183 matches
-
strategiilor de management al emoțiilor. 3.5.2. Managementul emoțiilor. În legătură cu managementul emoțiilor, Peggy A. Thoits ia în discuție: ăă sursele discrepantei dntre dintre emoția resimțită și regulile simțămintelor; ba strategiile de management al emoțiilor sau stilurile de rezolvare a discrepantei dintre emoția trăită și emoția (inclusiv exprimarea eiă care este convențional așteptată conform normelor culturale specifice unei societăți sau unei perioade istorice; că condițiile în care managementul emoțiilor eșuează. 3.5.3. Sursele discrepantei sunt variate. Devianta emoțională poate apărea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
emoțiilor sau stilurile de rezolvare a discrepantei dintre emoția trăită și emoția (inclusiv exprimarea eiă care este convențional așteptată conform normelor culturale specifice unei societăți sau unei perioade istorice; că condițiile în care managementul emoțiilor eșuează. 3.5.3. Sursele discrepantei sunt variate. Devianta emoțională poate apărea din cauza: ăă rolurilor multiple pe care le are de jucat individul (de exemplu, a fi profesor la liceul în care învață și fiul tăuă; ba apartenenței la o subcultura marginala (de exemplu, în subculturile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
focalizate pe emoții Fiziologie Efort fizic Utilizarea drogurilor/ abuzul de alcool Tehnici de relaxare Biofeedback Meditație Desensibilizare progresivă Hipnoză Gesturi expresive Chatarsis Trăiri profunde Relaxare în fantezii Rugăciuni Etichetarea Discuții defensive Reinterpretarea trăirilor Așadar, există numeroase moduri de rezolvare a discrepantei dintre emoțiile așa cum sunt resimțite și așa cum ar trebui să fie resimțite. Alegerea unei strategii sau a alteia depinde de apartenență la gen (masculin/feminină, la clasă socială (de jos, mijlocie, de sușa și la categoria de varsta (tineri, adulți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
momentan și cerințele culturii emoționale constituie, de asemenea, un element comun al teoriilor pe care le-am prezentat. În fine, teoriile culturale ale emoțiilor - chiar dacă nu toate - pun în lumina faptul că adesea oamenii resimt un stres cronic dată fiind discrepanta dintre ce simt și ce sunt obligați să simtă și să exteriorizeze. Personal, consider că analiza solicitărilor psihice ale noilor profesii (din sefera relațiilor publice, relațiilor cu clienții, adevertisingului etc.Ă din România postcomunistă prin prisma teoriilor culturale ale emoțiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de aventuri. Fiecare secol manifestă un interes deosebit față de întrebarea Cum ar trebui să fie o femeie adevărată? și își definește idealul feminin, concepția de dragoste și codul de frumusețe. Un paradox legat de femeia secolului al XIX-lea este discrepanta între neglijarea ei ca subiect real (juridic, economic, politic), pe de o parte, si idolatrizarea ei ca subiect imaginar, care fascinează secolul. Se percepe o tensiune surda între imaginea idealizata a femeii și realitatea prozaica. Neglijate în viața de toate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
noastră codificat rolul de actor, după cum lumea poartă în ea codul genetic al teatralității și își joacă în mod predeterminat propriul spectacol. (...) Lumea că teatru e o viziune care se nutrește din dualitatea existenței, din jocul dialectic al contrariilor și discrepanta dintre evidență și aparentă ce se traduce în discrepanta dintre semn și sens" [Cimpoi, 2003, p.244, 257, subl.n.]. Atunci cand eroul îmbracă o mască, el devine dramatic. Acest erou se gaseste, cum observa M.Epstein [1988, p.287, 289
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ea codul genetic al teatralității și își joacă în mod predeterminat propriul spectacol. (...) Lumea că teatru e o viziune care se nutrește din dualitatea existenței, din jocul dialectic al contrariilor și discrepanta dintre evidență și aparentă ce se traduce în discrepanta dintre semn și sens" [Cimpoi, 2003, p.244, 257, subl.n.]. Atunci cand eroul îmbracă o mască, el devine dramatic. Acest erou se gaseste, cum observa M.Epstein [1988, p.287, 289], la intersecția a două moduri de existență: pentru sine
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
suprapune cu o măiastră utilizare a limbajului popular. (Nefinalizarea romanului reprezintă una dintre multele pierderi ale istoriei literaturii române). Scriitorul face parte din categoria acelora care valorifică cuvântul popular în direcția unei utilizări evocator temporale. Remarcăm, la nivel narativ, detașarea discrepantă a naratorului față de epoca narată. Comentariile critice, realiste, de istoric sunt nodurile prin care autorul leagă naratorul secolului al XIX-lea de evenimentele veacului al XVI-lea. Aceste legături introduc, pe de o parte, lectorul în epoca evocată și, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Domestic Symbols and the Self., Cambridge. Danziger, K. 1976, Interpersonal communication, New York: Pergamon. Davis, D.K., Baran, S.J., 1981, Mass communication în everyday life, Belmont, CA: Wadsworth. DePaulo, M. B., Rosenthal, R., Eisenstat, R., A., Rogers, P.L., Finkelstein, S., 1978, "Decoding discrepant nonverbal cues" în Journal of Personality and Social Psychology,no. 36. Dickson, D., Hargie, O., Morrow, N., 1997, Communication Skills Training for Health Professionals, (2nd edition) London, Chapman and Hall. Dima, Ț., 1975, Metodele inductive, Editura Științifică, București. Dima, Ț
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Amidon, M.D., Bishop, S.E., Pomerantz, S. D., 1982, "Face and tone of voice în the communication of deception", în Journal of Personality and Social Psychology, no. 43. Zuckerman, M., Blanck, P.D., DePaulo, B., M., Rosenthal, R., 1980, "Developmental changes în decoding discrepant and nondiscrepant nonverbal cues", în Developmental Psychology, no. 16. Youniss, J., 1980, Parents and peers în social development: A Sullivan-Piaget perspective, Chicago: University of Chicago Press. Wald, L., 1973, Sisteme de comunicare umană, Editura științifică, București. Watson, D., Clark, L.A.
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
London, Ț. J. Wolf, 1973, "The voice of confidence: Paralinguistic cues and audience evaluation", în Journal of Research în Personality, no. 7, pp. 31-44. 171 a) B. M. DePaulo, R. Rosenthal, R. A. Eisenstat, P. L., Rogers, S. Finkelstein, 1978, "Decoding discrepant nonverbal cues". Journal of Personality and Social Psychology, no. 36, pp. 313-323. b) M. Zuckerman, P. D. Blanck, B. M. DePaulo, R. Rosenthal, 1980, "Developmental changes în decoding discrepant and nondiscrepant nonverbal cues" în Developmental Psychology, no. 16, pp. 220-228
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
R. Rosenthal, R. A. Eisenstat, P. L., Rogers, S. Finkelstein, 1978, "Decoding discrepant nonverbal cues". Journal of Personality and Social Psychology, no. 36, pp. 313-323. b) M. Zuckerman, P. D. Blanck, B. M. DePaulo, R. Rosenthal, 1980, "Developmental changes în decoding discrepant and nondiscrepant nonverbal cues" în Developmental Psychology, no. 16, pp. 220-228. 172 N. Mazanec N, G. J. McCall, 1976, "Sex factors and allocation of attention în observing persons". Journal of Psychology, no. 93, pp. 175-180. 173 R. E. Kleck, W
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
decât atunci când recunoaște în jur vreun semn oarecare legat de trecut. Sau, cum spune Lovinescu: "Pentru astfel de oameni, depășiți de realitate, adevărata călătorie nu începe decât odată cu încetarea ei, sau chiar mult mai târziu, după scuturarea învelișului de amănunte discrepante, când sensul estetic și emotiv al călătoriei, scăpat din aderențele prezentului și ale discordanței, rămâne pur și se colorează de toată poezia amintirii"20. Așa stând lucrurile, nu ne rămâne decât să regretăm tăcerea pe care a păstrat-o criticul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și alții, care susțin că textul în maori nu implică faptul că, prin semnătura lor, șefii de ar ceda suveranitatea Marii Britanii, lucru care desigur este subînțeles în textul englez. Sahlins (1983:533) e de părere că existența a două texte discrepante a fost un act intenționat de înșelătorie din partea britanicilor, și nu o greșeală de traducere. În ciuda ingeniozității minciunilor spuse pe timp de război, nu toate sînt bine puse la punct. Mincinoșii fac uneori confuzie în privința țintei și e de așteptat
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
au fost substituite cu cele masculine), chiar dacă unii mă bârfesc și m-arată cu degetul ca pe un individ comic. Un filosof nu poate avea decât o prezență ridicolă, comică În existența comună, fiindcă actele și gesturile lui sunt totdeauna discrepante, răsturnate, față de mentalitatea obișnuită de comportament. Principalul este să nu te simți tu ridicol, ci puternic, imbatabil, de neclintit În spațiul tău interior, pe care trebuie să-l aperi cu violență de intruși, de invidioși, de carieriști, de curve, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
C.)40. După cum se știe, Rusia a fost, totuși, nevoită să încheie pacea cu Imperiul Otoman, la Iași, la 9 ianuarie 1792, deși situația de pe teatrul de război îi era net favorabilă. Or, această decizie evidenția, pe de o parte, discrepanta dintre amploarea politicii sale orientale și posibilitățile reale de transpunere a lor în practică. Pe de altă parte, pacea de la Iași mai dezvăluia și faptul că, din cauza propriilor planuri de modificare a "hârtii politice" a Peninsulei Balcanice, Imperiul Habsburgilor Austrieci
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
prezentate următoarele aspecte: Persoanele care au o stima de sine ridicată sunt în general mai fericite, mai sănătoase, având mai mult succes în acțiunile lor și adaptându-se mai ușor în situațiile stresante. Adaptarea personală nu poate avea loc atâta vreme cât discrepanta dintre imaginea sine și a eul-ui ideal este suficient de mare pentru a duce la nefericire; adaptarea personală se dezvoltă în relația cu ceilalți, în cadrul acestei relaționări, persoana se auto-percepe ca fiind la fel, mai mult sau mai putin adecvată
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
martorii unei demonstrații simple despre cum transformările complexe ale ordinii cronologice, în articularea istoriei ca text narativ, fac textul mai interesant, mai captivant, iar personajele mai expresive. Nicăieri în Pnin nu vom mai întîlni o relatare mai sinuoasă și mai discrepantă din punct de vedere cronologic ca accea a tînărului Pnin în Rusia revoluționară, în Praga ș.a.m.d. Acest fundal important apare oarecum „firesc” numai atunci cînd trecutul lui Pnin, acum parte constitutivă a prezentului lui narativ, încetează pentru moment
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cu scopul de a servi drept monedă de schimb în târguielile ce însoțesc negocierile 42. Este de semnalat, pe lângă faptul că aceste principii erau divergente față de principiile directoare ale politicii guvernului israelian de atunci, că erau totodată nu mai puțin discrepante în raport cu politica neechilibrată a guvernului francez din acea epocă, și aceasta în suficientă măsură pentru a declanșa semnale de alarmă în rândurile strategilor de politică din lumea arabă. Alarma se produce în pofida faptului că Mitterrand declarase încă de pe-atunci
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
alocat în anul 1999 pentru pregătirea participării României la Expoziția Mondială EXPO 2000 "Om-Natura-Tehnologie", Hanovra 2000, în bugetul pe anul 2000. B. Finanțe, accize, impozite, taxe și tarife: 1. Modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată pentru înlăturarea discrepantei dintre regimul fiscal aplicabil editării, tipăririi și vânzării de cărți și cel aplicabil editării, tipăririi și vânzării de publicații periodice de cultură. 2. Reglementarea regimului de leasing. 3. Modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/1997 privind
LEGE nr. 206 din 31 decembrie 1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126525_a_127854]
-
subiectului este relevant de amintit faptul că anii '60 ai secolului trecut consemnează două conferințe internaționale care își propuneau să dezbată statutul academic al noii discipline de studiu denumită clothing studies, în condițiile în care aceasta era marcată de abordări discrepante (M. Wines, 1963, 342). Urmare a consensului stabilit în cadrul acestor conferințe cu privire la unificarea conceptuală, Marilyn J. Horn (1965) scrie un curs universitar destinat studenților de la Universitatea din Nevada. Principala preocupare a autoarei americane este să ilustreze cele șase fațete conceptuale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de modă ale vremii înfățișau femeia în drapaje austere, cu coafuri exagerate și cu rochii extrem de ample (figurile 3.5 și 3.6). Chiar dacă femeia era reprezentată în saloanele de artă și literatură ale secolului, ea avea încă roluri sociale discrepante în raport cu bărbatul. Istoricul Helen Robert (1977) descria ținutele vestimentare ale bărbaților și femeilor din acel timp astfel: Mai mult decât identificarea cu fiecare sex, hainele defineau rolurile acestora. Bărbații erau serioși (purtau haine în culori închise și cu ornamente puține
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cât de sumara și sub orice aspect ar fi făcută, impune recunoașterea faptului că speranțele populației au fost dramatic înșelate. Realitatea din anii ce au urmat preluării puterii de către coaliția C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. confirmă, pe de o parte, discrepanta enormă dintre promisiunile electorale și realizarea programelor prezentate Parlamentului și opiniei publice de către guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu. Pe de altă parte, a devenit tot mai evidentă incapacitatea acestor guverne de a gestiona tranziția și reforma economică
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
sport pentru tineri; ● definitivarea planurilor de dezvoltare durabilă a teritoriului național și armonizarea cu programele și strategiile de integrare europeană. Relansarea și încurajarea construcțiilor, îmbunătățirea condițiilor de locuire în România Politica Guvernului vizează soluționarea problemelor legate de locuire în condițiile discrepantei dintre puterea de achiziționare redusă a populației, în special a familiilor tinere, în condițiile prețului locuințelor de piață și ale stării de degradare avansată a celor existente. Soluționarea crizei locuinței generată de schimbarea statutului juridic al multor imobile, creșterii explozive
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
să pună în siguranță exploatarea fondului locativ construit și să crească confortul celui existent, prin proiecte susținute direct sau indirect de către stat; facilitățile fiscale vor acoperi de la 10% până la 50% din costul operațiunilor. Îmbunătățirea calității vieții la sate În vederea înlăturării discrepantelor dintre sat și oraș vor fi promovate proiecte și programe comune cu administrațiile locale pentru extinderea infrastructurii de drumuri comunale și rețele edilitare. În același timp, pentru accesul neîngrădit la procesul de învătământ al tinerilor din zonele izolate se vor
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]