare și de profunzime, iar interviul nondirectiv este specific cercetărilor de profunizme și eplorative. În Dicționarul sau, Mucchielli definește interviul nondirectiv astfel: "metodă prezențială de discuție
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
din cauză că elevul are dificultăți la axarea pe o temă sau pur și simplu deranjează clasa. Această modalitate de integrare școlară a copiilor cu tulburări de comportament s-a dovedit eficientă. Pe parcursul procesului de educație, educatorul trebuie să fie rațional, didact, directiv și implicat În procesul de reconstrucție al ființei elevului. El nu trebuie să judece și nici să sancționeze niciodată copilul. În conluzie, indiferent de modalitățile pe care le utilizează În procesul educației elevilor cu tulburări de comportament, rolul fundamental al
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
a unor sume în cazul materializării unor riscuri; Guvernanța corporativă 258 planurile pentru situațiile neprevăzute reprezintă un mijloc prin care o organizație își planifică și asigură continuitatea în cazuri de criză, pe care nu le poate controla; instrumente de control directiv Aceste instrumente de control sunt concepute să asigure realizarea unui anumit rezultat, respectiv sunt esențiale atunci când se dorește ca efectele unui anumit risc nedorit care s-ar putea materializa, să fie orientate într-o anumită direcție tolerabilă de către organizație. Exemple
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sunt concepute să asigure realizarea unui anumit rezultat, respectiv sunt esențiale atunci când se dorește ca efectele unui anumit risc nedorit care s-ar putea materializa, să fie orientate într-o anumită direcție tolerabilă de către organizație. Exemple de instrumente de control directiv: instruirea și deprinderea personalului cu anumite abilități; asigurarea pregătirii profesionale a personalului într-un domeniu special, respectiv IT, control, audit ș.a. în general, echipamentele de protecție pentru activitățile periculoase; instrumente de control detectiv Scopul acestor instrumente este să identifice situațiile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Rețeaua Femeilor Muncii din Coreea, 1997, 1998; Hankuk Yeosong Minwoo Hoi, 1998). Prima etapă a industrializării în Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud" s-a bazat pe un model de stat intervenționist, în cadrul căruia guvernul juca un rol central, intervenționist și directiv (Yoonxe "Yoon", 1992a, 1992b). Acest tip de guvern birocratic-autoritar este cel care, sub mai multe regimuri militare, a conferit putere chaebol-urilor, un produs original al modelului sud-coreean de economie politică 10, în vreme ce activitatea sindicală a muncitorilor a fost controlată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Europei continentale și țărilor din America Latină) se caracterizează prin luări de cuvânt relativ lungi și un echilibru relativ între strategiile politeții negative și cele ale politeții pozitive în performarea actelor de vorbire; deosebit de frecvente sunt acte de vorbire de tip directiv, precum și plângeri, diverse expresii ale nemulțumirii. Stilul B (întâlnit la locuitorii din Asia de Sud) se caracterizează prin luări de cuvânt relativ lungi, în care sunt etalate expresii ale formalismului birocratic, retorism, repetiții, paralelism. Sunt favorizate expresiile politeții pozitive, explicațiile lungi, elaborate
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sînt numite printr-un verb performativ: angajamentul prin verbul performativ a se angaja (să), declarația prin verbul performativ a declara, aserțiunea prin verbul performativ a afirma, realizată prin tipul sintactic de enunțuri declarative ale căror verb principal este la indicativ. Directiv și expresiv pot lua forma sintactică a enunțurilor performative: Vă ordon să ieșiți și Țin să vă felicit. În cazul în care admitem suprapunerea posibilă a diferitelor acte de limbaj, putem propune un clasament care nu interesează decît pentru distincțiile
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
DE GAULLE CARTIER-GENERAL, 4, CARLTON GARDENS, LONDON, S.W.1 Vom reveni asupra textului T63 în capitolele 5 și 6. Deocamdată ne vom mulțumi să acordăm atenție acțiunilor discursive. T63 se prezintă ca o suită de acte de discurs ASERTIV-PREDICTIV, DIRECTIV, EXPRESIV și de ASERȚIUNI. Însă reperajul unei succesiuni de acte identificabile ca atare nu dă nici o indicație asupra legăturilor lor și deci nici asupra textualității și dinamicii acestui text argumentativ. De fapt, aserțiunile de la început (subtitlu și § 1) sînt structurate
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
e7): acest război este un război mondial. • Act ASERTIV-PREDICTIV (e8): Atunci, ea își va regăsi libertatea și măreția. • Act de ASERȚIUNE (e9): Acesta este țelul meu, singurul meu țel! Respingerea inițială, odată întărită de această explicație, face posibilă îndeplinirea actului directiv e10, care acoperă ansamblul lui § 3 și face din acest afiș un "apel", varianta scrisă a "apelului din 18 iunie". Verbul "a invita", folosit în iunie 1940, este, ca și "a pofti" din afiș, un act directiv particular pe care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
posibilă îndeplinirea actului directiv e10, care acoperă ansamblul lui § 3 și face din acest afiș un "apel", varianta scrisă a "apelului din 18 iunie". Verbul "a invita", folosit în iunie 1940, este, ca și "a pofti" din afiș, un act directiv particular pe care Vanderveken îl rezumă în termenii următori: [...] Înseamnă a ruga pe cineva să meargă undeva sau să asiste la ceva [...]; mai mult, prin invitație, se presupune în general [...] că lucrul la care-l poftești pe alocutar este benefic
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
termenii următori: [...] Înseamnă a ruga pe cineva să meargă undeva sau să asiste la ceva [...]; mai mult, prin invitație, se presupune în general [...] că lucrul la care-l poftești pe alocutar este benefic pentru el. (1988: 183) Așadar acest act directiv se deschide spre acțiunea de deliberare a destinatarului: lui îi revine decizia de a accepta sau nu să dea curs "invitației". Oratorul se mulțumește să-i propună să aleagă ce crede el că este mai bine pentru sine și pentru
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
revine decizia de a accepta sau nu să dea curs "invitației". Oratorul se mulțumește să-i propună să aleagă ce crede el că este mai bine pentru sine și pentru Națiune. Întregul gen discursiv al afișului ține de acest act directiv particular. În schimb, atenuarea actului directiv prin invitație este însoțită de un act foarte puternic: apelul semnatarului, generalul de Gaulle, este un apel la disidență, la dezertare, la nesupunere. Emanînd de la un militar, această alegere apare ca deosebit de puternică. Directiva
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu să dea curs "invitației". Oratorul se mulțumește să-i propună să aleagă ce crede el că este mai bine pentru sine și pentru Națiune. Întregul gen discursiv al afișului ține de acest act directiv particular. În schimb, atenuarea actului directiv prin invitație este însoțită de un act foarte puternic: apelul semnatarului, generalul de Gaulle, este un apel la disidență, la dezertare, la nesupunere. Emanînd de la un militar, această alegere apare ca deosebit de puternică. Directiva mai are o caracteristică: ea adoptă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
adoptă structura foarte formală a performativului: "[eu] poftesc". Fie o structură argumentativă globală alcătuită din trei macro-acte printre care explicația (II) joacă un rol fundamental: întărind argumentativ I, ea justifică și face posibil III: I. Refutație <<<<<<< II. Explicație >>>>>>> III. Appel (directiv). Introducerea verbelor la persoana I din e10 a fost pregătită de cei doi determinați posesivi țelul MEU, singurul MEU țel din e9. Referința la persoana întîi este dată apoi de semnătura afișului. Textul se încheie cu un act expresiv care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]