105 matches
-
oricărui tip de aparat de achiziție de potențiale evocate. (74, 75) Partea II - Recuperarea în tulburările de comunicare verbală II.1. Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală II.2. Recuperarea în afazii II. 3. Recuperarea limbajului academic îdislexii și disgrafii) II.4. Recuperarea în disfazii II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Recuperarea anomaliilor pronunției primei regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a doua regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a treia regiune de articulare Recuperarea în dislalia vocalelor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
afazic, iar factorul motivațional ce susține efortul pacientului, dublată de o strategie ce vizează inteligibilitatea comunicării sunt esențiale în recuperare. (, 166) „Învățătura îl face pe om întreg, discuțiile pregătit, scrierea exact” Francis Bacon II.3. Recuperarea limbajului academic - dislexia și disgrafia Limbajul scris este al doilea sistem de comunicare verbală ce se achiziționează de la vârsta de 6 - 7 ani și care are un rol în formarea intelectuală a individului atât prin consolidarea limbajului oral, cât mai ales prin dobândirea de cunoștințe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
are un rol în formarea intelectuală a individului atât prin consolidarea limbajului oral, cât mai ales prin dobândirea de cunoștințe scrise și posibilitatea de integrarea socio-profesională a viitorului tânăr și adult. Noțiunea de dizabilități de învățare îlearning disabilities) includ: dislexia, disgrafia de evoluție, discalculia, dar și o serie de dizabilități non-verbale: neîndemânarea motorie, aptitudinea vizuală spațială redusă, tulburările în procesarea auditivă, capacitățile de relaționare socială și de organizare reduse. În capitolul de recuperare a limbajului academic am cuprins recuperarea în dislexia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o serie de dizabilități non-verbale: neîndemânarea motorie, aptitudinea vizuală spațială redusă, tulburările în procesarea auditivă, capacitățile de relaționare socială și de organizare reduse. În capitolul de recuperare a limbajului academic am cuprins recuperarea în dislexia de evoluție și recuperarea în disgrafia de evoluție, pentru a delimita procesul recuperator al limbajului scris, dar fără a exclude implicarea reabilitării dizabilităților preverbale asociate. II.3.1. Recuperarea în dislexia de evoluție II.3.1.a. Principiile tratamentului dislexiei Principiile terapiei complexe folosite în corectarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
apar din activitatea și experiența timpurie perceptiv-motrică. Principiul metodei susținută de Lapierre A. este că educația trebuie să fie necompartimentată prin aceea că nu trebuie să vizeze moduri de gândire specifice, trebuie să fie unitară prin aceea că tratează dislexia, disgrafia, discalculia împreună, și trebuie să fie globală în formarea structurilor fundamentale ale gândirii, pornind de la experiența trăită de copil. Noțiunile fundamentale dobândite prin experiențele trăite la grădiniță constituie un trunchi comun care prin diversificare și amplificare realizează baza achizițiilor complexe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și lexia ritmică a poeziilor cu eliminarea pauzele dintre cuvinte și marcarea doar a pauzelor de vorbire, iar lexia receptivă se reeducă prin exerciții de decizie lexicală semantică realizate prin asociere cu imaginea. (228, 346) II.3.2. Recuperarea în disgrafia de evoluție Tratamentul disgrafiei de evoluție cuprinde o serie de metode destinate reabilitării psihomotricității în laturile receptive și efectorii, care pot fi aplicate de către învățător, după o prealabilă instruire din partea logopedului. Reeducarea psihomotricității se face prin:Pregătirea grafomotrică, ce dezvoltă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
poeziilor cu eliminarea pauzele dintre cuvinte și marcarea doar a pauzelor de vorbire, iar lexia receptivă se reeducă prin exerciții de decizie lexicală semantică realizate prin asociere cu imaginea. (228, 346) II.3.2. Recuperarea în disgrafia de evoluție Tratamentul disgrafiei de evoluție cuprinde o serie de metode destinate reabilitării psihomotricității în laturile receptive și efectorii, care pot fi aplicate de către învățător, după o prealabilă instruire din partea logopedului. Reeducarea psihomotricității se face prin:Pregătirea grafomotrică, ce dezvoltă motricitatea în laturile premergătoare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
event-related potentials, dichotic listening performance and handedness as indices of lateralisation in dyslexic and normal readers. J Psychophysiol, 2005; 18î3): 265-275. 46. Buzsáki G. The hippocamponeocortical dialogue. Cereb Cortex. 1996; 6:81-92. 47. Calavrezo C. Metode și procedee pentru corectarea disgrafiei și a dislexiei în tulburările limbajului scris, Ed Didactică și Pedagogică, București. 1987: 190. 48. Calomfirescu ȘC. Tulburări de Limbaj în accidente vasculare cerebrale. Ed Dacia 1989; 20-36, 78 - 94, 95 - 106. 49. Calvo MG. Working memory and inferences: Evidence
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
La rubrica; Ancheta Revistei noastre. Sub titlul comun: Locul limbii și literaturii românei în școală (II); anchetă organizată de Ioan Constantinescu și Petrache Dima], RN, 11, nr. 82-83 84, 1982, 1366-1368 [61] BUTEANU, ALEXANDRINA, Unele indicații metodice privind corectarea prevenirea disgrafiei [cu bibl.], LRLM, l, 50-57. 8 - c, 1302 [62] BUZAȘI, ION, [La rubrica : Colocviul Vetrei. Sub titlul comun: Limba română - marca de identitate a poporului român] O aplică defectuoasă în evaluarea cantității de muncă a profesorului de limbă română. Vatra
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ȘOȘA, ELISABETA, Limba română. Manual pentru studenți străini. Anul pregătitor. Semestrul al II-lea. Profil medical. Coordonatori: Flora Șuteu și Emil Ghițulescu. Au colaborat: Ioan Anton, Daniel Nicolescu, Dan Petre. București, EDP, 1983, 204 p. multigr. (MEI). [223] VERZA EMIL, Disgrafia și terapia ei, EDP, București, 1983. [224] VLAD, ION, Lectura romanului, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1983. [225] VLĂDUȚ, ANICA, Vasile Molan și Marcela Peneș, Metodica desfășurării orelor de compunere expunere la ciclul primar [...], InvLicTehn 31, nr. 5, 1983, 32. [226] VLĂDUȚU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
dificilă. Având în vedere schimbarea condițiilor învățării, când cunoștințe achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, acestea se tezaurizează în stocul memoriei, iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării. Așa se explică discalculia, dislexia, disgrafia, alexia, agrafia, alalia, dislaliile, dizartriile, afazia și toate tulburările de comportament și limbaj, în procesul învățării și integrării socio-afective a copiilor cu nevoi speciale. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru a face față unor noi situații
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cunoștințele achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, ele însă se tezaurizează în stocul memoriei iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării, memoria de evocare fiind de asemenea dificilă. Așa se explică discalculia, dislexia, disgrafia, alexia, agrafia, alalia, dislaliile simple și polimorfe, dizartriile, afazia și toate tulburările de limbaj și comportament în cazul copiilor cu nevoi speciale, în procesul învățării și integrării lor socio-afective. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
școală la alta, nivelului intelectual și atmosferei precare din familie; cu tulburări neuromotorii majore, manifestate din punct de vedere al limbajului prin dizartrii, alalii mai mult sau mai puțin pronunțate, dislalii polimorfe asociate cu alte modificări neurologice, manifestate prin dislexii, disgrafii, dizortografii, agrafii, acalculii, tulburări de lateralitate, de organizare spațio-temporală etc. Fără să lezeze intelectul întotdeauna, unele din aceste tulburări pot totuși să provoace dificultăți serioase în însușirea vorbirii, citirii, scrierii, socotitului, aspecte de bază ale activității școlare. Toate aceste categorii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
școlar. Cercetările ultimilor 10 ani arată că dislexia nu este o categorie nosologică aparte ci un simptom dezintegrativ în cadrul afaziei sau al apraxiei. Pe lotul observat s-au făcut nete diferențieri calitative pe baza criteriului simptomatologic. S-au clasat în disgrafia specifică toți cei ce nu s-au putut exprima în scris nereușind să stabilească sistemul de simboluri și grafemele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele. În disgrafia motorie au fost clasați cei la care sistemul simbolic a rămas neatins dar prezentau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
s-au făcut nete diferențieri calitative pe baza criteriului simptomatologic. S-au clasat în disgrafia specifică toți cei ce nu s-au putut exprima în scris nereușind să stabilească sistemul de simboluri și grafemele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele. În disgrafia motorie au fost clasați cei la care sistemul simbolic a rămas neatins dar prezentau motricitatea tulburată. Tot în sindromul disgrafic au fost clasate dizortografiile, având explicații etio patologice comune, prin greșeli aproape identice ce se produc din cauza lipsei suportului lingvistic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
au făcut diferențieri în cadrul marilor categorii, începând cu cazurile ușoare de alterări de pronunție, dereglări de ritm, citire și scriere, situate la limita dintre normal și patologic, până la tulburările grave și accentuate cu caracter evident patologic: dislalii polimorfe; alalii; dislexii, disgrafii, disortografii; logonevrozele de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. În cadrul dislaliilor au predominat dislalia fiziologică și funcțională și în procentaj scăzut cea organică. La multe cazuri este evident deficitul de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau afecțiuni ale sistemului nervos, fie că sunt datorate imaturității lobilor parietali, cum remarcă A. Kraindler. Cercetările ultimilor 10 ani arată că acestea nu formează o categorie nosologică aparte, ci sunt un simptom dezintegrativ în cadrul afaziei sau al apraxiei. În disgrafia specifică au fost diagnosticate cazurile care n-au reușit să se exprime în scris prin sistemul de simboluri și grafeme care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele, iar în disgrafia motrică au fost depistați acei la cere sistemul simbolic a rămas neatins
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aparte, ci sunt un simptom dezintegrativ în cadrul afaziei sau al apraxiei. În disgrafia specifică au fost diagnosticate cazurile care n-au reușit să se exprime în scris prin sistemul de simboluri și grafeme care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele, iar în disgrafia motrică au fost depistați acei la cere sistemul simbolic a rămas neatins, dar aveau motricitatea tulburată. Și tot în sindromul disgrafic au fost grupate și disortografiile având explicații etiopatologice comune, prin greșeli aproape identice ce se produc prin lipsa suportului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
1975) afirmă că „dislalia deficientului mintal este predominant senzorială”. S-a găsit o corelație mai semnificativă după etatea mintală de 7-8 ani și nu la vârste mici. II. Cele mai frecvente tulburări de limbaj întâlnite în practica logopedică sunt dislaliile, disgrafiile și dislaliile de tip motor sau mixte. Pentru a stabili tipul acestora diagnosticul diferențial se recurge la examinarea complexă a limbajului precum și a funcțiilor implicate în realizarea lui. Stabilirea diagnosticului diferențial permite aplicarea unei metodologii corectiv terapeutice adecvate. Pornind de la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
al recepției. Aceste aspecte ne îndreptățesc să cercetăm, să interpretăm și să depistăm încă de la vârsta preșcolară simptomatologia întârzierilor în dezvoltarea vorbirii și limbajului, cât și a sindroamelor dezintegrative (disfazia, dislogia, afazia) și dismaturative (dislalia în evoluție, bâlbâielii fiziologice, dislexia, disgrafia de evoluție). Căci, deși toți au aceeași vârstă și aproape aceeași înfățișare, există între ei mari diferențe temperamentale și din punct de vedere al dezvoltării psihice și intelectuale. Subliniem mai ales diferențele de maturizare exprimate atât la nivel anatomo-fiziologic, cât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau se despart nefiresc, care abundă incomparabil mai mult ca la normal. Scrisul inegal, întrerupt este o urmare a dificultăților de legare a literelor între ele. Acestea, cât și celelalte aspecte de conținut la care ne-am referit, evidențiază gravitatea disgrafiei, încât lucrările scrise (compuneri, dictări, copieri) devin ilizibile. Spre deosebire de copilul normal, la debilul mintal se manifestă frecvent cititul și scrisul ca în oglindă, care sunt o consecință a unor leziuni în emisferul drept. (Hvatțev, „Logopedia”, E.D.P., București, 1959). Aceasta, ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de frecvența școlară neregulată, de tulburări comportamentale, de deficite auditive și vizuale, de condiții precare educative și economice. Aceasta se va atenua progresiv cu vârsta și prin eforturi pedagogice susținute. Lipsită de terapie logopedică și pedagogică adecvată, ea conduce la disgrafii, disfonografii, dislogie. În toată această vastă clasificare, din punct de vedere al gradului de gravitate, pot fi clasate ca fiind grave și foarte grave cele de natură organică, genetică și cele de natură instrumentală, care au în antecedente întârziere în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
manifestă prin nerespectarea ordinii și a discriminării elementelor fonetice (inversări de sunete și silabe), scrierea ca în oglindă, ceea ce face imposibilă corespondența dintre limbajul interior și cel expresiv (N. Toncescu, op. cit., pag. 47, 1968). Tot gravă este și categoria dislexiei disgrafiei consecutivă „manifestările sechelare în intelect, afectivitate și comportament”, prin intelect deficitar (Q.I. sub 60-70%), bradipsihie, elemente de gândire intuitivă, tulburări afective, labilitate emoțională și volitivă, slabă motivație pentru învățare. În această perspectivă neurologică se pot încadra mai ales alexia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ajută să precizăm câteva generalități asupra acestei logopatii. Majoritatea ajutorilor descriu oarecum complet fenomenele respective, incluzând adesea etiologia pe prim plan, fără a neglija criteriul simptomatologic, psiho-pedagogic etc. Autorul Emil Verzea, dă o definiție cuprinzătoare: . Pentru incapacități parțiale, denumite dislexii disgrafii se precizează că: „apar ca urmare a existenței unor factori psihopedagogici necorespunzători sau neadecvați la structura psihică a subiectului, a insuficiențelor în dezvoltarea psihică și a personalității, a modificărilor morfo-funcționale de la nivelul sistemului nervos central”. Se mai menționează că ele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deplin. În acest mecanism stereotip sunt implicați „factori de organizare mintală, structurală și afectiv motivațională și de întreținere prin efort voluntar” observă autorul Emil Verzea (op. citată). Iată de ce, Profesorul Constantin Păunescu precizează că „de fapt nu există o dislexie disgrafie” ca o tulburare de integrare fonetică ce reprezintă incapacitate de discriminare a sunetului în cuvântul auzit și a sunetelor grafice în cuvântul citit, ceea ce duce, pe de o parte la ortografie greșită (în dictare) și la citirea greșită a scrierii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]