1,307 matches
-
inși ignari, primitivi voiau să nu-i acorde calitatea de membru definitiv al Uniunii Artiștilor Plastici. L-au susținut Al. Rosetti, Tudor Vianu, Ion Frunzetti și Vlaicu Bârna, astfel că mișelia n-a avut loc. între preocupările care i-au displăcut a fost și aceea de a lua, la cei 56 de ani ai săi, interviuri, să scrie despre ,limitele oamenilor talentați, despre proștii geniali", să realizeze numeroase interviuri, în unele el fiind și cel care chestiona și cel care răspundea
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
cîș-lovinescian, să zicem, despre doamne. Bunăoară, Aventura lui Ticu Archip. Culegere de nuvele "cunoscute numai cititorilor de reviste obscure", cu o anume furie a eliberării de dulcegărie care înțelegem că place, pînă la urmă, domnului Aderca mai cu seamă fiindcă displace altora. Titlu bun și astăzi, Femeile în romanul românesc. Pornind de la Patul lui Procust. Ca să nu mai spunem de intuiția calităților notelor de subsol, "de cîteva ori mai bune decît textul de sus." Și de lauda artei de a fi
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
Ca tot cronicarul, G. Călinescu are simpatii și idiosincrazii. Unele, foarte tranșante: " Poezia d-lui M. Codreanu prezintă trei note specifice: forma fixă a sonetului, recompensa națională și lipsa de talent." Al. O. Teodoreanu îi place fără întoarcere, Voronca îi displace tot așa. A și avut cu cei de la revista unu o polemică pe tema unei cronici în care susținea, pe drept cuvînt, că poetul Brățării nopților scrie o poezie clară pe care o "distruge" intenționat prin procedee formale sau că
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
că îi voi fi elev. Cum îi mărturisisem că urăsc matematică, la aflarea veștii am fost consternat. Mi-a propus însă un aranjament avantajos conform căruia el nu apărea că mă protejează, iar eu nu trebuia să învăț ceea îmi displace. Cum în ante-penultima clasa de liceu începeam trigonometria, îmi dădea de fiecare dată să învăț pe de rost câteva formule pe care urma că a doua zi, la lecție, să le scriu pe tablă fără că el să mă mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lui, solicitat nu mai puțin de aceeași problemă: prima dintre aceste opere pune în scenă o ființă scindată, cealaltă o istorie, o tragedie scindate. Ideile sunt, cred, un bun comun. Dacă subscriu la conținutul unor idei și nici nu-mi displace forma lor, nu văd de ce aș ezita să le preiau de la alții; în nici un caz nu aș ezita să le împrumut de la tatăl meu. (,Marile contribuții la istoria culturii sunt, de o anumită manieră, aproape uitate pentru că se găsesc pretutindeni
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
abia apoi am venit aici), vedeam în magazine lucruri minunate și, în același timp, îmi dădeam seama că nu aveam bani pentru a le cumpăra. Și mă întrebam ce s-a schimbat. Așa că, la început, sosirea în Occident mi-a displăcut profund. La ce bun, dacă nu ai acces la tot ce poți găsi acolo? Schimbarea a fost, pentru mine, de-a dreptul tragică. - în București, în ce cartier locuiați? - Locuiam pe strada Traian, la numărul 108. Aproape de Hala Traian. Ceaușescu
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
nu a semnificațiilor oamenilor ori evenimentelor cu care mă confruntam, măcar a datelor materiale ce-mi punctau existența, n-am reușit niciodată să dau notațiilor continuitate. Evident, nu am avut și n-am nimic principial împotriva genului ca atare. Îmi displace nombrilismul și mă irită caracterul ostentativ al transformării trăirilor autentice în literatură, însă recunosc că așternerea pe hîrtie a întîmplărilor unei vieți nu devine relevantă decît prin literatură. Dar există o literatură care sacrifică sinceritatea de dragul efectului la public și
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
că îi voi fi elev. Cum îi mărturisisem că urăsc matematică, la aflarea veștii am fost consternat. Mi-a propus însă un aranjament avantajos conform căruia el nu apărea că mă protejează, iar eu nu trebuia să învăț ceea îmi displace. Cum în ante-penultima clasa de liceu începeam trigonometria, îmi dădea de fiecare dată să învăț pe de rost câteva formule pe care urma că a doua zi, la lecție, să le scriu pe tablă fără că el să mă mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
alunecat, hélas, tocmai pe făgașul protocronismului: ,Jurnalul de la Păltiniș și Epistolar propagau și o alergie față de cultura Vestului și exaltau virtuțile unui spațiu între Carpați și Dunăre, unde s-ar fi refugiat, în contrast cu întreaga planetă decăzută, filonul cugetării pure. îmi displăcuse și ambiția tînărului filosof care, sărind în arenă, se lua la întrecere nu cu concurenții contemporani, vîrîți toți într-o oală ca mediocri și nesemnificativi, ci cu zeii tutelari ai gîndirii universale". Să reamintim că un asemenea ,protocronism de salon
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. III, Ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, 1974, pp. 393 - 394; footnote> . La 6 mai 1922, din Tescani, Maximilian Costin îi scria, la Berlin: „...fără tine, Breazule, mi-ar fi greu și displăcut să mai fac un singur pas pe drumul ce am apucat, singurul cu putință pentru mine totuși (...) Dar pentru că ne-am găsit, Breazule, nu trebuie să ne pierdem. Să luptăm pentru a rămâne mereu unul lângă altul, măcar cu gândul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
găsi incomparabil mai mulți susținători ai ÎPS Teoctist decât cei 530 de votanți de pe site, după cum există ceva mai mulți spectatori benevoli ai filmelor lui Sergiu Nicolaescu decât cei 317 câștigați de proiectul Cotidianului... Unele nume dintre cele citate îmi displac și mie. Dar aceasta este o opinie strict personală, avansată și asumată ca atare. Nimeni nu-mi dă dreptul să echivalez lista mea de opțiuni cu "starea de drept" a valorilor și nonvalorilor dintr-un anumit domeniu. Ideea în sine
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/10112_a_11437]
-
din partea gazetarilor italieni - Nosferatu. Posesor deja al arhicunoscutului supranume „Guriță“ - în parte pentru simpaticul său stil de a vorbi peltic, dar și pentru apetitul pentru controverse verbale cu cavalerii fluierului („arbitrii“ a fost răspunsul lui Cosmin la întrebarea „ce-ți displace în campionatul spaniol? “) - Contra este parcă prototipul unui dr. Jekill/Mr. Hyde modern. Nosferatu din teren este, în afara arenei, nu numai un exemplu de viață sportivă, dar și un excelent prieten. Și când în cercul de apropiați se numără Jose
Agenda2003-28-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281239_a_282568]
-
Apolodor Despre cantactrița Ada Milea poți spune, precum poporul ei de admiratori devotați, că-i artistul genial pe care l-a produs Republica Mioritică România postdecembristă. Atâta doar că originalei cantactrițe, fenomen fără termen de comparație în muzica românească, îi displac profund superlativele, epitetele, laudele și patetismele. În aceeași măsură însă, o fericesc întâlnirile cu publicul, iar cel timișorean este invitat de Fundația Culturală „Artmedia“ s-o întâlnească pe Ada Milea într-un Pseudoconcert la Club 30, în seara de 8
Agenda2004-9-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282116_a_283445]
-
sa Măria Sa Holocaustul și punct! Deci și cel de la Auschwitz etc. Că, deci, obligându-ne pe noi, ca români, să ne apărăm, argumentele noastre vor servi, în final, cauza „infamă” a celor care neagă Holocaustul și punct! Ceea ce ne sincer displace! Nu stă în intențiile noastre!... Dar, deh! Tu l’as voulu, George Dandin! Deci, cât de cât corect, titlul capitolului ar fi fost Distorsionarea, negarea și minima lizarea holocaustului din România. Iar propriu zis corect ar fi să fie scos
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
răzbune pe cel care voia să o părăsească. Prozatorul face portrete expresive și memorabile avocatului și perfidei femei, care mai are și un nume sugestiv: Ambrozia-Coca Dumitrit. Avocatul îi provoacă repulsie arestatului, determinându-l să se întrebe ce anume îi displace la omul desemnat că apărător al lui și să-și răspundă singur: "Poate ochii aia mici de șobolan obraznic, care vine și-ți mănâncă momeală din cursă, te privește uimit de parca spune numai atât, băi, scârtarule?, după care îți arată
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
înscriindu-l fără consimțămîntul lui pe statul de plată. N-a mai avut ce face: "Refuzul de a lucra la ziar ar fi fost luat drept afront la adresa partidului și tratat în consecință". Muncă propriu-zisă în redacție nu i-a displăcut, era destul de comoda, iar șefii - Nestor Ignat, Sorin Toma, Andrei Băleanu, Sergiu Fărcăsanu - îl tratau bine, afabil. Fiecăruia din acești renumiți dogmatici proletcultiști, care aplicau plini de zel directivele partinice, li se face cîte un portret binevoitor, prin ochii tînărului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
Orice și-ar închipui Viorel Cataramă, acuzația lui că bucureștenii sînt rasiști în privinata minerilor trădează nu numai probleme de limbaj, ci și de altă natură. Din cîte se știe, bucureștenii n-au nimic împotrivă minerilor în general. Lor le displac acei mineri care au facut victime și distrugeri în Capitala și care, la ultimele două mineriade, țineau morțiș să facă ordine la guvern, sub conducerea lui Miron Cozma. Dacă mai multe mii de bucureșteni s-ar fi dus de cîteva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
Dacă Ana Blandiana stăruie pătimaș pentru o clarificare pînă în pînzele albe - acțiunea ei nu denotă un instinct al cruzimii. Dezbaterea se desfășoară pe un tărîm abstract al conceptelor. Cînd e pus la îndoială devotamentul față de o credință, poetei îi displac compromisurile, jumătățile de măsură, aranjamentele. Degeaba asud, aducînd argumente, depoziția în apărarea verticalității în agora e întîmpinată cu scepticism. La ordinea zilei nu e doar sforțarea de a obține dosarele de la fosta Securitate, dar și cea de a elimina falsele
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Nicolae Manolescu DESFIINȚAREA cenzurii, după 1989, n-a rărit rîndurile iconodulilor, dar a permis apariția iconoclaștilor. Dacă nu mi-ar displăcea și unii, și alții, aș spune că s-a creat un anumit echilibru, oricum preferabil dominației celor dinții, ca și exceselor celor din urmă. Dînd cuvintelor nu sensul religios, bizantin, ci un sens cultural mai larg, trebuie să spunem că
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
Mardare glosează pe marginea amintirilor sale, a experienței proprii, din vremurile mizere de dinainte de 1990, cu oarece umor, mușcătoare ironie, plasînd în treacăt lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen grupul de la Păltiniș sau autorului Jurnalului de la Păltiniș), improvizînd pe astfel de temeiuri o mini-teorie personală, justificată în pripă prin două-trei referințe teoretice, a Relațiilor publice. Din prefața aceasta am aflat diverse lucruri despre biografia lui Gabriel Mardare, nimic
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
Europa, ăn care călătorește mănat de curiozitatea de a vedea pur și simplu cum arata alte locuri, dar nu o curiozitate reductiva și asimilatoare, ci una sinceră, ca atare sursă inepuizabila de bucurii și minunări. Oricât de mult i-ar displăcea lui Iso Camartin cuvântul "identitate", pe care al consideră prea la modă, și prin urmare cumva pretențios, acest volum are an centru tema identității. Identitatea ănteleasă nu că suma de predispoziții naturale, ci mai curând construct migălos, selecție conștientă atât
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
afli pentru că este nevoie de romantism și dulcegărie din când în când. Partenerul așteaptă un pic de atenție din partea ta și nici măcar nu cere foarte multe. În plus te va răsfăța cu același tratament și nu poți spune că îți displace. Berbec 9 - 15 iunie 2014 BACALAUREAT 2014. Mentalitatea ta suferă schimbări majore în acest interval pentru că au loc o serie de evenimente profesionale la care nu te-ai fi așteptat. Te vezi nevoit să renunți la prejudecăți pentru a putea
BACALAUREAT 2014. Horoscopul pentru prima săptămână de BAC by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/24763_a_26088]
-
O doză de simpatie pentru Constanța Crăciun transpare și în portretul pe care i-l face și în care nu ezită să descrie trăsăturile de femeie atrăgătoare ale ministresei : „Avea calități de prezență și suflet ce nu puteau decât să displacă ortodoxiei partinice. În primul rând trebuie să fi fost foarte frumoasă în tinerețe, cu capul ei de nemțoaică, păr șaten și ochi albaștri, graseierea ușoară, zâmbetul fugar ce-i lumina figura de madonă“. Deținător de variate poziții în ierarhiile culturale
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
salvatoare superioritate. La fel ca altădată, începînd din copilărie, viața mea se desfășoară mereu pe un dublu plan, unul real, celălalt imaginar. În spațiul imaginar mi-am luat întotdeauna revanșa față de eșecurile de pe tărîmul mediocru al realității cotidiene". Nu-i displace a se compara cu spiritele congenere: "Ibrăileanu avea anumite "plăceri divine" pe care, dacă mă gîndesc bine, constat că și eu le-am resimțit adeseori. De pildă: "Plăcere divină: a exulta de orgoliu și a purta în același timp masca
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
clipă, într-un moment cînd era cu totul uitat la el acasă, un personaj care trezește interesul și intrìgă peste ocean, aproape un membru de drept al peisajului literar peruan. Dar desigur că un asemenea destin nu i-ar fi displăcut acestui personaj într-adevăr neobișnuit și iubitor de contrasensuri uriașe, și el este într-adevăr în spiritul - dacă pot folosi și eu un cuvînt cu dublu înțeles - creatorului lui Apunake.
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]