101 matches
-
diferă de la un copil la altul, fiind dependent de nivelul de dezvoltare psihică, de metodele didactice folosite de către educator, de ritmul, durata și calitatea exercițiilor efectuate, de motivația copilului etc. De aceea, nu ne putem pronunța asupra diagnosticului de dislexie- disgrafie decât după scurgerea timpului necesar formării deprinderilor respective (în condiții de instruire adecvată). Astfel, un diagnostic corect se poate pune uneori la sfârșitul clasei I, dar, mai sigur, începând cu clasa a II -a, când manifestările dislexo- disgrafice au un
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
a reducerii forței musculare, ajungându-se până la pierderea totală a funcției motoare. Cauzele ce pot conduce la deficit motor interesează fie organul efector, deci masa musculară, fie sistemul nervos central sau periferic, prin fibrele nervoase care deservesc respectiva masă musculară. DISGRAFIE (< fr. dysgraphie, cf. gr. dys - dificil, graphein - a scrie; engl. dysgraphia) - Tulburare a actului grafic, respectiv a scrierii. După J. de Ajuriaguerra et al. (1980), scrisul este un act complex, este „grafism și limbaj”, este „praxie și limbaj”, fiind strâns
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
câmpului motor, dar și învățarea unor mișcări cu anumite direcții, orientări și stabilitate emoțională care ajută la organizarea paginii. Același autor afirmă că disgraficul are o scriere deficitară, fără a exista un deficit neurologic sau de natură intelectuală. Tipurile de disgrafie motrică sunt în funcție de caracteristicile semnelor grafice și de motricitatea copiilor cu dificultăți de scris: 1) proastă organizare a paginii, lipsă de unitate a textului, dezorganizarea paginii, nerespectarea orizontalei rândului etc.; 2) neîndemânare, înaintare grafică sacadată, legarea literelor deficitară etc.; 3
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
scris: 1) proastă organizare a paginii, lipsă de unitate a textului, dezorganizarea paginii, nerespectarea orizontalei rândului etc.; 2) neîndemânare, înaintare grafică sacadată, legarea literelor deficitară etc.; 3) erori de formă și de alcătuire a unei proporții. Cele cinci tipuri de disgrafie sunt: a) tipul I - rigid, crispat, caracterizat prin tensiune, crispare generală, scris înclinat spre dreapta, îngustarea buclelor exterioare, trăsături angulare, cuvinte înghesuite, lipsă de spațiu între rânduri, progresia stânga-dreapta haotică; b) tipul II - deformat, opus primului tip, caracterizat prin încetinire
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
constituțională, care afectează capacitatea de a citi, manifestată prin: deformări, erori, lacune, în condițiile în care simbolurile citite nu sunt precis identificate, nu sunt bine înțelese și nici corect reproduse. Dislexia este însoțită și de alte tulburări cum ar fi: disgrafia și disortografia. Această afecțiune este generată și de perturbări ale orientării spațiale, aritmie și tulburări afective. Corectarea acestei tulburări are ca punct de plecare cunoașterea cauzelor care au determinat afecțiunea. Dislexiile sunt asociate - după Străchinaru (1994) - cu deficite de lateralitate
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
incorectă. Deoarece pronunță greu unele sunete, asta îi dă o stare de timiditate și agresivitate uneori, datorită incapacității de a se exprima. 7. Examenul neuropsihiatric: Bâlbâiala clono-tonică pe fond de tahilalie, instabilitate psihomotorie. 8. Diagnostic logopedic: Bâlbâiala clono-tonică accentuată, dislexie disgrafie specifică. Evoluție mai lentă în realizarea corectării sunetelor pronunțate defectuos. 9. Prognostic: Evoluție lentă în realizarea unei vorbiri fluente, ritmice datorită instabilității psihomotorii, a tahilaliei și a retardului psihic ușor. 10. Recomandări: Gimnastică logopedică; Ritmică logopedică; Organizarea unui regim riguros
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
ca instrumente culturale esențiale de însușire a cunoștințelor și comunicare a ideilor, deosebit de indispensabile în procesul adaptării. Tulburările instrumentale numite și difîcultăti școlare elective, prezente deja înainte de școlarizare, dar a căror pondere predomină între 7-11 ani, se manifestă prin dislexie, disgrafie, disortografie, discalculie, iar în cazuri mai grave prin afazie, alexie, agrafie, acalculie. Dislexia - denumită astfel de Hinschelword, constă în persistența îndelungată a unor dificultăți în formarea și consolidarea deprinderii de citire corectă. Un copil este dislexic dacă are auzul, văzul
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
sau silabe pentru că nu și-au consolidat deprinderea de citire inteligibilă și conștientă. Dislexia îl demoralizează pe elev, el poate deveni pasiv, inhibat, descurajat sau dimpotrivă agresiv, violent. Acești copii sunt etichetați de cele mai multe ori ca leneși, chiulangii sau retardați. Disgrafia și disortografia - constau în dificultățile de însușire a sistemului gramatical al limbii și al ortografiei în procesul de consolidare și automatizare a scrierii. Cele două tulburări nu se asociază neapărat. Grafismul copiilor disortografici poate fi perfect sub aspect calitativ. Simptomele
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
alături de testul răspuns. Pentru aprecierea generală a vorbirii s-a cerut copilului preșcolar să spună o poezie, școlarului să citească, să scrie. S-a stabilit astfel forma și felul dislaliei și dacă există legate de aceasta fenomene de dislexie și disgrafie. Examinându-se raportul dintre rezonatori s-a stabilit gradul și forma rhinoliei. Pentru determinarea generală a vorbirii nasale deschise s-au folosit probele de perflațiune nasală (aerul fonetic parcurge nasul). Se închide și se deschide alternativ nasul la vocalele I
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
continuă, excesivă și incoerență (trece brusc de la o activitate la alta, părăsește banca, deranjează lecția), nestăpânire, impulsivitate și labilitate a comportamentului, nu-i functionează inhibițiaș. Tulburări instrumentale Din categoria deficiențelor instrumentale fac parte: tulburările de limbaj (oral - dislaliile, scris - dislexiile, disgrafiile, disortografiile), discalculiile. Caracteristica esențială a acestor deficiențe este apariția lor Într-un context de normalitate a inteligenței si personalității. Aceste inabilități școlare apar la vârstă școlară mică. Un copil cu dizabilități lingvistice, de exemplu, din momentul intrării lui În școală
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
în tulburările de comunicare verbală” realizează o privire de ansamblu și un numitor comun al recuperării tulburărilor de comunicare verbală, prin descrierea în subcapitole distincte a principiilor, obiectivelor, organizarea activității și metodele de recuperare ale deficitul verbal din afazii, dislexii - disgrafii, disfazie, dislalii și surdomutitate. Partea I - Tehnici moderne de investigare a sistemului de comunicare verbală I.1. Tehnici de explorare a limbajului I.1.1. Tehnici de explorare imagistice și optice corelate cu limbajul I.1.2. Tehnici de explorare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
oricărui tip de aparat de achiziție de potențiale evocate. (74, 75) Partea II - Recuperarea în tulburările de comunicare verbală II.1. Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală II.2. Recuperarea în afazii II. 3. Recuperarea limbajului academic îdislexii și disgrafii) II.4. Recuperarea în disfazii II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Recuperarea anomaliilor pronunției primei regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a doua regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a treia regiune de articulare Recuperarea în dislalia vocalelor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
afazic, iar factorul motivațional ce susține efortul pacientului, dublată de o strategie ce vizează inteligibilitatea comunicării sunt esențiale în recuperare. (, 166) „Învățătura îl face pe om întreg, discuțiile pregătit, scrierea exact” Francis Bacon II.3. Recuperarea limbajului academic - dislexia și disgrafia Limbajul scris este al doilea sistem de comunicare verbală ce se achiziționează de la vârsta de 6 - 7 ani și care are un rol în formarea intelectuală a individului atât prin consolidarea limbajului oral, cât mai ales prin dobândirea de cunoștințe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
are un rol în formarea intelectuală a individului atât prin consolidarea limbajului oral, cât mai ales prin dobândirea de cunoștințe scrise și posibilitatea de integrarea socio-profesională a viitorului tânăr și adult. Noțiunea de dizabilități de învățare îlearning disabilities) includ: dislexia, disgrafia de evoluție, discalculia, dar și o serie de dizabilități non-verbale: neîndemânarea motorie, aptitudinea vizuală spațială redusă, tulburările în procesarea auditivă, capacitățile de relaționare socială și de organizare reduse. În capitolul de recuperare a limbajului academic am cuprins recuperarea în dislexia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o serie de dizabilități non-verbale: neîndemânarea motorie, aptitudinea vizuală spațială redusă, tulburările în procesarea auditivă, capacitățile de relaționare socială și de organizare reduse. În capitolul de recuperare a limbajului academic am cuprins recuperarea în dislexia de evoluție și recuperarea în disgrafia de evoluție, pentru a delimita procesul recuperator al limbajului scris, dar fără a exclude implicarea reabilitării dizabilităților preverbale asociate. II.3.1. Recuperarea în dislexia de evoluție II.3.1.a. Principiile tratamentului dislexiei Principiile terapiei complexe folosite în corectarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
apar din activitatea și experiența timpurie perceptiv-motrică. Principiul metodei susținută de Lapierre A. este că educația trebuie să fie necompartimentată prin aceea că nu trebuie să vizeze moduri de gândire specifice, trebuie să fie unitară prin aceea că tratează dislexia, disgrafia, discalculia împreună, și trebuie să fie globală în formarea structurilor fundamentale ale gândirii, pornind de la experiența trăită de copil. Noțiunile fundamentale dobândite prin experiențele trăite la grădiniță constituie un trunchi comun care prin diversificare și amplificare realizează baza achizițiilor complexe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și lexia ritmică a poeziilor cu eliminarea pauzele dintre cuvinte și marcarea doar a pauzelor de vorbire, iar lexia receptivă se reeducă prin exerciții de decizie lexicală semantică realizate prin asociere cu imaginea. (228, 346) II.3.2. Recuperarea în disgrafia de evoluție Tratamentul disgrafiei de evoluție cuprinde o serie de metode destinate reabilitării psihomotricității în laturile receptive și efectorii, care pot fi aplicate de către învățător, după o prealabilă instruire din partea logopedului. Reeducarea psihomotricității se face prin:Pregătirea grafomotrică, ce dezvoltă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
poeziilor cu eliminarea pauzele dintre cuvinte și marcarea doar a pauzelor de vorbire, iar lexia receptivă se reeducă prin exerciții de decizie lexicală semantică realizate prin asociere cu imaginea. (228, 346) II.3.2. Recuperarea în disgrafia de evoluție Tratamentul disgrafiei de evoluție cuprinde o serie de metode destinate reabilitării psihomotricității în laturile receptive și efectorii, care pot fi aplicate de către învățător, după o prealabilă instruire din partea logopedului. Reeducarea psihomotricității se face prin:Pregătirea grafomotrică, ce dezvoltă motricitatea în laturile premergătoare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
event-related potentials, dichotic listening performance and handedness as indices of lateralisation in dyslexic and normal readers. J Psychophysiol, 2005; 18î3): 265-275. 46. Buzsáki G. The hippocamponeocortical dialogue. Cereb Cortex. 1996; 6:81-92. 47. Calavrezo C. Metode și procedee pentru corectarea disgrafiei și a dislexiei în tulburările limbajului scris, Ed Didactică și Pedagogică, București. 1987: 190. 48. Calomfirescu ȘC. Tulburări de Limbaj în accidente vasculare cerebrale. Ed Dacia 1989; 20-36, 78 - 94, 95 - 106. 49. Calvo MG. Working memory and inferences: Evidence
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pentru cei cu pregătire superioară și recuperatorii pentru cei cu dificultății de învățare. CATEGORII ȘI VARIANTE DE LECȚII CATEGORIA DE LECȚIE CARACTERISTICI VARIANTE DE LECȚII I. PROIECTE DIDACTICE - DISLEXIE-DISGRAFIE 1. Proiect didactic - Consolidarea citirii - scrierii grupurilor de litere Deficiența: Dislexie disgrafie Clasa: a II-a și a III-a Tipul activității: Terapie în grup Etapa terapeutică: Etapa însușirii propozițiilor Demers terapeutic: Lexia și grafia cuvintelor și a propozițiilor scurte Subiectul activității: Ne jucăm și învățăm să scriem grupurile de litere ce-
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
exercițiul, analiza fonetică, descoperirea dirijată, observația, jocul didactic, instructajul verbal, citirea în lanț; Resurse materiale: fișe de lucru, pixuri, pitici și Alba ca Zăpada în miniatură, casa piticilor, CD, calculator, recompense (flori); 3. Proiect didactic - Semne de punctuație Deficiența: Dislexie disgrafie Clasa: a III a Tipul activității: Terapie de grup Etapa terapeutică: Etapa însușirii propozițiilor Scopul activității: Exerciții de citire și dictare de texte scurte, respectând semnele de punctuație și elementele prozodice Scopul activității: Consolidarea scris-cititului de propoziții Strategii didactice: Descoperirea
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
textul dialogat; Să scrie după dictare un text scurt, respectând regulile de punctuație și ortografice; Să precizeze și să completeze cuvintele dintr-un rebus. c) Psihomotorii: Să adopte o poziție corectă pe scaun. 4. Proiect didactic - Dezvoltarea vocabularului Deficiența: Dislexie disgrafie Clasa: a III - a Școală obișnuită Tipul activității: Terapie de grup Etapa terapeutică: Etapa textelor Program terapeutic: Perfecționarea scris - cititului de texte, dezvoltarea vocabularului Strategii didactice: Descoperirea dirijată, conversația, exercițiul oral și scris. Material didactic: Fișe individuale, planșă cu integrame
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
cursiv un text; 8. Să povestească corect textul; 9. Să răspundă la întrebări legate de text; 10. Să diferențieze atitudinile pozitive de cele negative ale personajelor dintr-un text dat. 5. Proiect didactic - Propoziția simplă și propoziția dezvoltată Deficiența: Dislexie disgrafie. Clasa: III-a A Școala Specială Tipul activității: Terapie individuală. Demers terapeutic: Program individualizat de recuperare . Scop: Recuperare psihomotorie și comportamentală, dezvoltarea vocabularului, propoziția simplă și propoziția dezvoltată Obiective specifice: 1. Să folosească corect propoziția simplă; 2. Să folosească corect
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
școlare). 2. Tulburări care afectează comunicarea motrice: a) instabilitatea psihomotrice; b) imaturitatea psihomotrice; c) inhibiția psihomotrice; d) astenia psihomotrice. 3. Tulburări de realizare motrice: a) apraxia - dificultăți de execuție a unor mișcări uzuale sau adaptate unui scop bine definit; b) disgrafia - dificultăți de realizare grafică. 4. Tulburări de schemă corporală. 5. Tulburări de lateralitate. 6. Tulburări de structură spațială și orientare temporală. Tulburările de limbaj Cauzate de anumite afecțiuni de natură organică, funcțională, psihologică sau educațională apărute la vârsta mică, tulburările
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
dificilă. Având în vedere schimbarea condițiilor învățării, când cunoștințe achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, acestea se tezaurizează în stocul memoriei, iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării. Așa se explică discalculia, dislexia, disgrafia, alexia, agrafia, alalia, dislaliile, dizartriile, afazia și toate tulburările de comportament și limbaj, în procesul învățării și integrării socio-afective a copiilor cu nevoi speciale. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru a face față unor noi situații
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]