172 matches
-
celor mai cunoscuți îi cuprinde pe luptătorii Kristjan Palusalu, Voldemar Väli și Georg Lurich, pe schiorii Andrus Veerpalu și Kristina Šmigun-Vähi, pe decatlonistul Erki Nool, pe jucătoarea de tenis Kaia Kanepi, pe cicliștii Jaan Kirsipuu și Erika Salumäe, și pe discobolii Gerd Kanter și Aleksander Tammert. Kiiking, un sport relativ nou, a fost inventat în Estonia în 1996 de Ado Kosk. Kiikingul implică un leagăn modificat în care concurentul încearcă să facă o rotație de 360 de grade. Paul Keres, marele
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Anales Universitatis Apulensis, Cultura creștină, Patrimonium Apulense, Folium (Italia), Magyar Könyvszemle (Ungaria), Series Byzantina (Polonia), Perspective (Germania), Ars Hungarica (Ungaria), Niš&Byzantium (Șerbia) s. a. . Numeroase articole în diferite reviste de cultură și ziare: Tribuna, Vatra, Orizont, România literară, Astra blăjeana, Discobolul, Gând românesc, Antic art magazin, Unirea (Albă Iulia), Unirea (Blaj), Unitatea, Ardealul, West magazin, Informația de Albă etc. Referințe: Referințe critice semnate de: Vasile Moga, Mircea Toca, Ion Mărgineanu, Ion Buzași, Gheorghe Fleșer, Marcel Știrban, Iacob Mârza, Doina Ionescu, Viorica
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
1977, e referent de specialitate (literatură, teatru) la Centrul Județean de Creație Populară Caraș-Severin. Este președintele Fundației „Octavian Doclin” din Reșița, redactor-șef al revistei „Reflex”, care apare la Reșița din anul 2000. Colaborează la „Arca” (Arad), „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Discobolul” (Alba Iulia), „Familia”, „Knijevni Jivot”, „Luceafărul”, „Meridianul Timișoara”, „Orizont”, „Poesis”, „Semenicul” (Reșița), „Transilvania”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața românească”. Este deținătorul mai multor premii literare pentru volumele de poeme A te bucura de eroare (1992), Agresiunea literei pe hârtie (1996), 47 Poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
putea înfățișa ca știință (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999), C. Rădulescu-Motru - Nietzsche. Viața și filosofia (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999); Vasile Conta - Încercări de metafizică (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2003), Lucian Blaga - ediții anastatice: Saeculum. Revistă de filosofie,1943-1944 (Editura Ardealul Târgu-Mureș, 2008), Discobolul (idem, 2009), Spațiul mioritic (idem, 2010), Filozofia stilului (idem, 2011), Pietre pentru templul meu (idem, 2012), Religie și spirit (idem, 2014); a Alte două lucrări distincte fiind: antologia de texte Polemica Blaga-Botta (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2001) și volumul de interpretări
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
de primăriile unor orașe (Târgu-Mureș, Reghin, Târnăveni) și de alte instituții publice. A colaborat la revistele de cultură: Vatra, România literară, Viața Românească, Luceafărul, Flacăra, Tomis, Astra, Ramuri, Orizont, Transilvania, Tribuna, Steaua, Revista de filosofie, Cercetări filosofico-psihologice, Izvoare filosofice, Târnava, Discobolul, Meridian Blaga, Caietele Lucian Blaga, Pașii Profetului ș.a. Despre scrierile sale, de filosofie și literatură, au scris: Acad. Alexandru Surdu, Acad. Gh. Vlăduțescu, Acad. Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Aurel Sasu, Marian Popa, Valeriu Râpeanu, Constantin Cubleșan
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
fost prieteni lui Nichita Stănescu și că știu despre el lucruri de tot felul care trebuie spuse neapărat contemporanilor. Li se alătură acum Irimie Străuț, autor de literatură pentru copii, fost cursant al faimoasei Școli de literatură „Mihai Eminescu” (v.Discobolul, nr.169-170-171/2012).Aflăm de la el, îndeajuns de surprinși, nu altceva decât că Nichita Stănescu fusese „hedonist (ca Vintilă Corbul sau Negoițescu) «fetiță» a lui Geo Bogza și Gh. Tomozei”. Și ca să nu fie îndoială: „Azi toți o știu că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4660_a_5985]
-
fragmente. Noi am fost familiarizați cu tipul clasic francez, acela care presupune o certă maturitate. Desigur că există și excepții importante, când s-a cultivat aforismul deschis, mai apropiat de cel german, așa cum a fost și cazul lui Blaga, cu Discobolul Aforisme și însemnări (1945). Și această lucrare s-a realizat, totuși, după o covârșitoare experiență creatoare a autorului. În cultura germană întâlnim, însă, exemple care infirmă hotărâtor teza vârstei înaintate. Este, bunăoară, cazul lui Novalis, care a murit la 28
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de ani o culegere pe care a intitulat-o Aforisme etice, estetice și critice; de altfel, el a și tradus, între 1870 și 1872, Aforisme asupra înțelepciunii în viață, de Arthur Schopenhauer); G. Ibrăileanu (în Privind viața); Lucian Blaga (în Discobolul Aforisme și însemnări); de Emil Cioran, care într-o scrisoare către Jeni Acterian mărturisea că se simte "risipit în fragmente", și de mulți alții. Reflecțiile comunicate în Fragmentele lui Lamparia se caracterizează prin forma lor concisă, prin capacitatea de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
printr-un balans. Felină capricioasă. Trebuie să fii răbdător cu noi. Avem atât de puțin timp pentru a fi Împreună. Îmbrăcându-se, privi Încă o dată cu duioșie peretele din spatele patului. Între afișul expoziției lui Vermeer all’Aja din ’96 și copia discobolului lui Mapplethorpe, era Înrămată o fotografie făcută de el În golful Marettimo. Sasha și iubitul, bronzați, cuibăriți la prova unei iole, Îmbătați de soare și de sare. Surâzători. Nu vreau să mă Întorc și să trăiesc fără tine. Nici o Galerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
disperării, o carte lirică, „de cea mai bestială și apocaliptică tensiune”, anunță el cu un fel de mândrie tragică. Colaborase, mai înainte, începând din 1931, la „Mișcarea”, „Gândirea”, „Floarea de foc”, „Arhiva pentru știință și reformă socială”, „Vremea”, apoi la „Discobolul”, „Abecedar”, „Rampa”, „Acțiunea”, „Cuvântul” ș.a. Debutează în 1934, an în care Eugen Ionescu publică Nu și D. D. Roșca Existența tragică, cu volumul Pe culmile disperării, o carte „explozivă și barocă”, un fel de despărțire „plein de rage et de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
interesul pentru orice eveniment cultural, politic, sportiv, monden conturează profilul unui ziarist înnăscut, avid să cunoască și să reflecte esența realității. Debutează în revista „Copilul evreu” (1929) cu o poezie. Colaborează la „Facla”, „Dumineca Universului”, „Păreri libere”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Cristalul”, „Discobolul”, „Floarea de foc”, „Freamătul vremii”, „Ulise”, „Rampa” (unde a susținut un timp o rubrică zilnică), „Vremea”, „Azi”, „Cuvântul liber”, „Reporter”, „Litere”, „Meridian”, „Opinia”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Succes”, „Lumea românească”, „Adam” ș. a. În 1935 se mută la Chișinău, unde își continuă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
mai putea face) - o eroare strategică. Sanda Cordoș: Bun, dar tu ai spus că nu au funcții politice. Ștefan Borbély: Nu au funcții politice. Răspunsul general este de ordin estetic. Faptul că cineva lansează Apostroful, că cineva construiește Familia, Vatra, Discobolul, Euphorion și așa mai departe nu Înseamnă din punct de vedere politic absolut nimic, nici măcar pe plan local. Nu Înseamnă putere de decizie, nici măcar de influență pe alocuri. Era cu totul altceva dacă În momentul revoluției din decembrie 1989, generația
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care îi mai publică alte poezii și o schiță. Colaborează frecvent, pe teme legate de cinema, la „Vremea” și cu eseuri, proză și versuri la „România literară”. Semnează și în revistele scoase de colegii de generație: „Caravana”, „XY”, „Cristalul”, „Ulise”, „Discobolul”. Anunța acum o plachetă - scrisă împreună cu David Werner (M. Dan) și Corneliu Temensky -, un volum de poezii, o piesă de teatru și romanul Meridian, din care publicase fragmente în „România literară”. După absolvirea Conservatorului, tânărul actor își urmează profesorul la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
o dată investit cu atribute ale geniului, de partea lui stă eternitatea; așadar, devenit viziune, reprezentare ori fulguranță, cuvântul se instalează în Pretutindeni și Totdeauna. Din repetatele încercări ale lui Blaga de a defini funcția plurală a poetului frapează una din Discobolul: "Poetul este nu atât un mânuitor, cât un mântuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturală și le aduce în starea de grație". Nici un alt modern n-a avut la noi, ca autorul Nebănuitelor trepte, o mai acută
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
DISCOBOLUL, revista literară care apare la Albă Iulia, lunar, începând din 1997. Director de onoare este Ion Pop, iar redactor-șef, Aurel Pântea. Articolul-program, Cuvinte de însoțire, semnat de Ion Pop, arată ca publicația își propune „să fie o revistă neinhibată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286793_a_288122]
-
Echinox”, în paginile căreia începe să scrie, în 1974, critică literară. Colaborează constant la „Vatra”, unde susține rubrica „Poeți ce vin” (mai târziu, „Scriitori ce vin”), consacrată scriitorilor postmoderni, la „Tribuna”, „Steaua”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Astra”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Discobolul”, „Târnava” ș.a. De asemenea, scrie articole pentru Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Dicționar analitic de opere literare românești (I-IV, 1998-2003), Întoarcerea învinsului. Întâlniri cu Mircea Zaciu (2001). Editorial, debutează în 1996 cu volumul de studii critice Scriitori români
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
1997, 3; Virgil Podoabă, Cartea clasică despre optzeciști, VTRA, 1997, 3; Mihaela Ursa, „Optzecism” sau postmodernism, ECH, 1997, 4-6; Horea Poenar, „Scriitori români postmoderni”, ECH, 1997, 4-6; Doru George Burlacu, Voci ale literaturii, Cluj-Napoca, 1998, 168-169; Iulian Boldea, Postmodernismul românesc, „Discobolul”, 1999, 14; Nicoleta Sălcudeanu, Fotografie de grup cu optzeciști, „Discobolul”, 1999, 14; Călin Teutișan, Itinerarii critice, ST, 1999, 3-4; Al. Cistelecan, Dezertarea de pe front, VTRA, 2000, 2; Viorel Mureșan, Un „constructor” al generației ’80, VTRA, 2000, 2; Ana Cosma, Scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
3; Mihaela Ursa, „Optzecism” sau postmodernism, ECH, 1997, 4-6; Horea Poenar, „Scriitori români postmoderni”, ECH, 1997, 4-6; Doru George Burlacu, Voci ale literaturii, Cluj-Napoca, 1998, 168-169; Iulian Boldea, Postmodernismul românesc, „Discobolul”, 1999, 14; Nicoleta Sălcudeanu, Fotografie de grup cu optzeciști, „Discobolul”, 1999, 14; Călin Teutișan, Itinerarii critice, ST, 1999, 3-4; Al. Cistelecan, Dezertarea de pe front, VTRA, 2000, 2; Viorel Mureșan, Un „constructor” al generației ’80, VTRA, 2000, 2; Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Târgu Mureș, 2000, 117-118; Iulian Boldea, Literatura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
exemplul întregii certitudini apodictice (filosofice)33. Este greu să ne închipuim un contrast mai puternic între acest ideal al cunoașterii metafizice și înțelegerea blagiană a construcției metafizice ca viziune personală asupra lumii, modelată stilistic. Încă în culegerea sa de aforisme Discobolul, Blaga își va fixa poziția scriind: „Metafizica intenționează să fie revelare și izbutește să fie doar creație.” De pe această poziție, el se va delimita net de înțelegerea metafizicii ca știință și ca o încoronare a științelor, fie ea cunoaștere a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
o parcare nepăzită. Gigi Nețoiu și Florin Marin sînt în slujba lui Dinamo, dar dau o fugă la reunirea Craiovei, probabil să vadă dacă nu cumva ar putea fi luată și statuia lui Mihai Viteazul din fața Prefecturii și pusă lîngă discobolul din Ștefan cel Mare. Astfel, Dinamo ar avea la intrare un discobol ecvestru, cu lance în loc de disc. Apoi, de cînd se sapă în Drumul Taberei, Militari și Crîngași pentru metroul de suprafață, singura cale de comunicație terestră dintre Ghencea și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Dinamo, dar dau o fugă la reunirea Craiovei, probabil să vadă dacă nu cumva ar putea fi luată și statuia lui Mihai Viteazul din fața Prefecturii și pusă lîngă discobolul din Ștefan cel Mare. Astfel, Dinamo ar avea la intrare un discobol ecvestru, cu lance în loc de disc. Apoi, de cînd se sapă în Drumul Taberei, Militari și Crîngași pentru metroul de suprafață, singura cale de comunicație terestră dintre Ghencea și Cotroceni se numește Cosmin Olăroiu. Dimineața la FC Național, după-amiaza la Steaua
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și la Bilete de papagal (1928). A colaborat la publicații de orientări diverse, deopotrivă la unele de avangardă și la altele al căror program era apropiat de tradiționalism: „Ultima oră”, „Convorbiri literare”, „Excelsior”, „Fapta”, „Zodiac”, „Viața literară”, „Axa”, „Azi”, „Clopotul”, „Discobolul”, „Ulise”, „Floarea de foc”, „România literară”, „Rampa”, „Credința”, „Litere”, „Meridian”, „Reporter”, „Familia”, „Critica”, „Ideea românească”, „Facla”, „Păreri libere”, „Vremea”, „Linia dreaptă”, „Universul literar”, „Viața românească” ș.a. Se află în pagini de revistă eseuri și cronici literare sau plastice, versuri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
real: „Moretta-Petrașincu citește o schiță”. P. va fi, până la moartea mentorului său, unul dintre cei mai asidui frecventatori ai cenaclului. Debutează în 1931, cu versuri, la „Adevărul literar și artistic”. În 1932-1933, conduce, alături de Horia Liman și Ieronim Șerbu, lunarul „Discobolul”. Este redactor la „Rampa”, „Adevărul”, „Reporter”, „Lumea românească” și „România literară”. În anii războiului i se încredințează spre redactare pagina literară a ziarului „Viața”. Mai colaborează la „România” lui Cezar Petrescu, iar după război la ziarele „Frontul plugarilor” și „Națiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
și expus În Gliptotecă; a fost returnat Italiei În 1948. Se află În prezent la Roma, la Muzeul Național (Termele lui Dioclețian). La Gliptoteca din München s-a păstrat o replică la scară redusă, În bronz (secolul II d.H.). După Discobolul de la Palombara, a fost făcută o a doua des coperire remarcabilă: la Villa lui Hadrian, În 1790; statuia fost achiziționată de anticarul și negustorul de artă englez stabilit la Roma Thomas Jenkins, la o licitație publică, În 1792 (un alt
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
devenit parte componentă a galeriei semipublice Townley, din Park Street (Londra), În 1794. Intrarea acestei piese În colecția Townley a fost cele brată de o adăugire la tabloul din 1783, În care Townley apărea În galeria sa de artă (capul Discobolului este greșit poziționat, după cum observase de la Început Richard Payne Knight, fără a-l convinge Însă pe Townley). A intrat În colecția de la British Museum În iulie 1805, odată cu restul statuilor de marmură ale În literatura antică, sînt consemnate numeroase elogii
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]