217,423 matches
-
directorului Ungureanu sînt noul ministru și secretarii săi de stat, o altă serie de zvonuri, privind demisia lui, apărînd în presă cu mult înainte să-i dea prin minte să demisioneze. într-un final de poveste absurdă, spre fericirea generală, directorul Cornel Ungureanu își dă demisia. Există niște fantome care bîntuie Despre regi, saltimbanci și maimuțe - cele ale Generației Supra, grașii avînd-o pe juna Gilda drept purtător de cuvînt, o specie de rinoceri ai zilelor noastre cu care se deschide și
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
1902 - m. 5 dec. 1974). Cînd l-am întîlnit, era deja Președinte al Uniunii Scriitorilor, avea aproximativ vîrsta pe care o am eu acum și se bucura în ochii confraților de un respect amestecat cu dispreț. Fusese ani la rînd directorul Teatrului Național și al Gazetei literare. îi știam cărțile, despre unele scrisesem, formîndu-mi o idee destul de clară. Poetul (la tinerețe și apoi la bătrînețe) mi se părea remarcabil, acoperit, ca și în cazul lui Bogza, de prestigiul prozatorului (acesta, ocupînd
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
care cei trei sute de ani le prind în picioare pe aceste meleaguri, Muzeul Satului și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești au organizat la Mogoșoaia un eveniment unic, o expoziție-eseu pe tema zestrei. Cercetătorii Aurelia Tudor de la Muzeul Satului și Doina Mândru, directorul Centrului Cultural..., alături de cel care a conceput efectiv expoziția, designerul și graficianul Ioan Cuciurcă, au creat un discurs vizual cu o epică subiacentă de-a dreptul spectaculoasă. Premisa acestui scenariu, adică zestrea, deși aparent o simplă abstracțiune pentru că ea desemnează
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Năpasta). L-am văzut pe 22 decembrie, în balconul revoluționarilor din C.C. , pe urmă în imaginile din zilele acelea, în diferitele guverne ce s-au succedat rapid în funcție și s-au prăbușit cam tot atît de iute. A fost director la Teatrul Mic, a înființat mai tîrziu Teatrul româno-american, unde am urmărit zbuciumul lui Alexa Visarion de a face viabilă această nouă pistă pe care se hotărîse să alerge. L-am văzut acum cinci ani, cînd împlinea cincizeci de ani
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
de ce să-l viziteze? Nu e clar ce va afla? Că sînt prea puțini doctori, că fiecare vede o mie de bolnavi și altele. Și mai ciudată a fost declarația unuia dintre medici, un ilustru profesor, care mai e și directorul Centrului. Domnul profesor-doctor a spus că pacienții s-au învățat să stea la coadă pe vremea comunismului și acum nu se mai pot dezvăța. Ce e asta, cinism, prostie, ticăloșie? Adică, noi, românii, am atins un asemenea grad de imbecilitate
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
Documentar, sînt de semnalat evocările privitoare la mizeria în care familia Ș. Cioculescu a trăit între anii '48-'58. În același număr din revista de la Târgoviște, dl Tudor Cristea consacră o cronică plină de simpatie volumului recent de memorialistică al directorului României literare. Ne-a frapat amănuntul, pe care-l reținusem și din carte, că bunicul matern al autorului este găeștean. Dl Cristea notează în paranteză despre Găeștii cu pricina: "probabil altul decît cel dîmbovițean"... Ne-am interesat și am aflat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
o distinsă românistă (it. romenista) o conduce cu competență, secondată de lector Celestina Fanella, studiile privind limba, cultura și istoria românilor au cunoscut o dezvoltare deosebită. De mai multă vreme, Universitatea din Udine, prin Departamentul de limbi germanice și romanice (director: prof. Maria Amelia d'Aronco) și prin Catedra de limba și literatura română, a organizat întâlniri (convegni) științifice cu profesori și cercetători din Universitățile din România. Cu mijloace modeste, dar cu participarea entuziastă a autorităților locale (Provincia Udine, Consorțiul Universitar
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
participarea a fost foarte largă. Au luat parte personalități de seamă ale culturii și ale lingvisticii românești: prof. Sanda Reinheimer-Râpeanu, prof. Rodica Zafiu, prof. Florica Dimitrescu - București, prof. Ileana Oancea - Timișoara, prof. Șerban Turcuș - Cluj-Napoca, prof. Cristian Luca - Galați, precum și directorul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan", Marius Sala, membru al Academiei Române. Fiecare dintre aceștia a prezentat interesante comunicări îndelung dezbătute. Alături de cei de mai sus, au participat și valoroși romaniști europeni: prof. Liliana Tasmowski-De Ryck de la Universitatea din Anvers, conducătoarea unui
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
anii Cîntării României, să ignorăm drepturile de autor, că amestecăm operele și genurile. Semnificativ este și faptul că presa, care a primit scrisoarea (adresată cîtorva zeci de ziare), n-a reacționat. Ce subiect o mai fi și ăsta! Mai mult, directorul EVENIMENTULUI ZILEI (din 23 sept.) îi aduce actorului o laudă uriașă ignorînd banala abatere deontologică. Nici un cuvințel, apoi, în interviul acordat cotidianului de dl Mălăele. Să fie limpede: n-avem nimic cu actorul, nu-i negăm nici valoarea, nici dreptul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
ghilotinei: antisemitism, xenofobie, calomnie. Nimic de zis. în existenta-i de vreun an și ceva, OTV a întrecut în materie de abjecție, perversitate și prost gust tot ce am văzut, citit și auzit de doisprezece ani încoace. Imaginația diabolica a directorului OTV a adunat mai ales scursura produsă de o populatie la care mizeria materială devine spontan mizerie morală iar prostia desantata sursă de intensă și iresponsabilă jubilație în grup. Pe scurt, eliminarea OTV din căminele românilor constituie un act de
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
la Berlin cu 8 femei. Marele Premiu a revenit lui Andrei Koncealovski, pentru Casa de nebuni, inspirat dintr-un episod real petrecut în 1996 în timpul primului război din Cecenia. Într-un spital psihiatric situat la granița dintre cei doi combatanți, directorul trebuie să plece pentru a organiza evacuarea bolnavilor, iar aceștia rămîn singuri să se descurce cum pot. Bineînțeles spitalul va fi ocupat de ceceni, care sînt portretizați însă neașteptat de pozitiv - dacă ne amintim că în Underground Emir Kusturica a
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
a fost recompensată pentru rolul din Far from Heaven, un film perfect din punct de vedere formal, dar cu o doză insuportabila de political correctness al personajului soției, mamei și simpatizantei cauzei negrilor din America anului 1957. Că Ed Lachman, directorul de imagine, a fost distins cu un premiu special pentru contribuția sa la realizarea acestui film regizat de Todd Haynes, mai înțeleg, dar că Julianne Moore a fost preferată Laurei Morante - nu! Și asta în condițiile în care unanimitatea părerilor
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
F.A., privind articolul Memorialistica despre E. Lovinescu " Dacă autorul nu e F. Aderca după cum precizează în altă însemnare din Jurnal E. Lovinescu, n-ar fi cu totul exclus că semnătură să indice primele două litere ale revistei și, eventual, pe directorul ei, Ion Vinea (sau poate, pe prim-redactorul N. Carandino)". Amănunt verificabil dacă este parcurs fragmentul final din Note și comentarii, în care Ion Vinea semnează cu inițială revistei "Chemarea", adică cu C, articolul La datorie sau cu A articolul
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
mari voluptăți intelectuale, irealitatea și fascinația plutirii criticilor în visul androgin al puterii lor [...] mă lasă nepăsător și rece." Dar, chiar în același aliniat, dl Neagu își uită subit recea nepăsare și se înfierbînta împotriva unui pretins grup condus de directorul României literare care, iconoclast și veninos, a pus gînd rău tuturor marilor scriitori contemporani, atacînd "genii tutelare" precum Sadoveanu, Călinescu, Eminescu, Vianu, "concertat cu furia dezlănțuita peste hotare împotriva lui Eliade, Cioran, Noica, prelungite cu asaltul gîfîit împotriva lui M.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
facem comuniști! 5) Pecemiști din toate țările, uniți-vă!" - (Aici, credem că e o eroare de tipar: peceusiști din toate...). Manifestul e datat 25 august 2002, Chău, Circul de stat lat. * În DISCOBOLUL din aprilie-mai-iunie, dna Nicoleta Sălcudeanu scrie despre directorul de onoare al frumoasei publicații de la Alba Iulia o recenzie admirabilă, atît prin obiectivitate, cît și prin calitatea stilului. Reproducem începutul: " Profesorul Ion Pop este un tip special de scholar. Și nu în cârca ardelenității poate fi pus felul în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
de soarta acesteia, răspunzător de cum este întâmpinată în reviste, obligat să mă disociez de recenzia critică din R. l., dacă nu chiar s-o fi interzis. Și încă: În dubla-vă calitate, de fost președinte al juriului și de actual director adjunct al revistei, ați primit câte un exemplar din această antologie, unul cu autograf, iar al doilea fără, amândouă în mod gratuit. Ca o reclamă, la care editura are tot dreptul". Sunt, prin urmare, îndatorat nu numai moral dlui Albastru
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
datoriile pe care le aveau la Bancorex? * CRONICA ROMÂNĂ comite o porcărie fără margini în numele dreptului de informare a cititorilor despre moartea lui Marin Preda reproducînd diverse declarații destinate miliției din partea unor martori ai ultimelor ore de viață ale prozatorului. Directorul acestui ziar, Mircea Micu, altminteri admirator declarat al lui Marin Preda, pune în circulație declarații care aveau un anumit destinatar, nu marele public, sub pretextul că marele public trebuie să știe adevăraul. Care adevăr? Cel al declarațiilor pentru miliție? A
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
carte, articolele au dat cele cinci volume ale Itinerariului critic dintre 1973 și 1989 (ultimul, postum), dar și pe acela de Poeți români din 1982, dacă nu cumva și altele. Pe autorul lor l-am cunoscut bine, de pe cînd era director al Bibliotecii Academiei, după 1967. Mi-a fost tot atunci șef de catedră la Filologia bucureșteană. Mi-a condus teza de doctorat despre Maiorescu. Am scris de cel puțin trei ori despre articolele din . Voi relua, pe scurt, mai jos
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
observațiile principale. La senectute, Ș. Cioculescu adoptase o anumită manieră de comentariu și frecventa anumite subiecte. Știa ca puțini alții să umble cu manuscrise ori cărți rare. Își făcuse obiceiul de a petrece zilnic cîteva ore la BAR, nu ca director, dar ca om care citește (și asta și după ce s-a pensionat în 1974). Prezida săptămînal la Muzeul Literaturii serate literare devenite celebre. Se dedica mai ales autorilor din generațiile vechi, pe care-i urmărea însă meticulos biografic și bibliografic
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
României anilor '95-'96, plin de nume abia alterate. O femeie tînără încă, cu un soț cvasi-inexistent, așa cum apărea și în primul roman, lucrează într-o redacție a unui cotidian cu un tiraj uriaș. Cotodianul se numește străveziu Știrea zilei, directorul e un Jack obsedat de senzațional, lumea politică e cea a unui președinte pe care îl cheamă Ilie Ionescu. Această femeie se îndrăgostește de un chinez, un medic trimis de Partidul Comunist Chinez pentru o perioadă determinată în România. Povestea
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
întîmplă ceva fundamental pentru cariera fiecăruia. Am lucrat ca în transă, a fost ca o stare de grație în care pluteam cu toții. - Ce n-ai știut, în 1996, cînd ai plecat la Limoges, la invitația lui Silviu Purcărete, proaspăt numit director de Ministerul Culturii din Franța, la Théâtre de l'Union? - O groază de lucruri. N-am știut, decît doar teoretic, că există o asemenea imensă diferență între două psihologii culturale, între două popoare. Deși sîntem francofoni, deși statul modern român
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
meu și a semnat un cec în alb. De fapt, prietenia înseamnă și reciprocitate. Fără încrederea lui, fără autoritatea și prestigiul său, mi-ar fi fost infinit mai greu și, poate, imposibil. Academia s-a înființat sub patronajul lui, ca director al teatrului. Și mai e ceva: amîndoi am avut norocul să trăim anii formidabili, să întîlnim marii profesori ai școlii românești de teatru. De aici am plecat. Am citit mult, am încercat să astup multe lacune teoretice pe care le
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
e vorba de o proză? Mare e piața literară. Ca și grădina Domnului. * În Ziua literară, poeta Angela Marinescu e de părere că revista noastră ar fi "un grup". Se înțelege, închis. Cum poeta a fost publicată de noi, iar directorul R.l. i-a prefațat o antologie personală, o minimă logică o obliga pe Angela Marinescu să-și declare apartenența la grupul cu pricina. Recenzii cu plată După un număr triplu (aprilie-mai-iunie) făcut de către noua echipă a Cuvîntului (Ioan Buduca) din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
atât dezastrul de la examenele de titularizare, cât și practica înșelăciunii, furtului și escrocheriei sunt boli ale sistemului. Acum, mini-stresa provocatoare de mare stres s-a năpustit pe decerebrații ce-au produs foi de examen goale. Dar ce ne facem cu directorii de școli, cu metodiștii, cu inspectorii ajunși în funcții nu pe bază de valoare, ci pe pile, și încă forma cea mai grețoasă de pilă - aceea politică? De aici provine dezastrul învățământului românesc, așa cum din motive similare s-a născut
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
în încheiere, și această constatare: ,,Prost gust, lipsă de responsabilitate, fațadă". Cu responsabilitatea și cu fațada rămîne de văzut, dar în ceea ce privește prostul gust, aici lucrurile sînt absolut clare. Această sintagmă se va putea folosi în Evenimentul zilei doar atunci cînd directorul gazetei nu va mai purta costume din tablă zincată și alte accesorii vestimentare de aceeași natură. Pînă cînd se va întîmpla acest lucru, vorba ministrului, ciocu' mic! Să nu vorbim prea slobod de funie în casa spînzuratului.
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]