103 matches
-
moderne. Dureroasă este și inversarea axiologică produsă de raportul dintre „diletant” și „specialist”. Cultul specialistului, chiar exacerbat, nu pare să fi produs vreun rău în sine - căci nu este nici un rău în faptul de a-ți stăpâni bine meseria. Însă disprețuirea diletantului în epoca modernă este o nenorocire. Cuvântul diletant vine de la verbul străbun dileto, -³re, ³vi, -³tum, care înseamnă „a iubi”, „a respecta”, „a admira”. Diletantul iubește, respectă, admiră regiunile și acele domenii culturale în care nu este specialist. Ce
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
foarte important să știi cum să spui „NU”, ceea ce demonstrează că ai o personalitate puternică. Încearcă să fii tu însuți chiar dacă ceilalți gândesc diferit. Consumul de droguri poate fi o reacție de singurătate, o reacție la probleme ca izolarea sau disprețuirea de sine. Este foarte important să ne ajutăm reciproc; fără a consuma droguri. Drogurile acționează asupra creierului care controlează celelalte părți ale corpului și funcțiile lor. Dar dacă într-o perioadă scurtă de timp o cantitate de drog ajunge la
Drogurile îţi opresc zborul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Postolachi Alexandra, Romanescu Anca-Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2000]
-
reuniunilor, făcând cheltuielile pertinente și exercitând rolul de mediator în fața structurilor sociale. Era o problemă reală să se stabilească delimitarea corectă a autorității stăpânului casei la nivel ecleziastic. În multe cazuri ospitalitatea se transforma într-un instrument de inegalitate, până la disprețuirea celor săraci. Ceea ce am spus până acum ne face să ne gândim că mișcarea lui Isus nu poate fi considerată ca o simplă mișcare religioasă, din moment ce voia să se insereze în mod deplin în societate. Fără îndoială, începând cu Paul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ușoară, în ciuda bogățiilor materialelor. Mai mult, e chiar o sarcină dificilă. La fiece pas descoperi cîte-o imagine prea puțin măgulitoare a vieții politice, a liderilor, a maselor. Descoperi că toate calitățile care fac insuportabilă puterea sînt descrise ca fiind necesare: disprețuirea rațiunii, violența vicleană și despotismul. Nu mai puțin dezolantă apare și imaginea mulțimilor avide de supunere, pradă propriilor pulsiuni, inconștiente prin definiție. Printre altele, e bine de subliniat că această știință lasă la o parte, alături de ipotezele sale de lucru
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pretenția ca nou-convertitul să abandoneze armata, din moment ce putea desfășura anumite servicii publice fără a risca să verse sânge. Catehumenului sau simplului credincios îi era interzis să întreprindă cariera militară: vinovăția nu se regăsea în înrolarea voluntară în oștire, ci în disprețuirea lui Dumnezeu, iar o consecință a acestei acțiuni ducea la devenirea de parte integrantă a structurii militare. Astfel, comunitatea creștină îi excludea din sânul ei pe cei care qui habet potestatem gladii, care dețineau merum imperium: proconsules, legati, procuratores și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe un geniu rar de gânditor și de conducător fără a face economie de laude, iar cea creștină l-a ilustrat lipsit de personalitate, superficial și fără scrupule, înconjurându-l de ură și dispreț, după cum am văzut mai sus. Prin disprețuirea creștinismului, Iulian își propusese restaurarea imperiului pe baza tradițiilor păgâne, prin renașterea păgânismului lipsit de putere și în agonie, cu templele sale în bună parte închise, devastate și cu sacerdoții în plină decadență. Acțiunea sa era foarte dificilă. Păgânii, după
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
întemeiază pe egalitatea de virtuți și dintr-o parte și din cealaltă, pe aceleași gânduri și aceeași voință, aceleași puncte de vedere în a voi sau a nu voi ceva (cap. 3). Temeliile sau fundamentele adevăratei prietenii, acestea sunt: 1) disprețuirea celor lumești; 2) analizarea voilor proprii și grija de a nu prefera cele ale sale celor ale prietenului; 3) să știe că toate pe care le consideră folositoare, trebuie puse mai prejos de binele dragostei și al păcii; 4) să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nimici meritele anticilor sau a-i desconsidera pe moderni. În acest sens, se sugerează că orice atitudine extremă, și de o parte și de alta, este dăunătoare: Recunosc că emulația modernilor ar putea fi periculoasă dacă s-ar transforma în disprețuirea anticilor și în neglijarea studiului acestora."81 Observația este justă și sugerează ca de altfel întregul text al Scrisorii un spirit lucid, intuitiv, cu o percepție clară și logică a lucrurilor în ansamblu. Această viziune complexă îi permite lui Fénelon
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a arătat care sînt aporturile lui Herder, Hegel, Bismark, Marx, el a arătat și care au fost consecințele: "Naționalsocialismul nu este nimic altceva decît consecința împinsă pînă la crimă a acestei adorații a puterii și a subestimării și chiar a disprețuirii valorii omului ca individ. Într-un popor care, mai întîi prin concepția prusacă, amplificată și exagerată, asupra rolului Statului, a esenței sale, a puterii sale, a supunerii absolute datorate acestuia, și apoi prin concepția materialistă asupra lumii, era în felul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
rușine că nu le știu.“ (W. Bartley, op. cit., p. 114.) 57 Ibidem, p. 117. Monk crede că atât convingerile, cât și conduita lui Wittgenstein nu se armonizau cu nici una din tendințele ideologice care se confruntau în Austria anilor ’20: „Datorită disprețuirii tuturor convențiilor, Wittgenstein apărea forțelor conservatoare, clericale, drept socialist; dimpotrivă, socialiștii, care erau suspicioși față de individualismul și atitudinea lui religioasă, presimțeau în el un clerical reacționar.“ (R. Monk, op. cit., p. 208.) 58 Sunt semnificative relatările surorii sale Hermine: „În multe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aiureală; a-l trata; alegere; amară; anxietate; apară; apăsătoare; aroganță; atrocitate; bun; cald; Camil; capăt; căldură; chin; cîine; cîștig; colegă; colegi; colind; complex; crimă; criminal; cuvînt; da; Darius; daună; deplină; deprimare; desconsiderare; destin; detest; dezacord; diferențe; disconfort; discret; displăcere; disprețui; disprețuire; distruge; divorț; a-i dori rău; dragoste; dramă; de dușmani; dur; egoism; el; eu; față încruntată; fără gîndire; la fel; fericire; fete; frumos; gîlceavă; gînd rău; gînd; gîndire; gînduri; gol; grea; gri; groaznică; Grumpy Cat; ignoranță; insuportare; inutil; inutilă; inversiune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
normele gramaticale ale exprimării corecte, și este interesant că aceste abateri se regăsesc si astăzi în exprimarea orală și scrisă a elevilor din gimnaziu. Abaterile acestea pot avea drept cauze ignorarea normelor (provenind fie din ignoranța propriu zisă, fie din disprețuirea intenționată), ori neglijența ocazională legată de grabă și comoditate, cel mai adesea. Astfel, 82 Idem, op.citata, p.114. 83 Idem, op.citata, p•115. 57 unele abateri constau în folosirea unor elemente din varietăți diferite ale limbii: regionale (de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
normele gramaticale ale exprimării corecte, și este interesant că aceste abateri se regăsesc si astăzi în exprimarea orală și scrisă a elevilor din gimnaziu. Abaterile acestea pot avea drept cauze ignorarea normelor (provenind fie din ignoranța propriu zisă, fie din disprețuirea intenționată), ori neglijența ocazională legată de grabă și comoditate, cel mai adesea. Astfel, 82 Idem, op.citata, p.114. 83 Idem, op.citata, p•115. 57 unele abateri constau în folosirea unor elemente din varietăți diferite ale limbii: regionale (de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
rușine că nu le știu.“ (W. Bartley, op. cit., p. 114.) 57 Ibidem, p. 117. Monk crede că atât convingerile, cât și conduita lui Wittgenstein nu se armonizau cu nici una din tendințele ideologice care se confruntau în Austria anilor ’20: „Datorită disprețuirii tuturor convențiilor, Wittgenstein apărea forțelor conservatoare, clericale, drept socialist; dimpotrivă, socialiștii, care erau suspicioși față de individualismul și atitudinea lui religioasă, presimțeau în el un clerical reacționar.“ (R. Monk, op. cit., p. 208.) 58 Sunt semnificative relatările surorii sale Hermine: „În multe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
învață prin lecții, cursuri, seminarii cu manuale, cărți și mijloace mai noi purtătoare de cunoștințe, tehnici, metode (necomuniste, revendică mulți) de însușire a unor obiecte de învățământ, care au cam aceleași destinații ca și în trecutul apropiat: aplicații în viață. Disprețuirea patriotismului nu întărește caracterele oștenilor plecați în misiuni internaționale, nici puterile tinerilor de a se afirma pe alte meleaguri. Cei mai conștienți dintre ei regretă egoismul exacerbat și adesea incomod. Cele două Americi au fost populate de europeni, apoi și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cel de-al Doilea Război Mondial era pe punctul de a izbucni, îl admiram pe Romain Rolland pentru că în 1914 se dovedise mai presus de încăierarea fratricidă, și mă durea că fusese disprețuit pentru faptul că nu putuse să accepte disprețuirile naționale. Am iubit atît de mult muzica, poezia, gîndirea germane, încît nu am putut niciodată, nici chiar în momentele cele mai rele ale asupririi hitleriste, nici chiar în ceasurile cele mai înverșunate ale Rezistenței, să identific Germania cu nazismul. Chiar
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
s-a născut și o nouă formă de viață, bazată pe principiile libertății și demnității umane, al căror cadru îl constituie proclamația adresată țării de către Frontul Salvării Naționale. Căci salvarea înseamnă trecerea cu sacrificii neprețuite de la întuneric la lumină, de la disprețuirea ființei umane, la prețuirea, slujirea și înnobilarea ei. Iubiții mei, în unitate de cuget și simțiri, unitate ce constituie pavăza dăinuirii peste secole a poporului nostru, să mulțumim Bunului Dumnezeu pentru această măreață dobândire a libertății și să dăm urmare
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a născut și o formă nouă de viață bazată pe principiile libertății și demnității umane al căror cadru îl constituie proclamația adresată țării de către Consiliul Frontului Salvării Naționale. Căci salvare înseamnă trecerea cu sacrificii neprețuite de la întuneric la lumină, de la disprețuirea ființei umane la prețuirea, slujirea și înnobilarea ei. Iubiții mei, În unitate de cuget și simțiri, unitate ce constituie pavăză dăinuirii peste secole a poporului nostru, să mulțumim Bunului Dumnezeu pentru această măreață dobândire a libertății și să dăm urmare
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
culorilor va dezvolta simțul formei. Stepa va cauza monotonie, vise nelămurite, dar muntele va influența neatârnarea de caracter. Cât privește izvoarele etnice ale sufletului românesc se știe că de la daci am moștenit vioiciunea și ingeniozitatea dar și duplicitatea și viclenia, disprețuirea morții, tenacitatea dar și șiretenia, iar de la romani voința energică, prudența, ordinea și rigoarea, elocința dar și asprimea și perfidia. Cu acest fond ne-am retras În munți când au venit năvălirile barbare. Creștinismul a prins și s-a răspândit
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
tremurau cu toții precum trestia în apă... (p. 324-325). 46. Îmi amintesc că atunci când eram tânăr și locuiam în conventul din Siena, în Toscana, fratele Ugo, ce se reîntorsese de la Curia Romană, spunea lucruri minunate despre măreția paradisului și vorbea despre disprețuirea lumii în fața fraților minori și a fraților predicatori ce veniseră să-l întâlnească și să-l vadă. Și orice chestiune îi era propusă spre discuție, răspundea cu promptitudine la toate. Toți cei care îl auzeau rămâneau uimiți de prudența și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ați obligat prin ea. Referitor la celelalte sfaturi, sunteți obligați la fel ca și ceilalți creștini, și cu atât mai mult, fiind vorba despre lucruri bune și drepte, fiindcă v-ați oferit pe voi înșivă ca jertfă prețioasă Domnului, prin disprețuirea lucrurilor lumești. 5. În al treilea rând, fiindcă în aceeași Regulă se cere ca frații să nu primească personal sau prin intermediul altora bani sau răsplată de orice fel (și aceasta ei vor să respecte pentru totdeauna), se vrea să se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dat acestei cestiuni sociale [morale] do[u]ă soluțiuni cu totului diferite. Credința în viața după moarte a celor vechi i-a făcut să-i despăgubească pe cei [ce] muncesc viața lor prin o răsplătire după moarte și prin [o] disprețuire a averilor, în fine prin reducerea fericirei la un bun subiectiv, consistând din disprețul averilor și din supraprețuirea situărei * umile și a cugetării filozofice. Altfel cei noi. Siguri, prin succesele naturale despre moartea sufletului individual, sigur cumcă plăcerile simțurilor, ca
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
am început să cultivăm propensiunea către admirarea marilor realizări și să adulăm fără critică bogăția în sine și pentru sine, stimulând ceea ce Smith condamna deja în timpul său, adică „dispoziția către admirarea și aproape venerarea bogatului și a celui puternic, și disprețuirea - sau cel puțin neluarea în seamă - a persoanelor de condiție săracă și umilă”. Dar, concludea Smith, „nici o societate nu poate fi fericită dacă marea majoritate a membrilor săi e săracă și mizerabilă”; - de când am început să acceptăm că democrația, ca
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
fost un aspect frecvent invocat de biserică pentru justificarea considerării comicului drept "blasfemiator", "satanic", și pentru persecutarea asiduă a creatorilor de comic. În nicio perioadă istorică comicul nu și-a pierdut, însă, puterea de a produce seisme de insubordonare prin disprețuire și batjocură. Despre o finalitate socială precisă a comicului vorbește Fr. Dürrematt în eseul Probleme de teatru: "Tiranii acestei lumi nu pot fi mișcați de poeți. La cântecele lor de jale ei cască. Eroii din operele lor sunt considerați niște
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
crap la proțap] să rămână ei cu trenul lor și noi cu Țara Moldovei!"166 dacă printr-o eroare tipografică ar avea în dreptul autorului numele lui Nenea Iancu, ar implica rezerve în privința interpretării ca pledoarie pentru conservarea tradiției cu riscul disprețuirii progresului și ar deveni suspect de camuflare a unui substrat ironic, responsabil de o viziune complet diferită asupra acestui soi de patriotism, perceptibil și ca manifestare a unei suficiențe păguboase și retrograde. Paradoxal, însă, deși ironia este marca cea mai
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]