80 matches
-
seama de o anumită deviere laterală de la ruta teoretică, așa cum se poate observa în practică. Corecțiile sunt aplicate pentru a ține cont de atenuarea suplimentară a zgomotului pe direcția perpendiculara pe traiectoria de deplasare a aeronavei Lambda(f2â,I), de directivitatea în spatele punctului de plecare în rulajul de accelerare pentru decolare Delta(L) și în cazul nivelului de expunere sonoră, de viteză aeronavei Delta(V) și de diferența de durată a nivelului de zgomot cel mai ridicat atunci cand traiectoria presupune un
GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecin��tatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180424_a_181753]
-
distanță d luată din curbă Zgomot - Putere - Distanță ( Noise-Power-Distance - NPD); - Lamba(f2â,l) este supra-atenuarea zgomotului în timpul propagării laterale față de direcția de deplasare a aeronavei, pentru distanță laterală orizontală "l" și unghiul de elevație f2â; - Delta(L) este funcția de directivitate pentru zgomotul motoarelor măsurat în spatele punctului de start; - Delta(V) este corecția de viteză pe traiectul de zbor și anume: Delta(V)=10*lg[V(ref/v)] (5) V(ref) este viteza folosită în datele NPD V este viteza reală
GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecin��tatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180424_a_181753]
-
forma simplă (conturul de măsurare) care înconjoară suprafață instalației. Se măsoară nivelul de presiune acustică în poziții echidistante ale microfonului de-a lungul conturului și se calculează nivelul de presiune acustică medie. Se efectuează corecții pentru eroarea de câmp apropiat, directivitatea microfonului și absorbția în aer. Se calculează aria corespunzătoare suprafeței de măsurare luând în considerare suprafață închisă de contur, lungimea conturului și înălțimea microfonului și se utilizează această pentru determinarea nivelului de putere acustică respectiv. Dacă instalația include surse de
GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecin��tatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180424_a_181753]
-
de la condițiile de mai sus se trec în raport. Notă: - sursele principale de zgomot de fond sunt instalațiile industriale învecinate, traficul rutier și zgomotele naturale; - influență zgomotului de fond poate fi redusă prin utilizarea unui microfon direcțional, dar caracteristicile de directivitate trebuie să fie astfel încât, pentru fiecare bandă de octava, unghiul f2ι, la care sensibilitatea scade cu 3 dB, trebuie să fie mai mare de ±30° aplicându-se o corecție. 2.4.4.3. Mod de lucru Pozițiile microfonului trebuie să
GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecin��tatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180424_a_181753]
-
seama de o anumită deviere laterală de la ruta teoretică, așa cum se poate observa în practică. Corecțiile sunt aplicate pentru a ține cont de atenuarea suplimentară a zgomotului pe direcția perpendiculara pe traiectoria de deplasare a aeronavei Lambda(f2â,I), de directivitatea în spatele punctului de plecare în rulajul de accelerare pentru decolare Delta(L) și în cazul nivelului de expunere sonoră, de viteză aeronavei Delta(V) și de diferența de durată a nivelului de zgomot cel mai ridicat atunci cand traiectoria presupune un
GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecin��tatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180425_a_181754]
-
distanță d luată din curbă Zgomot - Putere - Distanță ( Noise-Power-Distance - NPD); - Lamba(f2â,l) este supra-atenuarea zgomotului în timpul propagării laterale față de direcția de deplasare a aeronavei, pentru distanță laterală orizontală "l" și unghiul de elevație f2â; - Delta(L) este funcția de directivitate pentru zgomotul motoarelor măsurat în spatele punctului de start; - Delta(V) este corecția de viteză pe traiectul de zbor și anume: Delta(V)=10*lg[V(ref/v)] (5) V(ref) este viteza folosită în datele NPD V este viteza reală
GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecin��tatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180425_a_181754]
-
forma simplă (conturul de măsurare) care înconjoară suprafață instalației. Se măsoară nivelul de presiune acustică în poziții echidistante ale microfonului de-a lungul conturului și se calculează nivelul de presiune acustică medie. Se efectuează corecții pentru eroarea de câmp apropiat, directivitatea microfonului și absorbția în aer. Se calculează aria corespunzătoare suprafeței de măsurare luând în considerare suprafață închisă de contur, lungimea conturului și înălțimea microfonului și se utilizează această pentru determinarea nivelului de putere acustică respectiv. Dacă instalația include surse de
GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecin��tatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180425_a_181754]
-
de la condițiile de mai sus se trec în raport. Notă: - sursele principale de zgomot de fond sunt instalațiile industriale învecinate, traficul rutier și zgomotele naturale; - influență zgomotului de fond poate fi redusă prin utilizarea unui microfon direcțional, dar caracteristicile de directivitate trebuie să fie astfel încât, pentru fiecare bandă de octava, unghiul f2ι, la care sensibilitatea scade cu 3 dB, trebuie să fie mai mare de ±30° aplicându-se o corecție. 2.4.4.3. Mod de lucru Pozițiile microfonului trebuie să
GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecin��tatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180425_a_181754]
-
utiliza: proporțională și liniară Alegerea tipului de interpolare depinde de forma diagramei orizontale Părțile față și spate pentru diagrama verticală pentru interpolare sunt ilustrate în Fig 5 Fig 5 Interpolarea proporțională a sub-diagramelor verticale sursă este utilizată pentru diagrame cu directivități cu mai mulți lobi sau cu un singur lob orizontal Coeficientul de pondere pentru interpolare w se deduce din atenuarea diagramei orizontale pentru unghiul hda și este dat prin formula: w = (1 -h)/(1 - hb) unde: h este atenuarea diagramei
ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
azimutul de hda = 45 grade Îmbinarea celor două diagrame parțiale este realizată prin intermediul unei funcții de netezire similară celei descrise mai sus [5] Anexa 8B Metodă de combinare a diagramelor orizontale și verticale ale antenelor în Serviciul Fix Diagrama de directivitate a antenei este tridimensională: Diferența maximă de unghi în plan orizontal (hda) este +/- 180 grade, diferența maximă în plan vertical (vda) este de asemenea +/- 180 grade Diferența totală de unghi (tda) rezultă între 0 și 180 grade Valoarea pentru tda
ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
plane) - Antena cu elemente pasive (Yagi) - Antena cu apertură (reflector parabolic, horn) - Dipolul cu trapuri 6.2. Caracteristicile antenei - Distribuția curentului și tensiunii în antenă - Impedanța la punctul de alimentare - Impedanța capacitivă sau inductivă a unei antene nerezonante - Polarizarea - Câștigul, directivitatea și eficiența antenei - Zona de captură - Puterea efectiv radiată izotropic (e.i.r.p.) și puterea aparent radiată (e.r.p.) - Raportul față-spate - Diagrame de radiație în plan orizontal și vertical 6.3. Linii de transmisiune - Linia cu conductori paraleli
ANEXE din 30 noiembrie 2005 la Decizia nr. 660 din 30 noiembrie 2005 privind aprobarea Regulamentului de radiocomunicaţii pentru serviciul de amator din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266281_a_267610]
-
4.2. Scheme bloc 4.3. Operarea și funcționarea 5. EMIȚĂTOARE 5.1. Scheme bloc 5.2. Operarea și funcționarea 5.3. Caracteristicile emițătoarelor 6. ANTENE ȘI LINII DE TRANSMISIUNE 6.1. Tipuri de antene (construcție fizică, numai proprietățile de directivitate și polarizare) 6.2. Metode de alimentare a antenei cu semnal 6.3. Adaptarea 7. PROPAGARE 8. MĂSURĂTORI 8.1. Efectuarea măsurărilor 8.2. Instrumente de măsură 9. INTERFERENȚE ȘI IMUNITATE 9.1. Interferențe în echipamente electronice 9.2. Cauzele
ANEXE din 30 noiembrie 2005 la Decizia nr. 660 din 30 noiembrie 2005 privind aprobarea Regulamentului de radiocomunicaţii pentru serviciul de amator din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266281_a_267610]
-
Alimentarea cu energie 5.3. Caracteristicile emițătoarelor (descriere simplă) - Stabilitatea de frecvență - Lărgimea benzii de RF - Benzile laterale - Puterea de ieșire - Radiații neesențiale, armonici Capitolul 6 ANTENE ȘI LINII DE TRANSMISIUNE 6.1. Tipuri de antene (construcție fizică, proprietățile de directivitate și polarizare) - Dipolul în jumătate de undă alimentat la centru - Dipolul în jumătate de undă alimentat la capăt - Antena verticală în sfert de undă (cu plan de masă) - Antena cu elemente pasive (Yagi) - Puterea radiată (E.R.P., E.R.P.I) 6.2
ANEXE din 30 noiembrie 2005 la Decizia nr. 660 din 30 noiembrie 2005 privind aprobarea Regulamentului de radiocomunicaţii pentru serviciul de amator din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266281_a_267610]
-
operaționale ale mijloacelor CNS și meteorologice; 4. înlocuirea/eliminarea materialelor metalice utilizate la realizarea componentelor diferitelor obiecte (fațade, învelitori, împrejmuiri) - pentru prevenirea reflexiilor parazite ale radiației electromagnetice și, implicit, conservarea performanțelor operaționale ale mijloacelor CNS și meteorologice; 5. considerarea frecvenței, directivității și puterii de emisie a stațiilor de emisie (radio, TV) - pentru prevenirea interferențelor cu frecvențele aeronautice; 6. interzicerea/eliminarea surselor de perturbații electromagnetice (acționări electrice de forță, sudură electrică, rețele TV prin cablu) - pentru asigurarea compatibilității radioelectrice, respectiv a funcționării
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 9 iunie 2015 (*actualizată*) privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României RACR-ZSAC, ediţia 1/2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279306_a_280635]
-
acestora pe diferite obiecte pentru a determina "existența" și "distanța" lor față de antenă. Se compune, de obicei, dintr-un emițător, un receptor și un sistem de antene (care, de obicei, se poate roti în plan orizontal și/sau vertical) cu directivitate pronunțată. Receptorul cuprinde și un indicator al existenței și poziției obiectului (de obicei un tub catodic cu persistență mărită a imaginii). Deși principiile radarului au fost enunțate de către Nicolae Tesla la sfârșitul secolului al XIX-lea, primele implementări fizice au
RADAR () [Corola-website/Science/306821_a_308150]
-
transmise prin voce, de către un operator, sau în mod semiautomat prin poziționarea unui marker. l terestru este un radar mobil care lucrează în impulsuri, în gama undelor centimetrice. Sistemul activ al radioaltimetrului asigură formarea în spațiu a unei caracteristici de directivitate a antenei sub forma unui fascicul îngust în plan vertical (între 0,5 și 1,5 grade) și mai larg (între 2 și 5 grade) în plan orizontal. Formarea unei astfel de caracteristici a antenei este asigurată de un reflector
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
de înălțare și azimut. Măsurarea distanței înclinate până la țintă este furnizată automat prin utilizarea metodei radiolocației în impuls. Deplasarea antenei în unghi de înălțare se realizează printr-un mecanism de balansare a reflectorului antenei împreună cu radiatorul. Prin aceasta caracteristica de directivitate a antenei balansează în plan vertical în limite date, ceea ce dă posibilitatea să se descopere ținta în unghi de înălțare. În mod sincron cu balansarea antenei, pe indicatorul de înălțime, se formează o desfășurare pe verticală a fasciculului electronic pe
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
sau care să se comporte ca o legătură la pământ, pentru a îndeplini această funcție, indiferent de (sau în absența) unui contact real cu pământul. Antene mai sofisticate decât antenele dipol, sau verticale sunt proiectate cu scopul de a crește directivitatea și, în consecință, câștigul antenei. Acest lucru se poate obține în mai multe moduri, ce duc la o multitudine de tipuri de antene. Marea majoritate a acestora sunt alimentate cu linii echilibrate (simetrice) și se bazează pe structura antenei dipol
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
se poate obține în mai multe moduri, ce duc la o multitudine de tipuri de antene. Marea majoritate a acestora sunt alimentate cu linii echilibrate (simetrice) și se bazează pe structura antenei dipol cu elemente componente adiționale, care le cresc directivitatea. De exemplu, o rețea fazată constă din două sau mai multe antene simple, care sunt conectate împreună printr-o rețea electrică. Acest lucru implică de multe ori o serie de antene dipol paralele cu o anumită spațiere între ele. Rețelele
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
propagare și, de obicei, un singur (dar posibil mai multe) "reflector" pe partea opusă a elementului activ. Aceasta este o proprietate fundamentală a antenelor, prin care caracteristicile electrice ale acestora, descrise în secțiunea următoare, cum ar fi câștigul, diagrama de directivitate (diagrama de radiație), impedanța, lărgimea de bandă, frecvența de rezonanță și polarizarea sunt același, indiferent dacă antena transmite sau primește semnale. De exemplu, "diagrama de recepție" (sensibilitatea în funcție de direcție) a unei antene atunci când ea este utilizată pentru recepție este identică
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
măsurători de performanță, pe care un utilizator le-ar putea lua în calcul în selecția sau proiectarea unei antene pentru o anumită aplicație. Cel mai important dintre acestea se referă la caracteristicile direcționale (cum sunt ele descrise în diagrama de directivitate a antenei): câștigul. Chiar și în antenele omnidirecționale (sau slab direcționale), câștigul poate fi adesea crescut prin concentrarea puterii acestora în direcții orizontale, sacrificând puterea radiată spre cer și pământ. Câștigul în putere al antenei (sau, simplu, "câștig") ia de
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
distribuite în care pe langă câmpul de tensiuni elastice a introdus, cuplat cu acestă din urmă, câmpul tensorului de fisiune. În cadrul seismologiei teoretice a publicat studii legate de descrierea teoretică a sursei seismice printr-o dislocație de tip falie, a directivității undelor seismice emise de această cu aplicații la analiza efectelor cinematice ale cutremurului de la 4 Martie 1977. Teza de doctorat, intitulată " Studiul Dinamicii unor medii deformabile și metodă reducerii la modele structurale mecanic echivalente" a fost redactată sub îndrumarea Acad.
Mișicu Mircea () [Corola-website/Science/322064_a_323393]
-
era un echipament sofisticat. Pentru exploatarea sa era necesar un personal cu cunoștințe de inginerie și experiența cunoașterii multor blocuri și dispozitive radio. În compunerea radarului au intrat opt unități cu aparatură, echipament electric și transport antene. Lărgimea diagramei de directivitate a antenelor:
P-20 „Periscop” () [Corola-website/Science/335590_a_336919]
-
militari M.M. Lobanov și A.I. Oblezin pentru antena stației P-8 s-a realizat o nouă construcție catarg cu înălțimea de 30 m, dispozitiv numit "Unja." Cu acest dispozitiv s-a reușit să se îndrepte în jos centrul diagramei de directivitate al stației și în acest fel să se mărească distanța de descoperire a avioanelor care zboară la altitudini medii (până la 10 km), la 200-250 km, iar la altitudini joase - să crească cu 60-70%. Echiparea radarului P-8 cu două sisteme
P-8 (radar) () [Corola-website/Science/336066_a_337395]
-
din teren prin schema coerentă în impuls cu compensare după o perioadă. Sistemul de antenă avea două reflectoare formate dintr-o secțiune de paraboloid, în centrul cărora se găseau două radiatoare alimentate în fază sau în opoziție. Schimbarea diagramei de directivitate a antenelor se putea face în fază sau în opoziție. Ca o opțiune acest radar a primit o antenă specială pe un pilon cu o înălțime de până la 30 de metri (antena ”Unja”). Funcționând cu antena pe acest pilon înălțimea
P-15 (radar) () [Corola-website/Science/336594_a_337923]