398 matches
-
2002a, 2002b) au studiat reținerea unor coloranți cu biomasa de nămol activ inactivat (prin temperatură ridicată) în domeniul mărimii particulelor de 105-297 μm. Coloranții selectați prezenți în ape reziduale au fost: anionici (Direct Orange 39 și Direct Red 83), neionici (Disperse Violet 8 și Disperse Yellow 54), cationici ( Basic Blue 3 (B-3), Basic Violet 3 (V-3), Basic Yellow 24 (Y-24), Basic Red 18 (R-18), Basic Red 29 (R-29), Basic Blue 47 (B-47), Basic Blue 54 (B-54)). S-a observat că
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
reținerea unor coloranți cu biomasa de nămol activ inactivat (prin temperatură ridicată) în domeniul mărimii particulelor de 105-297 μm. Coloranții selectați prezenți în ape reziduale au fost: anionici (Direct Orange 39 și Direct Red 83), neionici (Disperse Violet 8 și Disperse Yellow 54), cationici ( Basic Blue 3 (B-3), Basic Violet 3 (V-3), Basic Yellow 24 (Y-24), Basic Red 18 (R-18), Basic Red 29 (R-29), Basic Blue 47 (B-47), Basic Blue 54 (B-54)). S-a observat că biomasa nu are afinitate
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
sau în Triton X-100) sau extracția cu metanol. Aceste rezultate sugerează că interacțiunile hidrofobice/hidrofilice sunt importante în legarea coloranților. Sugimori și al. (1999) au izolat fungul Cunninghamella polymorpha care a fost testat asupra capacității de îndepărtare a unor coloranți disperși (utilizați pe scară largă pentru vopsirea textilelor poliesterice). Acest tip de coloranți ridică probleme, deoarece nu sunt degradați ușor (chiar dacă se recurge la procedee biologice) și ajung în cantități mari în mediu. Fiind insolubili în apă, sunt dispersați de detergenți
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
dezvoltarea microorganismului au fost utilizate medii sintetice cu pH 4,3 - 5, iar pentru determinarea spectrofotometrică a colorantului rămas în soluție s-a folosit extracția cu 1-butanol. Fungul este eficient, atingând un procent de adsorbție de 93% pentru 17 coloranți disperși în 120 ore și de 90% pentru colorantul Disperse Blue 60 (DB-60) la concentrații inițiale mari (500 mg L-1) în mediul de cultură. Celulele fungice sunt capabile de a îndepărta astfel de coloranți din ape reziduale. După mojararea celulelor
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
4,3 - 5, iar pentru determinarea spectrofotometrică a colorantului rămas în soluție s-a folosit extracția cu 1-butanol. Fungul este eficient, atingând un procent de adsorbție de 93% pentru 17 coloranți disperși în 120 ore și de 90% pentru colorantul Disperse Blue 60 (DB-60) la concentrații inițiale mari (500 mg L-1) în mediul de cultură. Celulele fungice sunt capabile de a îndepărta astfel de coloranți din ape reziduale. După mojararea celulelor care conțin colorant și extracție cu solvent DB-60 a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
biosorbție-desorbție a celor doi coloranți investigați (Methylene Blue și Reactive Black 5). Aceeași matrice a fost utilizată de Fu și Viraraghavan (2003) pentru imobilizarea biomasei fungului A. niger, pentru adsorbția coloranților Acid Blue 29, Basic Blue 9, Congo Red și Disperse Red 1 în sistem dinamic pe coloană. Pentru reținerea colorantului Reactive Blue MR (RBMR) pe o coloană cu biomasa autoclavată de Trametes versicolor Binupriya și al. (2007a) au aplicat modelul BDST și s-a observat că reprezentările de tip BDST
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
be explained, therefore, through the supposition that any mistake în the relations of one of these powers with Russia would have created problems în others areas of Europe, especially în the north, and for solving them Russia would have to disperse the forces concentrated on the borders of the Ottoman Empire, action that would have diminished the pressure on them. The Porte did not limit to the surveillance of these rapports, but also attempted to control them, making use of its
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în funcție și de factorii climatici. Conținutul de apă (în % din greutatea proaspată) al unor organisme vegetale este: . . . . . . . .83-86% Frunze de plante lemnoase . . . . . . . 79-82% Tulpini de plante lemnoase. . . . . . . 40-45% Tuberculi de cartof . . . . . . . . . . . . . 74-80% Radacina de morcov. . . . . . . . . . . . 87-91% I.4. SISTEME DISPERSE. SOLUȚII I.4.1. Sisteme disperse. Caracteristici generale Un sistem, format dintr-o substanță oarecare, în care se găsește repartizată o altă substanță se numește sistem dispers. Substanța în care se face dispersia se numește mediu de dispersie sau solvent
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Conținutul de apă (în % din greutatea proaspată) al unor organisme vegetale este: . . . . . . . .83-86% Frunze de plante lemnoase . . . . . . . 79-82% Tulpini de plante lemnoase. . . . . . . 40-45% Tuberculi de cartof . . . . . . . . . . . . . 74-80% Radacina de morcov. . . . . . . . . . . . 87-91% I.4. SISTEME DISPERSE. SOLUȚII I.4.1. Sisteme disperse. Caracteristici generale Un sistem, format dintr-o substanță oarecare, în care se găsește repartizată o altă substanță se numește sistem dispers. Substanța în care se face dispersia se numește mediu de dispersie sau solvent, sau dizolvant; substanța care se disperseză
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
lemnoase. . . . . . . 40-45% Tuberculi de cartof . . . . . . . . . . . . . 74-80% Radacina de morcov. . . . . . . . . . . . 87-91% I.4. SISTEME DISPERSE. SOLUȚII I.4.1. Sisteme disperse. Caracteristici generale Un sistem, format dintr-o substanță oarecare, în care se găsește repartizată o altă substanță se numește sistem dispers. Substanța în care se face dispersia se numește mediu de dispersie sau solvent, sau dizolvant; substanța care se disperseză în mediul de dispersie se numește mediu dispers, solvat sau solut. Prin repartizarea unei substanțe în masa altei substanțe se obține
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
substanță oarecare, în care se găsește repartizată o altă substanță se numește sistem dispers. Substanța în care se face dispersia se numește mediu de dispersie sau solvent, sau dizolvant; substanța care se disperseză în mediul de dispersie se numește mediu dispers, solvat sau solut. Prin repartizarea unei substanțe în masa altei substanțe se obține un sistem dispers, care poate fi omogen sau eterogen. Orice sistem dispers este alcătuit din minimum două componente: mediul de dispersie și faza dispersată. Ambele componente se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
care se face dispersia se numește mediu de dispersie sau solvent, sau dizolvant; substanța care se disperseză în mediul de dispersie se numește mediu dispers, solvat sau solut. Prin repartizarea unei substanțe în masa altei substanțe se obține un sistem dispers, care poate fi omogen sau eterogen. Orice sistem dispers este alcătuit din minimum două componente: mediul de dispersie și faza dispersată. Ambele componente se pot găsi în una din cele trei stări de agregare (gaz, lichid, solid), particulele sistemului având
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sau solvent, sau dizolvant; substanța care se disperseză în mediul de dispersie se numește mediu dispers, solvat sau solut. Prin repartizarea unei substanțe în masa altei substanțe se obține un sistem dispers, care poate fi omogen sau eterogen. Orice sistem dispers este alcătuit din minimum două componente: mediul de dispersie și faza dispersată. Ambele componente se pot găsi în una din cele trei stări de agregare (gaz, lichid, solid), particulele sistemului având diferite dimensiuni. Sistemele disperse se clasifică în principiu, după
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
omogen sau eterogen. Orice sistem dispers este alcătuit din minimum două componente: mediul de dispersie și faza dispersată. Ambele componente se pot găsi în una din cele trei stări de agregare (gaz, lichid, solid), particulele sistemului având diferite dimensiuni. Sistemele disperse se clasifică în principiu, după două criterii: ♦ după starea de agregare ♦ după mărimea particulelor dispersate. După starea de agregare a mediului de dispersie și a fazei dispersate se cunosc nouă categorii de sisteme disperse, care sunt redate în tabelul I.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
particulele sistemului având diferite dimensiuni. Sistemele disperse se clasifică în principiu, după două criterii: ♦ după starea de agregare ♦ după mărimea particulelor dispersate. După starea de agregare a mediului de dispersie și a fazei dispersate se cunosc nouă categorii de sisteme disperse, care sunt redate în tabelul I.3 După mărimea particulelor fazei dispersate, sistemele disperse se clasifică în trei categorii: ♦ dispersii moleculare (sau soluții adevărate), în care diametrul particulelor este sub 1 µ m ♦ dispersii coloidale (coloizi) ♦ dispersii grosiere sau brute
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
după starea de agregare ♦ după mărimea particulelor dispersate. După starea de agregare a mediului de dispersie și a fazei dispersate se cunosc nouă categorii de sisteme disperse, care sunt redate în tabelul I.3 După mărimea particulelor fazei dispersate, sistemele disperse se clasifică în trei categorii: ♦ dispersii moleculare (sau soluții adevărate), în care diametrul particulelor este sub 1 µ m ♦ dispersii coloidale (coloizi) ♦ dispersii grosiere sau brute, în care diametrul particulelor este peste 100 µ m (emulsii, suspensii, spume) I.4
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sau soluții adevărate), în care diametrul particulelor este sub 1 µ m ♦ dispersii coloidale (coloizi) ♦ dispersii grosiere sau brute, în care diametrul particulelor este peste 100 µ m (emulsii, suspensii, spume) I.4.2. Soluții moleculare Cele mai importante sisteme disperse sunt dispersiile moleculare, denumite pe scurt soluții. Soluțiile sunt sisteme disperse omogene, formate din două sau mai multe componente, dispersate molecular sau ionic unele în altele, în așa fel încât substanțele componente nu se disting cu ochiul liber și nici
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
m ♦ dispersii coloidale (coloizi) ♦ dispersii grosiere sau brute, în care diametrul particulelor este peste 100 µ m (emulsii, suspensii, spume) I.4.2. Soluții moleculare Cele mai importante sisteme disperse sunt dispersiile moleculare, denumite pe scurt soluții. Soluțiile sunt sisteme disperse omogene, formate din două sau mai multe componente, dispersate molecular sau ionic unele în altele, în așa fel încât substanțele componente nu se disting cu ochiul liber și nici cu microscopul. La orice soluție adevărată, distingem componenta care dizolvă, solventul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și chimie. Obiectul acestei disciplinei este studiul sistemelor numite coloidale. Sistemele coloidale sunt sisteme eterogene de tip special. Suprafețele de separare între faze sunt extrem de extinse. Acest fapt se poate realiza prin dispersarea uneia dintre fazele sistemului. Rezultă un sistem dispers. Denumirea de coloid își are originea în lucrările lui Thomas Graham (1861) și provine de la cuvântul grec „colla” (clei). Graham a propus clasificarea substanțelor în două categorii:cristaloizi, care prin dizolvare dau soluții obișnuite, sisteme omogene și - coloizi, care prin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbția ajunge repede la saturația corespunzătoare echilibrului final de adsorbție, ecuația anterioară se verifică experimental și tensiunea superficială a soluțiilor variază logaritmic. Forma izotermelor tensiunii superficiale variază însă mult de la o soluție la alta. În general, în funcție de forma izotermei, sistemele disperse se pot împărți în trei categorii (fig. 1.6.): majoritatea soluțiilor de neelectroliți urmează tipul de izotermă 2; tipul 1, care prezintă un minim, deci o abatere aparentă de la ecuația generală, corespunde soluțiilor de agenți tensioactivi; un exemplu de substanță
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
-NH2 sau =NH sunt schimbători de anioni, iar grupele -COOH, -OH fenolic, -SO3H conferă acestor rășini proprietăți de schimb cationic. Adsorbția de schimb se întâlnește des în natură și este mult folosită în tehnică. De exemplu rocile, care sunt sisteme disperse naturale, schimbă cationi în prezența apelor naturale: primesc ioni K+ și NH4+ și trimit în soluție ioni Ca2+ și Mg2+. Proprietățile agrotehnice ale solului depind de acest schimb. Un alt exemplu este cel al lacurilor, izvoarelor și nămolurilor curative, a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
repartiție, bazată pe repartiția sau dizolvarea diferențiată a componentelor de separat între două faze: o fază mobilă (gaz sau lichid) și o peliculă dintr-un alt lichid depusă în prealabil pe adsorbantul solid. 119 2.1. Definiție, clasificare Definiție. Sistemele disperse eterogene sunt acele sisteme care prezintă suprafețe de separare între componentele lor. Proprietățile acestor sisteme variază în diferite puncte, componentele interacționând la limita suprafețelor de separare între faze. Sunt sisteme binare, formate din mediu de dispersie și fază de dispersie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
între componentele lor. Proprietățile acestor sisteme variază în diferite puncte, componentele interacționând la limita suprafețelor de separare între faze. Sunt sisteme binare, formate din mediu de dispersie și fază de dispersie. Mediul de dispersie este componenta care predomină, iar faza dispersă este componenta în cantitate redusă. Formarea sistemelor disperse este însoțită de obicei de o modificare în salt a proprietăților fizico-chimice ale sistemului. Apariția suprafețelor interfazice conduce la creșterea energiei libere, factor care micșorează stabilitatea sistemului. Interfețele de separare sunt sediul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
diferite puncte, componentele interacționând la limita suprafețelor de separare între faze. Sunt sisteme binare, formate din mediu de dispersie și fază de dispersie. Mediul de dispersie este componenta care predomină, iar faza dispersă este componenta în cantitate redusă. Formarea sistemelor disperse este însoțită de obicei de o modificare în salt a proprietăților fizico-chimice ale sistemului. Apariția suprafețelor interfazice conduce la creșterea energiei libere, factor care micșorează stabilitatea sistemului. Interfețele de separare sunt sediul a numeroase fenomene de adsorbție și interacțiuni moleculare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de o modificare în salt a proprietăților fizico-chimice ale sistemului. Apariția suprafețelor interfazice conduce la creșterea energiei libere, factor care micșorează stabilitatea sistemului. Interfețele de separare sunt sediul a numeroase fenomene de adsorbție și interacțiuni moleculare. Mărimile ce caracterizează sistemele disperse sunt: gradul de dispersie - definit ca numărul de particule ce ar putea fi așezate una lângă alta pe o distanță de un centimetru. Se notează cu d și se măsoară în [cm-1]. Experimental, determinarea gradului de dispersie se face prin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]