112 matches
-
amprentă bine definită în literatura timpului de definiție. Prin urmare, ceea ce au făcut de-a lungul vremurilor cenaclurile (unele din ele vestite!) dar numeric mult inferioare, se produce acum lucrând într-un fel de orchestră bine dirijată dar în afara oricărui dirijism cu un număr impresionant de creatori. Iar rezultatele nu se lasă deloc așteptate! Fiind ele chiar remarcabile. Dar, ca să nu zăbovim prea mult în dezbaterea generalizantă, să aducem în discuție un fapt concret: apariția antologiei „” apărută în acest an, 2012
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și bunăstării. Asemenea programe și strategii își propun să introducă economia de piață, ignorând necesitatea formării creatorilor de piață. Când piețele concurențiale nu apar prin acțiunea antreprenorială spontană, ele trebuie create prin acțiune socială conștientă; elementele de spontaneitate și de dirijism conștient trebuie să se integreze și să se completeze reciproc în acțiunea de creare a piețelor concurențiale - element central al tranziției spre economia competitivă descentralizată. Edificarea în România a unei economii cu piață concurențială funcțională, eficientă și competitivă, poate fi
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de comandă în anii socialismului de tip marxist. Aceasta a reprezentat un obstacol pentru dezvoltarea economico-socială, generând dezechilibre grave, lipsă de interes, risipă de resurse, contribuind la încetinirea procesului de dezvoltare și progres economic și social al țării. Instrumentul de dirijism macroeconomic era planul național unic de dezvoltare economico-socială a României; c) economia mixtă - este caracteristică societăților contemporane. Ea este o combinație între proprietatea privată și cea de stat. Mecanismele pieței libere se întrepătrund cu mecanismele dirijismului statal. Acest tip de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
al țării. Instrumentul de dirijism macroeconomic era planul național unic de dezvoltare economico-socială a României; c) economia mixtă - este caracteristică societăților contemporane. Ea este o combinație între proprietatea privată și cea de stat. Mecanismele pieței libere se întrepătrund cu mecanismele dirijismului statal. Acest tip de economie de piață se caracterizează, pentru fiecare țară în parte, în funcție de gradul de intervenție a statului în economie, de instrumentele și măsurile de intervenție pe care le promovează acesta, de rolul pe care îl îndeplinesc piața
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de un imperativ social postulat a priori, al cărui garant trebuie să fie statul, pentru că mecanismele pieței nu pot să determine singure ansamblul vieții sociale; statul este apărătorul protecției sociale și al liberei negocieri între partenerii sociali. Intervenționalismul statal și dirijismul sunt condamnabile doar în măsura în care pot provoca distorsiuni concurenței și nu asigură depășirea unor momente dificile de restructurare economică. Pe baza acestor principii pot fi identificate o serie de trăsături, între care: a) majoritatea bunurilor economice îmbracă forma de marfă, dar
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
transcende agenda directă a liberalismului sau social-democrației. Chiar dacă feminismul își asumă uneori liberalismulxe "„liberalism"3 sau socialismulxe "„socialism"4, inamicul său rămâne prin excelență patriarhatulxe "„patriarhat", așa cum pentru liberali (de stânga, centru sau dreapta), inamicii comuni sunt colectivismulxe "„colectivism", dirijismulxe "„dirijism", autoritarismul, planificarea centralizată. Or, deocamdată, patriarhatulxe "„patriarhat" este forma de puterexe "„putere" care modelează relațiile de gen, mai ales în comunitățile nedemocratice și în cele în care feminismul nu l-a contestat cu succes. Voi defini schematic patriarhatulxe "„patriarhat" ca
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
emancipării îi este ostilă 25 (feminismul cu atât mai mult). Fiind orientat prioritar spre supraviețuire, conservatorismul de stânga promovează creșterea organică a economiei de piață și a democrației din economia centralizată și autoritarismul. E un conservatorism paternalist, întreținut de dirijismulxe "„dirijism" statal. Nu reprezintă o strategie axată pe individ și drepturi, ci pe colectivități și redistribuiri. Aderența la o astfel de ideologie este atestată de barometrele de opinie întreprinse în tranziție 26, de alegerea sistematică a partidelor care au mesaje de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
micro și macrogrupurile sociale; relaționarea între sexe; viața în familie; participarea la activități de socializare. b) Dificultăți de comunicare și relaționare Aceste dificultăți provin din mai multe medii, cum sunt: a) Mediul familial: condiții socioculturale și materiale precare; hiperprotecție și dirijism excesiv al copilului; cerințe ale ambianței familiale și absența confortului afectiv al copilului; familii dezorganizate sau climat familial tensionat; exemple - modele negative din partea părinților sau a fraților mai mari, alcoolism, violență intrafamilială; pedepsirea excesivă, șocuri psihice, dispute intrafamiliale (privind ierarhia
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
o încercare sinceră și meritorie de a căuta căi de depășire a economiei hylotropice, de ieșire la lumină. Apoi, aș crede că unii discipoli au exagerat breșele din sistemul wicksellian, mai ales în politica lor economică, preferînd teoria keynesiană, cu dirijismul său de mare amploare. 2.3. Economia comportamentală Economia comportamentală își are originile încă în operele clasicilor economiei politice, cum ar fi Jeremy Bentham (care vorbește despre durere și plăcere ca determinante fundamentale) sau Adam Smith (care vorbește despre simpatie
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
noastră economică o serie de marote și de sintagme reducționiste ce nu ne fac cinste. Spre pildă, de sute de ani utilizăm în cursuri, lucrări de doctorat, de licență etc. opoziții clasice cum sunt: liber-schimb versus protecționism, sau liberalism versus dirijism. Prezentăm, separat, fiecare dintre aceste politici și, eventual, le contrapunem, evidențiind avantajele și dezavantajele fiecăreia. De fapt, realitatea ne arată că liberul schimb și protecționismul nu se mai întîlnesc nicăieri în formă pură; ele sunt doar extremele aceleiași axe de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
informației, bunurilor și persoanelor, în aceste condiții, vechile abordări sunt caduce. Cine pe cine mai protejează, cînd elemente care altădată mergeau împreună, cum sunt statul, populația, teritoriul și avuția, acum evoluează separat? La fel stau lucrurile și în ce privește liberalismul opus dirijismului, în variantă keynesistă sau socialistă. E tot un fel de coincidentia oppositorum, pentru că nicăieri aproape nu mai găsim astfel de politici economice aplicate la modul absolut, ci regăsim mixturi ale diferitelor ingrediente de liberalism și dirijism, de dorit cît mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și în ce privește liberalismul opus dirijismului, în variantă keynesistă sau socialistă. E tot un fel de coincidentia oppositorum, pentru că nicăieri aproape nu mai găsim astfel de politici economice aplicate la modul absolut, ci regăsim mixturi ale diferitelor ingrediente de liberalism și dirijism, de dorit cît mai inteligente și cît mai bine adaptate fiecărei conjuncturi spațio-temporale. "A treia cale" este regula, doar proporțiile diferă și aici putem întîl-ni, de asemenea, o anumită ciclicitate. Cu toate acestea, noi continuăm să analizăm extremele, seduși de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
desfășurată în timp, care să nu presupună actul conducerii, al managementului. Pentru fiecare dascăl, însușirea artei manageriale trebuie să fie un obiectiv fundamental, o rațiune de a fi, și aceasta întrucât stăpânirea managementului ca pe un proces complex nu înseamnă ,,dirijism”, iar managerii nu asigură imediat succesul unei acțiuni. Succesul activității instructiv-educative depinde de o paletă extrem de diversificată de factori, care țin atât de profesor, de elevi, cât și de contextul în care se derulează procesul didactic. În acest sens, managementul
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
nu și-a spus încă ultimul cuvânt. Se poate observa destul de bine o tendință de a revizui totul și uneori de a întoarce totul pe dos, ca și cum adevărul nu s-ar putea găsi decât în poziție polară. De fapt, în ciuda dirijismului impus și în acest domeniu, cultura a continuat să subziste, retrasă în spații modeste, adesea improprii, cu resurse modice, însă urmând legile ei firești, alimentate de irepresibila nevoie de adevăr și frumos a oricărei comunități. Cultura aceasta, servită de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
desfășurată în timp, care să nu presupună actul conducerii, al managementului. Pentru fiecare dascăl, însușirea artei manageriale trebuie să fie un obiectiv fundamental, o rațiune de a fi, și aceasta întrucât stăpânirea managementului ca pe un proces complex nu înseamnă ,,dirijism”, iar managerii nu asigură imediat succesul unei acțiuni. Succesul activității instructiv-educative depinde de o paletă extrem de diversificată de factori, care țin atât de profesor, de elevi, cât și de contextul în care se derulează procesul didactic. În acest sens, managementul
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
limitele ariei de influență franceză în Africa saheliană. e. Morfologia urbană exprimată prin textura urbană (trama, planul orașului), a fost determinată în spațiul arabofon, în cea mai mare măsură prin aportul spontaneității de-a lungul epocii medievale și moderne. Contribuția dirijismului uman și-a spus cuvântul, într-o măsură diferențiată de la stat la stat și de la oraș la oraș, abia în perioada contemporană, iar efectele sale cele mai vizibile în peisajul urban se reflectă în zonarea funcțională actuală din orașele arabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
economică ce are un rol mai mare în adoptarea politicii economice etc., se pot identifica mai multe tipuri concrete de economie de piață"9: • tipul anglo-saxon, ce cuprinde economiile de piață cele mai liberale și cele mai puțin înclinate spre dirijism, cele mai reticente la intervenția economică a statului, adepte ale ideii de superioritate a întreprinderii private și a liberei inițiative; • tipul vest-european, ce cuprinde economiile de piață cu o pronunțată tentă dirijistă, variind după coloratura politică a guvernului, adepte ale
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
economică ce are un rol mai mare în adoptarea politicii economice etc., se pot identifica mai multe tipuri concrete de economie de piață 10: • tipul anglo-saxon, ce cuprinde economiile de piață cele mai liberale și cele mai puțin înclinate spre dirijism, cele mai reticente la intervenția economică a statului, adepte ale ideii de superioritate a întreprinderii private și a liberei inițiative; • tipul vest-european, ce cuprinde economiile de piață cu o pronunțată tentă dirijistă, variind după coloratura politică a guvernului, adepte ale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
autarhică); * economia de piață; * economia de comandă; * autoconsum final și autoconsum intermediar; * diviziunea muncii; * autonomia producătorilor; * economia pluripolară și economia unipolară; * concurența; * libera inițiativă; * proprietatea privată; * homo œconomicus; * economii mixte; * autoreglarea; * economie de întreprindere; * economie de calcul în expresie monetară; * dirijism economic; * economia socială de piață; * economia liberală; * economia paternalistă; * proprietatea de stat; * planul central; * interesul personal și interesul general. Probleme de studiat: * Ce este un sistem economic? * Ce înseamnă noțiunea de sistem economic la Sombart? * Ce definește conceptul de tip
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
lucrărilor expuse la Salonul Oficial și care satisfac convențiile unui academism devenit caduc, ilustrat prin portrete, tablouri cu subiecte mitologice de factură academică, față de libertatea care se face simțită la saloanele "Cercului Artistic", unde predomină peisajul, scena de gen etc. Dirijismul și autoritarismul directorului Școlii de Belle-Arte, Constantin I. Stăncescu, provoacă un scandal de proporții la selecția și organizarea lucrărilor destinate Salonului Oficial, unde acesta intervine discreționar în favoarea protejaților săi. Calmul este restabilit temporar cu concursul sculptorului Ion Georgescu, însă conflictul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
civilă este o idee a trecutului, volumele încearcă să prezinte, neconvențional și constructiv, condițiile necesare ca tradiția democratică modernă să poate supraviețui și prospera la nivel global, după un secol de tulburări revoluționare, de război total, de totalitarism și de dirijism, asociat statului bunăstării. Aceste volume au înțeles democrația ca pe un tip special de sistem politic în care societatea civilă și instituțiile statului tind să funcționeze ca două elemente necesare, separate dar contigue, distincte dar interdependente, ca două articulații interne
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
găsirea coeziunii între actorii partinici, care-i este necesară pentru a conta în procesul decizional european. Există totuși probleme, care țin, de exemplu, de incoerențele ideologice, de divergențele de interese și de raporturile de forță variate. Tensiuni există pe axele dirijism vs. laissez-faire și suveranitate vs. integrare. Deși organizarea rămîne slabă, diferite salturi calitative ale partidului european contact, cooperare I și cooperare II au permis ameliorarea interacțiunii dintre actorii partinici. Pe urmele lui Geoffrey și Pippa Pridham, am expus importanța mecanismelor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
logici, proiectele tuturor celor implicați de educația în școală (elevi, educatori, părinți, parteneri locali) să urmărească buna funcționare a școlii, coerența acțiunilor, împăcând eficiența pedagogică cu cea economică. Managerul ar trebui să știe să echilibreze dependența de autoritate și autonomia, dirijismul și autogestiunea, integralitatea și sectorialitatea, constrângerile externe și interne. Nu trebuie neglijate oportunitățile de la nivel local, dar școlile nu se supun orbește presiunilor mediului local, deși trebuie să se plieze așteptărilor părinților, antreprenorilor care pot oferi locuri de muncă. După ce
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
micro și macrogrupurile sociale; relaționarea între sexe; viața în familie; participarea la activități de socializare. b) Dificultăți de comunicare și relaționare Aceste dificultăți provin din mai multe medii, cum sunt: a) Mediul familial: condiții socioculturale și materiale precare; hiperprotecție și dirijism excesiv al copilului; cerințe ale ambianței familiale și absența confortului afectiv al copilului; familii dezorganizate sau climat familial tensionat; exemple - modele negative din partea părinților sau a fraților mai mari, alcoolism, violență intrafamilială; pedepsirea excesivă, șocuri psihice, dispute intrafamiliale (privind ierarhia
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
găsirea coeziunii între actorii partinici, care-i este necesară pentru a conta în procesul decizional european. Există totuși probleme, care țin, de exemplu, de incoerențele ideologice, de divergențele de interese și de raporturile de forță variate. Tensiuni există pe axele dirijism vs. laissez-faire și suveranitate vs. integrare. Deși organizarea rămîne slabă, diferite salturi calitative ale partidului european contact, cooperare I și cooperare II au permis ameliorarea interacțiunii dintre actorii partinici. Pe urmele lui Geoffrey și Pippa Pridham, am expus importanța mecanismelor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]