117 matches
-
Pacienții maniacali sunt întotdeauna distractibili, acțiunile lor fiind sub influența directă a elementelor imediat apropiate. Diagnosticul diferențial este facil în prezența tulburărilor de gîndire de tip schizofrenic, a bizareriilor comportamentale și a incongruenței afective, oricît de grave ar părea tulburările dispoziționale suprapuse. Unele tulburări afective, ca superficializarea trăirilor și anestezia afectivă, tulburările dispoziționale de tip depresiv, pierderea capacității de rezonanță afectivă 16 sunt foarte dificil de diferențiat de tulburările din depresia majoră, descrierea lor de către pacient fiind adsemănătoare în ambele cazuri
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
elementelor imediat apropiate. Diagnosticul diferențial este facil în prezența tulburărilor de gîndire de tip schizofrenic, a bizareriilor comportamentale și a incongruenței afective, oricît de grave ar părea tulburările dispoziționale suprapuse. Unele tulburări afective, ca superficializarea trăirilor și anestezia afectivă, tulburările dispoziționale de tip depresiv, pierderea capacității de rezonanță afectivă 16 sunt foarte dificil de diferențiat de tulburările din depresia majoră, descrierea lor de către pacient fiind adsemănătoare în ambele cazuri. Numai înscrierea lor în cadrul mai larg al tabloului simptomatologic permite unele clarificări
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tipul conversiei, al simptomelor obsesive și obsesiv-compulsive, a căror intensitate se poate modifica ulterior. Apariția unor simptome spihotice, ca și prezența unui sindrom defectual tranșează diagnosticul. 19. Criza de adolescență, prin trăsăturile ei distinctive: exaltare, preocupare pentru idei abstracte, variațiii dispoziționale imprevizibile, reverii, introspecție, timiditate, creează un tablou care pote fi confundat cu schizofrenia. Diagnosticul diferențial al unor tulburări psihotice apărute la adolescență este dificl și impune o atitudine de expectativă. Orice studiu al diagnozei schizofreniei, apreciază trei aspecte: nozologic - cel
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
forței, dezvoltarea unui sistem de justiție global, relația dintre securitatea națională și libertățile civile ș.a. (Koh, 2003:318). Tipurile de optimism / pesimism sunt extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în posibilitatea îmbunătățirii lumii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
psihologică sau biologică. Sandu (1999:44-7) diferențiază între pesimism cronic și recent și între optimism de reacție și continuitate definindu-le ca pe o "extensie a stării de satisfacție actuale către viitor". Taylor (1999) distinge între optimism / pesimism situațional și dispozițional, cel din urmă fiind tributar moștenirii genetice. Optimismul situațional se referă la așteptările pe care un individ le proiectează într-un anumit context, vizavi de faptul că se vor petrece lucruri mai degrabă bune decât rele. Optimismul dispozițional se referă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
situațional și dispozițional, cel din urmă fiind tributar moștenirii genetice. Optimismul situațional se referă la așteptările pe care un individ le proiectează într-un anumit context, vizavi de faptul că se vor petrece lucruri mai degrabă bune decât rele. Optimismul dispozițional se referă la așteptările generalizate, decontextualizate, că lucrurile vor fi mai degrabă bune decât rele; pesimismul dispozițional se referă la tendința de a aștepta lucruri negative de la viitor (Taylor, 1999). Pentru Krastev et al. (2003:4 ), optimismul și pesimismul sociale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care un individ le proiectează într-un anumit context, vizavi de faptul că se vor petrece lucruri mai degrabă bune decât rele. Optimismul dispozițional se referă la așteptările generalizate, decontextualizate, că lucrurile vor fi mai degrabă bune decât rele; pesimismul dispozițional se referă la tendința de a aștepta lucruri negative de la viitor (Taylor, 1999). Pentru Krastev et al. (2003:4 ), optimismul și pesimismul sociale sunt definite ca "așteptări pozitive respectiv negative pe care le are un individ despre propriul său viitor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că atât propriul viitor, cât și al țării va fi mai bun. Tabel 6. Tipuri de optimism și pesimism qA qB Direcția este bună NȘ Direcția este greșită Mai bine Optimism deplin (+, +) Optimism personal (+, 0) Pesimism circumstanțial (+, -) La fel Optimism dispozițional (=, +) Stabil personal (=, 0) Pesimism difuz (=, -) Mai rău Optimism circumstanțial (-, +) Pesimism personal (-, 0) Pesimism deplin (-, -) NȘ Optimism social (0, +) Indecis (0, 0) Pesimism social (0, -) Tabelul de mai jos (Tabel 7) arată evoluțiile înregistrate în toate aceste tipuri de pesimism și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aflate la extreme, observăm faptul că, în afară de câteva excepții 46 atitudinile de pesimism deplin 47 le depășesc pe cele de optimism deplin. O situație similară se observă și în ceea ce privește categoriile pesimism social și pesimism difuz versus optimism social și optimism dispozițional. 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? O posibilă explicație pentru situația descrisă anterior poate fi descoperită dacă încercăm să identificăm caracteristicile principale ale oamenilor care aderă la fiecare tip de optimism / pesimism. Pentru a simplifica
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
următoare (A6-A16) prezintă categoriile și valorile reziduale ajustate standardizate (standardized adjusted residuals) pentru variabilele și celulele în care acestea sunt semnificative (la un nivel de semnificație de 0,05, respectiv 0,01). Tabel A6 1994-03 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal Sex Masculin 2,2 Feminin 3 Feminin 2,5 Educație Școala generală 3,0 Ocupație Patron 2,6 Funcționar 3 Militar 2,6 Casnică 2 Marimea și tipul localității 50-199 mii locuitori 2
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dar cu restrîngeri în alte domenii 2,9 Comportamentul electoral Participă la vot 3,5 Indecis 6,1 Indecis 4,4 Orientarea politică Stânga 2,12 Stânga 4,4 Dreapta 3,43 Tabel A7 1995-03 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal Vârsta Sub 24 ani 4,5 Sex Feminin 2,3 Educație Postliceală 2,4 Ocupație Student 3,6 Șomer 3,0 Maistru/Tehnician/Funcționar 3,9 Mărimea și tipul localității Urban < 20 mii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fără să ne restrîngem de la ceva 2,9 Nu ne ajunge pentru a trăi 2,2 Comportamentul electoral Participă 2,4 Orientarea politică Dreapta 2,0 Stânga 2,1 Stânga 3,2 Tabel A8 1996-03 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal Vârstă Sub 24 ani 3,9 25-34 ani 2,0 55-64 ani 2,0 35-44 ani 2,1 Sex Feminin 2,2 Feminin 2,3 Feminin 2,2 Educație Liceul 2 Profesională 2
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un trai decent 3,1 Ne ajung numai pentru strictul necesar 2,3 Comportamentul electoral Indecis 2,4 Participă 2,4 Indecis 2,7 Orientarea politică Stânga 2,6 Dreapta 3,4 Tabel A9 1997-03 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz pesimism personal pesimism social Vârstă Sub 24 ani 3,2 44-54 ani 2,0 55-64 ani 2,5 Educație Liceu 2,3 Școala generală 3,3 Studii superioare 6,8 Liceu 2 Școala profesională 2,3 Ocupație
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru strictul necesar 2,4 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 8,0 Orientarea politică Dreapta 2,4 Stânga 2,2 *Nu au fost identificate rezultate semnificative pentru categoria "optimism circumstanțial". Tabel A10 1998-06 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil optimism circumstanțial pesimism personal pesimism social Vârstă sub 24 ani 2,2 > 65 ani 2,0 44-54 ani 2,8 Educație Școală profesională 2,5 Școală profesională 2,5 Studii superioare 2,6 Școală elementară 2,9 Școală elementară
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
necesar 2,7 Reușim să cumpărăm bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii 2,7 Orientarea politică Dreapta 4,9 * Nu au fost identificate rezultate semnificative pentru categoria "pesimism difuz". Tabel A11 1999-10 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal pesimism social Vârstă Sub 24 ani 3,7 Sub 24 ani 3,3 Sub 24 ani 2,0 > 65 ani 4,3 55-64 ani 2,8 Sex Masculin 2,3 Feminin 2,5
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru un trai decent 3,8 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 8,7 Orientarea politică Dreapta 5,0 Dreapta 2,2 Stânga 4,7 Stânga 2,3 Dreapta 5,0 Table A12 2000-05 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal pesimism social Sex Masculin 2,4 Feminin 2,0 Feminin 2,2 Educație Școală profesională 2,5 Studii superioare 3,4 Postliceală 2,0 Școală elementară 2,0 Școală elementară 3 Ocupație Agricultură
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să cumpărăm și unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii 2,3 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 5,2 Orientarea politică Dreapta 3,9 Dreapta 5,0 Tabel A13 2001-05 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism social Vârstă sub 24 ani 2,2 sub 24 ani 5,1 > 65 ani 4,3 Sex Feminin 2,6 Feminin 3,6 Masculin 2,4 Feminin 3,2 Educație Studii superioare 2,8
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ne ajung pentru un trai decent 3,5 Ne ajung numai pentru strictul necesar 2,3 Orientare politică Extremă dreaptă 2,1 * Nu au fost identificate rezultate semnificative pentru categoria "pesimism personal". Tabel A14 2002-06 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism social Vârstă sub 24 ani 5,8 > 65 ani 2,2 Sex Feminin 2,8 Feminin 2,4 Educație Studii superioare 3,9 Liceu 2,9 Postliceală 2,2 Școală elementară 3,4 Ocupație
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ne ajung pentru un trai decent 2,6 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 2,2 Orientarea politică Stânga 3,3 * Nu au fost identificate rezultate semnificative pentru categoria "pesimism personal". Tabel A15 2003-05 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz pesimism personal pesimism social Vârstaă sub24 ani 2,4 < 24 ani 6,2 și 24-35 ani 3,5 55-64 ani 2,5 > 65 ani 2,2 > 65 ani 3,4 Sex Feminin 3,0 Feminin 2,0
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
3,4 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 2,2 Orientarea politică Dreapta 2,5 Stânga 2,1 Dreapta 2,0 *Nu au fost identificate rezultate semnificative pentru categoria "optimism circumstanțial". Tabel A16 2004-05 optimism personal pesimism circumstanțial optimism dispozițional stabil pesimism difuz optimism circumstanțial pesimism personal pesimism social Vârstă Sub 24 ani 5,9 > 65 ani 2,2 > 65 ani 2,7 > 65 ani2,9 Sex Feminin 2,4 Feminin 3,0 Educație Postliceală 2,7 și studii superioare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Follin (1963) a observat existența tulburărilor de dispoziție chiar din momentul fazei prodromice a manifestării delirante. Pull (1981), în teza sa în care clasează în ordinea frecvenței simptoamele de pusee delirante acute non-reacționale, pune pe primul loc manifestările timice (stare dispozițională sau excitație prezente amândouă în 83% din cazuri), în timp ce „stările delirante” se observă în 61% din cazuri iar „halucinațiile” în 50% din cazuri. Am citat deja lucrarea lui Cahn (1991) care în mod sigur abordează mai întâi problema dintr-o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ale omului, facilitează interpretările de tip subiectivist și, implicit, îngustează alternativele și alegerile de răspuns la provocările mediului de existență. Altfel spus, „anxietatea” exprimă o stare de rigiditate afectivă, manifestată prin tendința persoanei de a menține aceeași stare emoțională, sau dispozițională, un timp îndelungat, chiar dacă schimbările intervenite în situațiile externe impun adoptarea unei alte atitudini afective. Lupta eficientă cu „ situațiile de frustrare” severe, sau cu sentimentele complexe de frustrație, nu o poate realiza decât o personalitate flexibilă, respectiv acei oameni care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
profesională, autorul procedează la realizarea unor delimitări de nuanță între satisfacția generală și satisfacția de ,,fațetă” pentru ca ulterior, pornind de la cercetările în domeniu, să identifice și să clasifice factorii care condiționează satisfacția. Sunt analizate, prin opoziție, abordarea ambientală și abordarea dispoziționala a satisfacției, din perspectiva susținătorilor celor două puncte de vedere, pentru că apoi, autorul să sublinieze utilitatea acestora pentru psihologia organizațional-managerială. Realizând o incursiune în literatura de specialitate dedicată acestei problematici, autorul sistematizează încercările de teroretizare a satisfacției în munca, prezentând
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
pentru a m] gândi, atunci decizia pe care Socrate ar fi considerat-o corect] ar fi fost luat] deja de c]tre camion. Ceea ce este în mod clar necesar, și ceea ce demonstreaz] Platon și Aristotel, este o accentuare a aspectului dispozițional al comportamentului. Dac] acționez corect și m] expun riscului salvând b]trânica, este datorit] faptului c] am dobândit, într-o oarecare m]sur], o dispoziție de a acționa în acest fel sau datorit] faptului c] am devenit o persoan] curajoas
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cultură, altele de presiunile familiale sau de condițiile academice. Dintre posibilele bariere ce pot împiedica sau îngreuna accesul la formare, Johnstone și Rivera (apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]