258 matches
-
considerată la fel astăzi. "Datele din literatura de specialitate cu privire la frecvența dislaliilor diferă de la autor la autor, nu numai de specificul limbii, dar și în funcție de exigența celui care diagnostichează. Astfel, Sheridan este de părere că la vârsta de 5 ani dislaliile sunt în proporție de 26% la fete și 34% la băieți, iar la opt ani 15% la fete și 16% la băieți 128". Diferențiem două tipuri de dislalii: dislalia de evoluție (sau dislalia simplă) și dislaliile organice. "Dislalia simplă sau
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
diagnostichează. Astfel, Sheridan este de părere că la vârsta de 5 ani dislaliile sunt în proporție de 26% la fete și 34% la băieți, iar la opt ani 15% la fete și 16% la băieți 128". Diferențiem două tipuri de dislalii: dislalia de evoluție (sau dislalia simplă) și dislaliile organice. "Dislalia simplă sau de evoluție se exclude, de la sine, din patologia limbajului și a vorbirii, așa cum s-a exclus, pentru aceleași motive, și întârzierea simplă", în apariția și dezvoltarea vorbirii. (...) Sistemul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Astfel, Sheridan este de părere că la vârsta de 5 ani dislaliile sunt în proporție de 26% la fete și 34% la băieți, iar la opt ani 15% la fete și 16% la băieți 128". Diferențiem două tipuri de dislalii: dislalia de evoluție (sau dislalia simplă) și dislaliile organice. "Dislalia simplă sau de evoluție se exclude, de la sine, din patologia limbajului și a vorbirii, așa cum s-a exclus, pentru aceleași motive, și întârzierea simplă", în apariția și dezvoltarea vorbirii. (...) Sistemul fonetic
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
părere că la vârsta de 5 ani dislaliile sunt în proporție de 26% la fete și 34% la băieți, iar la opt ani 15% la fete și 16% la băieți 128". Diferențiem două tipuri de dislalii: dislalia de evoluție (sau dislalia simplă) și dislaliile organice. "Dislalia simplă sau de evoluție se exclude, de la sine, din patologia limbajului și a vorbirii, așa cum s-a exclus, pentru aceleași motive, și întârzierea simplă", în apariția și dezvoltarea vorbirii. (...) Sistemul fonetic al sugarului nu este
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
vârsta de 5 ani dislaliile sunt în proporție de 26% la fete și 34% la băieți, iar la opt ani 15% la fete și 16% la băieți 128". Diferențiem două tipuri de dislalii: dislalia de evoluție (sau dislalia simplă) și dislaliile organice. "Dislalia simplă sau de evoluție se exclude, de la sine, din patologia limbajului și a vorbirii, așa cum s-a exclus, pentru aceleași motive, și întârzierea simplă", în apariția și dezvoltarea vorbirii. (...) Sistemul fonetic al sugarului nu este "dislalic", așa cum nu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
5 ani dislaliile sunt în proporție de 26% la fete și 34% la băieți, iar la opt ani 15% la fete și 16% la băieți 128". Diferențiem două tipuri de dislalii: dislalia de evoluție (sau dislalia simplă) și dislaliile organice. "Dislalia simplă sau de evoluție se exclude, de la sine, din patologia limbajului și a vorbirii, așa cum s-a exclus, pentru aceleași motive, și întârzierea simplă", în apariția și dezvoltarea vorbirii. (...) Sistemul fonetic al sugarului nu este "dislalic", așa cum nu este sistemul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dezvoltarea vorbirii. (...) Sistemul fonetic al sugarului nu este "dislalic", așa cum nu este sistemul fonetic al copilului de doi ani, de trei ani etc. Apropierea acestor sisteme infantile, periodicizate, de sistemul fonetic al adultului se face treptat, iar frecvența așa-zisei dislalii "de evoluție" scade pe măsură ce investigăm grupele mai înaintate de vârstă. Este cert că fără să beneficieze de posibilitatea unui tratament logopedic în copilăria lor, adulții de azi prezintă nu cu mult mai multe alterări dislalice decât vor prezenta adulții de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
evoluție" scade pe măsură ce investigăm grupele mai înaintate de vârstă. Este cert că fără să beneficieze de posibilitatea unui tratament logopedic în copilăria lor, adulții de azi prezintă nu cu mult mai multe alterări dislalice decât vor prezenta adulții de mâine. Dislalia "de evoluție" este, deci, un ritm propriu de maturizare a sistemului fonologic al anumitor copii sau o amânare prin condițiile somatice defavorabile a aceste maturizări, iar dispariția ei spontană confirmă acest punct de vedere"129. Totuși, chiar și o dislalie
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Dislalia "de evoluție" este, deci, un ritm propriu de maturizare a sistemului fonologic al anumitor copii sau o amânare prin condițiile somatice defavorabile a aceste maturizări, iar dispariția ei spontană confirmă acest punct de vedere"129. Totuși, chiar și o dislalie de evoluție poate să persiste, odată formată deprinderea. "Dimpotrivă, dislaliile "organice", denumite astfel pentru că însoțesc modificări anatomice sau malformații congenitale ale organelor periferice ale vorbirii (maxilare, buze, limbă, dinți, palat dur și palat moale prea scurt în tulburările de diferențiere
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
a sistemului fonologic al anumitor copii sau o amânare prin condițiile somatice defavorabile a aceste maturizări, iar dispariția ei spontană confirmă acest punct de vedere"129. Totuși, chiar și o dislalie de evoluție poate să persiste, odată formată deprinderea. "Dimpotrivă, dislaliile "organice", denumite astfel pentru că însoțesc modificări anatomice sau malformații congenitale ale organelor periferice ale vorbirii (maxilare, buze, limbă, dinți, palat dur și palat moale prea scurt în tulburările de diferențiere a ocluzivelor, după Borel-Maissony) par a avea mai multe îndreptățiri
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
vorbirii. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, ele nu reprezintă decât modalitatea sub care sistemul fonologic ("normal" pe treapta limbajului și vorbirii ) se adaptează, conform legii fiziologice a minimului efort la condițiile instrumentale pe care le are la dispoziție. Aceste dislalii pot, de altminteri, mai mult sau mai puțin reduse "acrobatic", exercitând funcția normală a limbajului și vorbirii de a obține sunete conforme "normei", în ciuda instrumentelor imperfecte de care se slujește (ceea ce dovedește tocmai normalitatea funcției)"130. Desigur, există și cazuri
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mult sau mai puțin reduse "acrobatic", exercitând funcția normală a limbajului și vorbirii de a obține sunete conforme "normei", în ciuda instrumentelor imperfecte de care se slujește (ceea ce dovedește tocmai normalitatea funcției)"130. Desigur, există și cazuri mult mai complexe, când dislaliile nu pot fi reduse "acrobatic" și când logopedul nu poate interveni cu succes decât după și dacă ceilalți specialiști au reușit să aducă o remediere în domeniul lor de competență. Dislalia dă cele mai multe cazuri de deviere de la normele acceptate, iar
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
130. Desigur, există și cazuri mult mai complexe, când dislaliile nu pot fi reduse "acrobatic" și când logopedul nu poate interveni cu succes decât după și dacă ceilalți specialiști au reușit să aducă o remediere în domeniul lor de competență. Dislalia dă cele mai multe cazuri de deviere de la normele acceptate, iar situațiile cele mai des întâlnite sunt pronunțarea greșită a lui "r" și a lui "s". Prima se numește rotacism, cea de a doua sigmatism. În același mod sunt catalogate și devierile
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
a doua sigmatism. În același mod sunt catalogate și devierile de la pronunțarea acceptată drept corectă a celorlalte consoane (de exemplu, totacism pentru "t", landacism pentru "l", betacism pentru "b" etc.), însă asemenea erori de pronunție se întâlnesc infinit mai rar. Dislalia se poate manifesta în diferite forme. Cunoașterea fiecărui tip de deficiență este absolut necesară, fiindcă, de pildă, la un sigmatism interdental procedurile de corectare sunt diferite de cele ale unui sigmatism lateral ori de cele ale oricărui alt tip de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ale oricărui alt tip de sigmatism. De aceea, după ce se constată etiologia deficienței etiologie care, așa cum s-a arătat, poate ține de medicină (O.R.L., neurologie, stomatologie etc.), se trece la diagnosticul diferențial în cadrul entității logopedice. Despre ce fel de dislalie este vorba?131. Un sunet poate fi: • incorect pronunțat pentru normele unei anumite limbi; • omis cu totul; • înlocuit cu un alt sunet. În acest ultim caz, vorbim despre paradislalie (cu exemplele concrete de pararotacism, parasigmatism etc.) Paradislalia reprezintă înlocuirea unui
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mai ales, adăugiri este mai mare decât la limbajul oral132. Dislaliliile rămân, de cele mai multe ori, la nivelul deficienței, ba mai mult, uneori o pronunțare greșită a unui sunet poate fi considerată chiar șic. Paradislaliile fac mai greu inteligibil mesajul, iar dislaliile polimorfe (dislaliile în care sunt alterate/înlocuite mai multe sunete) pot duce la ceea ce în argoul logopedic este notat drept "salată de cuvinte", caz când limbajul devine neinteligibil. În mod evident, mai ales dacă dislalia se asociază și unei alte
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
adăugiri este mai mare decât la limbajul oral132. Dislaliliile rămân, de cele mai multe ori, la nivelul deficienței, ba mai mult, uneori o pronunțare greșită a unui sunet poate fi considerată chiar șic. Paradislaliile fac mai greu inteligibil mesajul, iar dislaliile polimorfe (dislaliile în care sunt alterate/înlocuite mai multe sunete) pot duce la ceea ce în argoul logopedic este notat drept "salată de cuvinte", caz când limbajul devine neinteligibil. În mod evident, mai ales dacă dislalia se asociază și unei alte tulburări de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mai greu inteligibil mesajul, iar dislaliile polimorfe (dislaliile în care sunt alterate/înlocuite mai multe sunete) pot duce la ceea ce în argoul logopedic este notat drept "salată de cuvinte", caz când limbajul devine neinteligibil. În mod evident, mai ales dacă dislalia se asociază și unei alte tulburări de vorbire (mai des rinolaliei sau dizartriei), asemenea deficiențe coboară la nivel de handicap, cu toate consecințele psihice, sociale, profesionale conferite de acea stare. Rinolalia sau vorbirea nazală este, ca frecvență, cea de-a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
se produce blocajul, putem întâlni rinolalie închisă anterioară, medie sau posterioară. Rinolalia aperta este cauzată de tulburări care, fără a ocluziona traiectul spre gură, dirijează aerul pe nas. De exemplu, "gura de lup" sau palatoschizis-ul (fisuri ale cerului gurii). Spre deosebire de dislalie, unde vocalele sunt afectate extrem de rar, în rinolalie ele accentuează și mai mult efectul dezagreabil al rostirii. De multe ori, intervenția medicului specialist rezolvă singur problema. De aceea, includerea rinolaliei printre dislalii, cum este incadrată de mulți autori, ni se
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
lup" sau palatoschizis-ul (fisuri ale cerului gurii). Spre deosebire de dislalie, unde vocalele sunt afectate extrem de rar, în rinolalie ele accentuează și mai mult efectul dezagreabil al rostirii. De multe ori, intervenția medicului specialist rezolvă singur problema. De aceea, includerea rinolaliei printre dislalii, cum este incadrată de mulți autori, ni se pare abuzivă. Rinolalia vorbirea pe nas este o tulburare particulară de pronunție. O altă includere printre tulburările de articulație (pronunție) este și ea discutabilă: este vorba despre dizartrie. Pentru că aspectul de pronunție
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
închizându-se la loc glota. Această a doua soluție este mult mai convenabilă din toate punctele de vedere, însă cere foarte mult timp, competență din partea logopedului și perseverență și voință din partea subiectului. Deși în literatură dizartria este deseori pusă în legătură cu dislalia, am preferat, totuși, să o încadrăm în mod separat, fiind vorba despre un sindrom. În general, se vorbește de o tetradă simptomatologică, fiind vorba atât de semne dislalice, cât și de tulburări de origine neurologică, tulburări de ritm și tulburări
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
poate fi învățat să scrie corect fie manual, fie, când deficitul motor nu îi permite controlul mișcărilor fine ale mâinii, la mașina de scris, fără niciun semn de tulburare de tip afazic 143. Totuși, componenta neurologică diferențiază evident dizartrie de dislalie. În funcție de localizare, dizartria poate fi de natură corticală, subcorticală, cerebeloasă, bulbară. Tratamentul dizartriei trebuie să țină cont atât de toate aceste cauze, cât și de manifestări, fiind necesară o echipa complexă de specialiști cu rolul predominant al logopedului, mai ales
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
copiii cu handicap intelectual decât la cei cu un IQ normal (la fel și în cazul celor nevăzători sau surzi.) Fără să trecem în revistă diferențele limbajului dintre cele două categorii, există, însă, studii punctuale pentru evidențierea acestor deosebiri privind dislalia, afazia, alalia etc.153. Nu numai că lexicul oligofrenilor este mai sărac, că regulile gramaticale nu sunt decât parțial respectate, că intonația este de multe ori nepotrivită, dar și tulburările motricității aparatului fono-articulator, ritmul vorbirii și conținutul acestora sunt afectate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
26 martie 2009. Șchiopu, Ursula; Verza, Emil; Psihologia vârstelor (ciclurile vieții), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981. Urbina, Susana, Testarea psihologică, Ghid pentru utilizarea competentă a testelor, Editura Trei, București, 2009. Vester, Frederic, Denken, Lernen, Vergessen, DTV, 1980. Verza, Emil, Dislalia și terapia ei (Logopați normali intelectual și logopați cu debilitate mintală și senzorială), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977. Verza, Emil, Psihopedagogia specială, E.D.P., București, 1998. Vianu, Ion, Întroducere în psihoterapie, Editura Dacia, Cluj-Napoca 1975. Wald, Henri, Homo Loquens, Hasefer
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
com/docs/psihologie/7/retardul-psihic22.php http://w.w.w.studenție.ro/referat specificul activitatii psihice-nrcitestero.wikipedia.org.wiki/coeficient de inteligenta http://www.anvrct.3x.ro/clasificare.html http://www.romedic.ro/surditate-0R1426 http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva medicala/dactileme http://ro.wikipedia.org/wiki/Dislalia http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar medical/b.html?pag=7 http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar medical/disartrie dizartrie 5696.html http://dictionar.romedic.ro/acalculia http://www.terapia limbajului.info/tulburarile-polimorfe.html www.terapia limbajului.info/tulburarile-polimorfe.html www.//ro.wikipedia.org.wiki/Afazie
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]