320 matches
-
simfonic” al lui Ion Dumitrescu, Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră în do minor op. 37 - L. van Beethoven și Simfonia a II-a în Re major op 73 - J. Brahms. Petre Sbârcea este un reprezentant marcant al artei dirijorale românești, care a studiat cu Sergiu Celibidache și Antonin Ciolan. A fost prim-dirijor timp de peste 20 de ani al Operei Naționale Române din Cluj. El este cel care a dirijat primul turneu al filarmonicii sibiene, în 1981, în Corsica
Arii de Beethoven și Brahms la sala Thalia [Corola-blog/BlogPost/97566_a_98858]
-
reunit în Sala Ferdinand a Primăriei în prezența Înalt Presfințitului Timotei , universitari studenți preoți teologi foști alumni , iar părintele decan Cristinel Ioja în prezența doamnei rector Ramona Lile a rostit cuvinte de o aleasă ținută. Cele două coruri sub bagheta dirijorală a prof.univ.Mircea Buta și a diac.drd.Tiberiu Ardelean au vibrat intrpretaristic armonios și emoțional fie prin pricesne prelucrări de folclor arii sau corale bisericești cu selecta asistență. Referință Bibliografică: TEOLOGIA UAV ARAD-UN SFERT DE VEAC / Florica Ranta
TEOLOGIA UAV ARAD-UN SFERT DE VEAC de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380299_a_381628]
-
tuba și orchestră în fă minor, compus tot de Vaughan Williams. Concertul datează din 1954 și a fost compus pentru primul tubist al London Symphony Orchestră, Philip Catelinet. Acesta a interpretat concertul în premieră la 13 iunie 1954, la pupitrul dirijoral fiind celebrul Șir John Barbirolli. Acel concert a marcat Jubileul de Aur al orchestrei London Symphony. Cel mai grav instrument al orchestrei ne va demonstra calități nebănuite — umor, lirism ardent și chiar virtuozitate, în special în partea a treia. Fumusețea
FILARMONICA „BANATUL” Ioan Holender , Nina Karmon şi Walter Hilgers, la Timişoara [Corola-blog/BlogPost/94067_a_95359]
-
rol secundar, vom vedea că intervențiile cu caracter improvizatoric ale instrumentului solist, de o splendida frumusețe, ridică foarte mult rolul acestuia, intonarea temei fiind doar o rezolvare banală. Solista în acest minunat concert va fi violonista Nina Karmon. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Walter Hilgers. Mircea Tătaru
FILARMONICA „BANATUL” Ioan Holender , Nina Karmon şi Walter Hilgers, la Timişoara [Corola-blog/BlogPost/94067_a_95359]
-
absolută, - 48 de posibilități într-o permanentă înnoire, fără reveniri - totul dominat de o mare rigoare matematică în care spiritul, dezincarnat, atinge esența numerelor. Muzica se realizează mecanic prin circuite electrice - compozitorul poate să controleze sunetul - nu mai există interpretare dirijorală - se pot imita instrumentele, pianul, vioara, vocea omenească cu amplitudini infinite, - sau se pot crea sunete noi - ceva demoniac - reintroducerea zgomotului ca element muzical - megafoane care emit sunt instalate pe principiul stereofonic, și au și o mișcare giratorie... * E în
Prospecții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8238_a_9563]
-
din secolul XX - atât de radical în viziune -, sintetizând în cursurile sale nivelul preocupărilor în domeniile amintite, dar și o bogată creativitate privind definirea cântului în ansamblu, dirijatul performant și didactica superioară. În opera sa orală din cursurile de măiestrie dirijorală, maestrul Petre Crăciun a definit un sistem dirijoral coerent și actual, stabilind un vocabular propriu pentru limbajul non-verbal, pe care l-a transmis atât studenților cât și membrilor Catedrei de Dirijat, generând o nouă orientare în metodica predării la nivel
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
sintetizând în cursurile sale nivelul preocupărilor în domeniile amintite, dar și o bogată creativitate privind definirea cântului în ansamblu, dirijatul performant și didactica superioară. În opera sa orală din cursurile de măiestrie dirijorală, maestrul Petre Crăciun a definit un sistem dirijoral coerent și actual, stabilind un vocabular propriu pentru limbajul non-verbal, pe care l-a transmis atât studenților cât și membrilor Catedrei de Dirijat, generând o nouă orientare în metodica predării la nivel universitar în Conservatorul bucureștean. Pornind de la semiotica saussuriană
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
și R. Jakobson, fenomenologia husserliană, adâncind mecanismul conștiinței, al intenționalității, a noesei și noemei, maestrul Crăciun s-a angajat în cercetările sale de tip semiotic, semantic și hermeneutic cu scopul definirii unor realități - cum sunt cele ale „limbajului verbo-muzical”, „limbajul dirijoral”, „gestul dirijoral cu funcție de semn”, „analiza morfo-sintactică a partiturii”, „impulsul gestual - generator de expresie”, „clase de bătăi dirijorale” , conceptul de „figură gestuală”, „figuri de tact de bază, derivate și supraordonate”, „curba tensională a unităților frastice”, „modelul mental dirijoral” și multe
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
Jakobson, fenomenologia husserliană, adâncind mecanismul conștiinței, al intenționalității, a noesei și noemei, maestrul Crăciun s-a angajat în cercetările sale de tip semiotic, semantic și hermeneutic cu scopul definirii unor realități - cum sunt cele ale „limbajului verbo-muzical”, „limbajul dirijoral”, „gestul dirijoral cu funcție de semn”, „analiza morfo-sintactică a partiturii”, „impulsul gestual - generator de expresie”, „clase de bătăi dirijorale” , conceptul de „figură gestuală”, „figuri de tact de bază, derivate și supraordonate”, „curba tensională a unităților frastice”, „modelul mental dirijoral” și multe altele. Semnificativ
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
angajat în cercetările sale de tip semiotic, semantic și hermeneutic cu scopul definirii unor realități - cum sunt cele ale „limbajului verbo-muzical”, „limbajul dirijoral”, „gestul dirijoral cu funcție de semn”, „analiza morfo-sintactică a partiturii”, „impulsul gestual - generator de expresie”, „clase de bătăi dirijorale” , conceptul de „figură gestuală”, „figuri de tact de bază, derivate și supraordonate”, „curba tensională a unităților frastice”, „modelul mental dirijoral” și multe altele. Semnificativ este că maestrul Petre Crăciun nu a excelat numai ca profesor pasionat de știința domeniului dirijoral
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
verbo-muzical”, „limbajul dirijoral”, „gestul dirijoral cu funcție de semn”, „analiza morfo-sintactică a partiturii”, „impulsul gestual - generator de expresie”, „clase de bătăi dirijorale” , conceptul de „figură gestuală”, „figuri de tact de bază, derivate și supraordonate”, „curba tensională a unităților frastice”, „modelul mental dirijoral” și multe altele. Semnificativ este că maestrul Petre Crăciun nu a excelat numai ca profesor pasionat de știința domeniului dirijoral și de mecanismele interpretării muzicale, ci a fost și o conștiință de înaltă moralitate, în care orizontul științific și cel
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
dirijorale” , conceptul de „figură gestuală”, „figuri de tact de bază, derivate și supraordonate”, „curba tensională a unităților frastice”, „modelul mental dirijoral” și multe altele. Semnificativ este că maestrul Petre Crăciun nu a excelat numai ca profesor pasionat de știința domeniului dirijoral și de mecanismele interpretării muzicale, ci a fost și o conștiință de înaltă moralitate, în care orizontul științific și cel artistic au evoluat pe fondul unui caracter riguros și a unui psihic echilibrat, a unei modestii proverbiale din care s-
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
didactic. După câțiva ani de sinteză a modelelor de predare la Catedră, și-a alcătuit propriul sistem de organizare a informației didactice și artistice asupra căruia a revenit și l-a perfecționat, desăvârșindu-l în cadrul cursurilor de Dirijat și Stilistică dirijorală. Calitățile umane și charisma personală l-au ajutat să depășească rigiditatea unei comunicări abstracte cu semenii și să creeze în rândul discipolilor o emulație permanentă în privința cercetării fenomenului vocal și dirijoral pe baza unei culturi enciclopedice și a încrederii în
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
perfecționat, desăvârșindu-l în cadrul cursurilor de Dirijat și Stilistică dirijorală. Calitățile umane și charisma personală l-au ajutat să depășească rigiditatea unei comunicări abstracte cu semenii și să creeze în rândul discipolilor o emulație permanentă în privința cercetării fenomenului vocal și dirijoral pe baza unei culturi enciclopedice și a încrederii în propriile lor capacități creatoare. În viziunea sa asupra muzicii, maestrul Crăciun a stabilit puncte cardinale în privința conceptului interpretativ, fiind adeptul unei permanente și fecunde argumentări a celor mai mici detalii din
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
orchestră de flaute, Modalis III, compus în 2006 pentru Pierre-Yves Artaud și pentru Orchestra Franceză de Flaute. Lucrarea a fost cântată în premieră la Sala Cortot din Paris, în concertul OFF din 22 martie 2007, cu Pierre-Alain Biget la pupitrul dirijoral. De această dată Orchestra Franceză de Flaute a fost dirijată de Paul Mefano, personalitate marcantă a muzicii franceze contemporane. A studiat compoziția cu Darius Milhaud, a urmat cursuri de perfecționare la Basel cu Pierre Boulez, Karlheinz Stockhausen și Henri Pousseur
Itinerarii muzicale europene by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83327_a_84652]
-
și în varianta pentru trompetă și orchestră “Hora Staccato” de Grigoraș Dinicu într-o interpretare de elită. Sunt și în muzică momente cu totul memorabile pe care le poți întâlni rar chiar într-o viață, și Vladimir Spivakov la pupitrul dirijoral al Orchestrei Naționale a Rusiei, ne- a oferit această șansă. Nu a fost pur și simplu un concert, ci un spectacol muzical de înaltă ținută, o stare de atitudine, o relevare a conștiinței de sine în muzică și pentru muzică
Orchestra Națională a Rusiei by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83429_a_84754]
-
de înălțime articulându-se odată la un timp metric (tm), gradat metronomic, să zicem, la tm = 60 MM. Dacă dirijorul tactează la scara 1/1 (tm de tm), mișcarea gestuală ne apare perfect adecvată cu periodicitatea schimbării înălțimilor. Dacă tactarea dirijorală va diviza (simetric/asimetric, giusto/rubato) în raport cu tm ai monodiei pe care o audiem, vom avea dintr-o dată două aspecte de tempo: unul dat prin auzirea schimbărilor de sunete-înălțimi, celălalt, prin faptul că vedem o mai rapidă mișcare a mâinii
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
o audiem, vom avea dintr-o dată două aspecte de tempo: unul dat prin auzirea schimbărilor de sunete-înălțimi, celălalt, prin faptul că vedem o mai rapidă mișcare a mâinii. Întrucât suntem mai sensibili la imagine, vom fi tentați să credităm tempoul dirijoral, percepând iluzoriu că tempoul sonor este mai lent decât cel gestual, chiar dacă am ascultat înainte și varianta celor două în raportul tactării timpo-metrice (Ttm) de 1/1. Până la un anume prag al percepției noastre dirijorul poate comprima Ttm, generându-ne
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
și varianta celor două în raportul tactării timpo-metrice (Ttm) de 1/1. Până la un anume prag al percepției noastre dirijorul poate comprima Ttm, generându-ne impresia unei răriri sau dilatări temporale expresive (interpretabile pozitiv) a sunetelor monodiei. Apoi, dacă mișcarea dirijorală continuă să se densifice, fiind tot mai rapidă (indiferent de amplitudine), diferența de tempo o simțim ca dezacord sau inadecvare, prin aceea că totuși dirijorul tactează prea repede, ori parcă și monodia curge prea lent?... Dacă însă monodia s-ar
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
și mișcarea gestuală pe plan sonor. Ar rezulta o polifonie de două monodii derulate în tempouri simultan-diferite (proporționabile sau nu, printr-un același numitor tm). Desigur, implicând și o clară diferențiere de registru și/sau timbru, și presupunând că vocea „dirijorală” s-ar constitui doar pe un singur ton, am percepe-o imediat ca acompaniament la monodia dată inițial. După cum vor varia duratele vocii de acompaniament, fie între niveluri de tempo (discret sau brusc), fie ritmic, pe același nivel-tempo), vocea solistă
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
compania muzicii. I se dăruiesc cu toată ardoarea comunicării, cu toată ființa. Prin ei, cu ei renaște speranța în viitorul apropiat al muzicii, al culturii, al artei. La viitorul cel îndepărtat nu ajungem să ne gândim. Au concertat sub bagheta dirijorală a unui mare muzician, a unui om de o rară bogăție sufletească. Mă refer la pianistul Vladimir Ashkenazy, artistul maturității aureolate de înțelepciunea unei temeinice relații cu cei tineri. Este artistul care a trecut prin vămile timpului. Și nu a
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
au parcurs epoci similare. Cele ale totalitarismului. A urmat exilul propriu-zis. A urmat lupta pentru existență într-o lume a concurenței manifeste de o manieră deseori brutală, întreținută de legile pieței. De ani buni, Vladimir Ashkenazy dezvoltă o temeinică activitate dirijorală. Mai mult decât atât, dispune de un simț pedagogic stimulativ în relația cu tinerii muzicieni. Asemenea unui generos "pater familiae". Iar specificul muncii în aceast colectiv devine cu totul aparte de vreme ce orchestra se înnoiește de la o stagiune la alta, de la
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
pianistic Daniel Barenboim/ Radu Lupu, dar și în cealaltă ipostază a celor doi, aceea de dirijor/pianist. Formația olandeză nu și-a dezmințit noblețea sonorității, precizia în respectarea stilistică a partiturilor, frazarea generoasă, muzicală, minuțios cizelată acum de plasticitatea gesticii dirijorale a lui Mariss Jansons. În Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră în do minor de Beethoven, Emmanuel Ax a învins materia sonoră, șlefuind-o aidoma unui sculptor, ornând-o apoi cu jerbe de arpegieri dantelate, similare ghirlandelor florale din
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
-o apoi cu jerbe de arpegieri dantelate, similare ghirlandelor florale din tablourile cu Madone renascentiste sau din epoca rococo-ului. Felul în care a fost construit și redat poemul ”O viață de erou” de Richard Strauss a reconfirmat adâncimea concepției dirijorale a lui Mariss Jansons. Dirijorul de origine letonă a exprimat, cu o veridicitate aproape palpabilă, varietatea trăirilor general-umane, cu treceri bruște, adesea dramatice, de la angoasă la extaz și invers, iluminând și tensionând discursul muzical într-un crescendo magistral. Ultima tentație
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
figura în Caietul program SIMN, recitalul Corului național de cameră Madrigal a fost primul concert al actualei ediții. Pe genericul manifestării ilustrului ansamblu, care aniversează în 2013 o jumătate de secol de existență, organizatorii au înscris, ca semnificație tematică, PORTRETE DIRIJORALE”, marcând astfel prezența la pupitrul concertului a doi muzicieni legați prin destin de această corală: Veronica Bojescu și Sabin Pautza. Suntem îndreptățiți, cei veniți să asculte concertul, să privim acest moment ca o filă din albumul istoriei madrigațiștilor. Veronica Bojescu
Madrigal Recital eveniment by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84003_a_85328]