72 matches
-
ne amintește de Gogol și de Cehov. Ar trebui reluate, în această perspectivă, întinsele nuvele tîrzii, prin care criticii ardeleni (numai ei!) de după al doilea război (M. Zaciu, C. Regman, I. Negoițescu) au încercat să-l reimpună pe Agârbiceanu contra discreditului relativ pe care i-l arătaseră Călinescu și ceilalți critici ai generației anterioare. Însă nu este sigur că au reșit. Popa Man e o combinație de reminiscențe din Caragiale (Păcat), Slavici (tatăl ciudatului popă e un hoț de porci, împușcat
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
mediu proteguitor. Flaubertian și deopotrivă proustian, acest prozator de-o uriașă tenacitate, de-o calofilie utilizată precum un instrument al forării spre marile adîncimi ale ființei, s-a văzut acuzat de o „sărăcie epică”, atrăgînd după sine o notă de discredit care încă mai stăruie. Dar ce înseamnă aceasta? Inhibiția la care l-a supus mai întîi pierderea prematură a tatălui, apoi, fără încetare, spectrul cenzurii și al propagandei imperative, a avut ca efect natural o operație de restrîngere a imaginarului
Marele Radu Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5004_a_6329]
-
e zece / și cincisprezece în ordinea absurdă a lucrurilor - / El purta o pălărie neagră și însoțit era / de stările extatice ale îngerilor atunci cînd împărtășea / tinerii căsătoriți cu miere sălbatică: // istoria lumii se scria pe frunze" (Ordinea lucrurilor). De un discredit mai grav are parte un alt motiv sacrosanct, cel al patriei. Exasperat de patriotismul calp, resuscitat în "epoca de aur", devenit obligatoriu ca o uniformă mentală, Vasile Proca dă frîu liber unui grotesc cu rol de antidot. Verva antipatriotică, prezentă
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
întâlnirilor Junimii. Stupoare: din acestea rezulta că la data respectivă Panu a lipsit de la ședință. (De altfel, în treacăt fie spus, nu ar fi singura dată când verva de povestitor a memorialistului lucrează în dauna veracității). Momentul (1933) reprezintă începutul discreditului Amintirilor... Numai că, amănunt extrem de interesant, impecabil documentat de Z. Ornea, acest discredit ar trebui la rândul lui temperat. Se prea poate ca Panu să fi fost de față, iar absența lui din listă să se datoreze unui alt accident
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
de la ședință. (De altfel, în treacăt fie spus, nu ar fi singura dată când verva de povestitor a memorialistului lucrează în dauna veracității). Momentul (1933) reprezintă începutul discreditului Amintirilor... Numai că, amănunt extrem de interesant, impecabil documentat de Z. Ornea, acest discredit ar trebui la rândul lui temperat. Se prea poate ca Panu să fi fost de față, iar absența lui din listă să se datoreze unui alt accident de memorie. Ce remarcă Z. Ornea și n-au remarcat alții, înaintea lui
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
Dumitrescu rămânând cam licean o viață. Buna-credință, pe de altă parte, e confundată cu naivitatea, iar de naivi, de obicei, se râde. E anevoie ca eminescianul "O o(a)ră să fi fost amici..." (s.m.) să (mai) reziste după nostimul discredit caragialesc al lui amic, amică, amiciție... Ceea ce nu înseamnă că "toți elegiacii sunt niște canalii", cum va fi crezut Leconte de Lisle, care, nefiind un elegiac, nu excela nici prin umor! În ceea ce privește zeflemeaua ca "demonie națională" (pe lângă faptul că e
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
foarte bine și îl semnalează ca atare. Acum aș vrea să evoc pe scurt un alt aspect al anchetei, acela pur literar, si sa ma intreb asupra actualității întrebării din titlu. Nu sînt deloc sigur că întrebarea a rămas actuala. Discreditul general aruncat asupra literaturii, în deceniul din urmă, o face să pară oarecum desueta. Cine se mai frămînta astăzi să știe de ce (se) scrie? De cîte ori - e drept, foarte rar - vreo revista culturală a încercat să reia întrebarea, ancheta
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
liniștit ca om de lume. (Aici Pomponescu se înșela. Gaittany avea ferma convingere interioară că toți ceilalți sunt niște simpli meseriași, "puși în valoare" de perspicacitatea lui. Acesta era și motivul pentru care se debarasa repede de cei căzuți în discredit. Se temea să nu fie tras la răspundere.) - Între douăsprezece și unu este la Casa de Artă o reuniunefoarte reușită. - Dar Saferian ce mai face? . - S-a mutat lângă Ioanide și a lăsat tot comerțul în seamaSultanei. Acum vine el
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și până azi a început a se lua binișor; nimeni nu mai crede în povestea glumeață a unui progres de pe saltea, fără corelatul muncii musculare și intelectuale. Asta a început a înțelege Burtă verde cum am zice și de-aci discreditul mărfii patriotismului subliniat în piață, căci nu mai are trecere și nu se mai ia drept bani buni. Orășenii s-au convins că nu e nimic, absolut nimic îndărătul înțelepciunii apocaliptice a politicei roșie, că fraza goală care nu esprimă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și istorică a poporului românesc. Oare roșii să nu înțeleagă că acel caos i-ar înghiți și pe ei împreună cu țara ntreagă? Să nu înțeleagă că-n urma repetatelor greșeli de guvernământ e o datorie pentru ei de-a suporta discreditul ce și l-au grămădit asupră-le și de-a se curăți de el? Iată o cestiune pe care n-o punem, se 'nțelege, masei interesate a partidului, dar care merită fără îndoială atenția oamenilor lui conducători. [26 mai 1882
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu vor mai fi uniți la rele precum au fost în trecut ei trebuie să cază. Astfel, pentru a amăgi nemulțumirea țării, se prefac capii că s-au revoltat în contra corupției ciracilor lor politici, doar - doar ar putea să întîmpine discreditul în care au căzut cu toți împreună. Această pretinsă discordie ar mai avea însă și efectul de a reintroduce vechea complicitate solidară care unea în vremea lui Mazar Pașa pe toți membrii societății de esploatare. [28 iulie 1882] 152 {EminescuOpXIII
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
guverne slabe și neînsemnate. Se va constata bunăoară, precum ne previn unele foi, că starea financiară a Franței e departe de-a fi înfloritoare, că bugetele au fost echilibrate în mod fictiv, ca prin neadevăr s-au mănținut încrederea publicului. Discreditul financiar unit cu cel politic e fără îndoială o stare de faliment, precum o și numește "Le Temps". Deja se simte în consiliile europene lipsa de influență a Franței și nu e foaie de orice nuanță, fie republicană, fie monarhică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pericolul iminent pentru biserica romană ca nu cumva și alți locuitori ai Ungariei, anume germani și maghiari, emigrând în Cumania, să se contopească cu românii într-un singur popor și să se incorporeze cu biserica grecească, spre mare scandelă și discredit al celor drept credincioși. Cererile irefuzabile ale Scaunului papal făcute lui Bela IV erau ca să silească pe români. {EminescuOpXIV 156} cu puterea la primirea episcopului roman ce li se rânduise și să înzestreze pe cheltuială regească și cu de prisos
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a gestului devine individualitatea proprie întru adevăr organ al artei) ba mai mult încă cu ton si gest abandonate unei naturalități brute, astfel pășesc cei mai mulți membri ai acestei arte la ea și ajută astfel la ruina ei și favoriză astfel discreditul acestei activități. În neci o activitate artistică nu se pare așa de ușoară posibilitatea de-a se produce așa fără cultură prealabilă și fără o arhitectonică de arte ca în artea dramatică. Și cumcă această posibilitate au devenit o realitate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât o singură speție de sofisme; aceea care consistă în a falsifica expunerea faptelor, a denatura argumentele si opiniile antagonistului. Acestea sânt din categoria sofismelor numite de confuzie, al căror scop este de-a întuneca discuția, când aruncând ridiculul și discreditul asupra gândirii altuia prin mijlocul a o seamă de cuvinte ***, când făcând a se lua obstacolul drept cauză; exagerând consecințele unei obiecțiuni; uzând de petitio principii și de termeni ambigui sau impostori, de distincțiuni simulate, de false aplicațiuni, de false
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e ca și el (ființa lui) efect a împregiurărilor. Ceea [ce] mie fericitului mi-e adevărat celui nefericit e neadevărat. Filozofia disperărei, minciună și adevăr, aceeași idee pe care-o desparte spațiul de ieri până azi. ["FILOZOFIA AU CĂZUT ÎN DISCREDIT... "] 2258 D-lor! Filozofia au căzut în discredit prin sărăcia ei relativă față cu bogăția tuturor fiicelor ei. Căci, dacă veți cerceta istoria, veți vedea că toate științele, apoi matematica și geometria, astronomia, toate științele câte au fost tratate în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
împregiurărilor. Ceea [ce] mie fericitului mi-e adevărat celui nefericit e neadevărat. Filozofia disperărei, minciună și adevăr, aceeași idee pe care-o desparte spațiul de ieri până azi. ["FILOZOFIA AU CĂZUT ÎN DISCREDIT... "] 2258 D-lor! Filozofia au căzut în discredit prin sărăcia ei relativă față cu bogăția tuturor fiicelor ei. Căci, dacă veți cerceta istoria, veți vedea că toate științele, apoi matematica și geometria, astronomia, toate științele câte au fost tratate în mod sistematic și erau științe în înțelesul strict
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
toare, �n sim?ul responsabil cu care credea c? acesta rezolv? problemele sociale. De unde audien?a g�ndirii leplaysiene �n ??ri că Anglia, unde există o tradi?ie protec?ionist? mult mai puternic? dec�ț �n Fran?a ?i invers, discreditul �n propria lui ?ar?, Fran?a, �n care liberalismul politic ?i conservatorismul social n-au �ncetat niciodat? s? mearg? �mpreun? [Kalaora & Savoye, 1989]. ?coală liber? de ?tiin?e politice Catolicii nu s�nt singurii care vor s? scoat? ?ara din
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a publicat principalele elemente ale operei sale economice ?i s-a deschis c?tre sociologie, care �i ap?rea că o voca?ie tardiv?. C?tre sf�r?ițul vie?îi, Pareto, vechi liberal, s?a raliat fascismului mussolinian, ?i discreditul a fost aruncat peste o ambi?ie insolit? de a construi o sociologie ?tiin?ific? bazat? pe observarea faptelor, dar care conducea spre dogmatism ?i abstrac?ie, �n felul lui Comte ?i Spencer � contra c?rora Pareto n-a �ncetat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Du sang, de la volupté et de la mort, citit de mine, odinioară, cu delicii) - au remarcat secretarii săi particulari, Jérôme et Jean Tharaud (v. Mes années à Barrès, Libraire Plon, 1928, p. 166-167) - nu mai voia să arunce, cum făcuse anterior, „discreditul asupra conservării”. Dimpotrivă, „faptul de a fi, de a exista căpăta valoare în ochii săi, îi apărea capital, virtutea virtuților, justificarea supremă”. Același lucru i se întîmplă și lui Bacovia: în a doua jumătate a vieții, faptul de a trăi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu un mare simț al evenimentelor fantastice. Apocalipsul cel mai grandios se amestecă cu ironia, în pagini excepționale. DEMOSTENE BOTEZ Fundamentul poeziei lui Demostene Botez este "sentimentalismul", proclamat cu onestitate chiar de poet în subtitluri justificative, ca spre a preântâmpina discreditul cu care critica primește o astfel de atitudine. Sentimentalismul nu e ingenuu, și controlat de inteligență devine o slăbiciune persiflată. O aplicațiune a acestui soi de sentimentalism consimțit, de care poetul se lasă cu rușine invadat, este în acea poezie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sale de cercetare a începuturilor planificării urbane, Alain Cottereau sublinia, nu fără ironie, că această metodă nu datează din perioada de după război, nici de la crearea ENA sau a Comisariatului Planului, nici de la conversia serviciului Poduri și Șosele către problemele urbane. Discreditul îndreptat însă asupra acestor prime manifestări de urbanism voluntar a fost cauzat de ideea potrivit căreia "urbanismul administrativ" al primei jumătăți a secolului XX nu a fost decât o forță exclusiv negativă și ineficientă de încadrare a dezvoltării urbane. Această
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]