11,981 matches
-
îl privi pe Caiafa care părea mulțumit de ceea ce tocmai aflase de la procurator. Continuă apoi. -La ce ar putea fi însă folosit oare un tâlhar atât de temut ca Baraba? -Nu te privește Pilat! Ai spus că nu-ți pasă disputa noastră legată de cult. Avem răfuielile noastre care ne privesc doar pe noi. -Fie, spuse Pilat. Îl voi lăsa liber pe Baraba trei zile arhiereule. Doar atât! Caiafa dădu ușor din cap. -Și pune oamenii să caute pe hoți nu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_6_.html [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
2019 cred că reprezintă cel mai important proiect de țară [și] oferă României o ocazie rară de a crește vizibilitatea țării noastre, de a-i întări profilul de actor european, dar și internațional. Este timpul să lăsăm de-o parte disputele politice și să înțelegem că momentul 1 ianuarie 2019 este o oportunitate pentru România pe care avem datoria să o planificăm”. Îți recomandăm Dragi guvernanți, vreți creștere economică? Iată o rețetă în trei pași Cu toate acestea, doamna Birchall nu
De ce suntem o țară mică. Diversiunile zilnice cu care ne pierdem timpul by https://republica.ro/de-ce-suntem-o-tara-mica-diversiunile-zilnice-cu-care-ne-pierdem-viata [Corola-blog/BlogPost/338920_a_340249]
-
străin. Iar ideea instituită tacit că nu contează competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
problemă. Deși aplombul mediatic al Bisericii este, în termeni comparativi, cel mai pregnant după anul 1990 încoace - televiziune, radio, presă scrisă -, aceasta evoluează, deocamdată, cu frâna de mână trasă. Lipsesc din peisajul mediatic, deseori, „mădularele slobode și active“ ale Bisericii, disputele, controversele, chiar vocile critice - dar critica aceea pe care un Nae Ionescu o fixa „în limitele teologiei“ și o așezase drept program al Predaniei. De aici, prin recul, și incapacitatea de a puncta, decisiv, spațiul public din România. „Oficial ne
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
vedere al criticii, autorul e sfătuit să revină pe text și să-i dea o încărcătură emoțională dacă dorește să-și prezinte piesa jucată în fața publicului. Ca forță a macabrului sau grotescului din anumite situații în care autorul își aruncă „disputei scenice” personajele, credem că o aplecare și înțelegere a obsesiei unor personaje din Kafka ar da un alt contur pieselor. Stilul suprarealist, ideatic (inițiat la începuturile sale de C. Petrescu), mai recent : M. Sorescu cu „Iona” și „Paracliserul” ori Fănuș
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxv_tudor_cicu_ioana_voicila_dobre_1336575873.html [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
de realitatea imediată care o trezește din visare. Intrăm, prin intermediul autoarei, într-o lume în care arta veche, colecția, simțul estetic, dar și trendul actual își dispută întâietatea, licitația de obiecte vechi tinde să devină un eveniment monden, născător de dispute, etalarea cu nonșalanta și trufie a puterii și bogăției, pasiunea aproape vicioasa pentru lucruri, jocuri de orgolii deșarte și mult, mult teatru, în înțelesul peiorativ al cuvântului. Este o lume artificială, de film regizat de mai mulți regizori, fiecare cu
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
să fie devastatoare pentru că: [1] nu mai produceați nimic; [2] piețele emergente sunt dominate de multinaționale, legate de grupurile financiare și bancare pe care noi le reprezentăm; [3] urma să aveți în 2009 un an electoral în care, pe fondul disputelor politice, era de anticipat că vă veți sapă singuri groapă. La acest din urmă punct recunosc că a trebuit să ne implicăm; și asta pentru că, dacă în 2008, actualul președinte avea o cotă de popularitate de vreo 60 %, noi trebuia
DISCUŢIE INCENDIARĂ CU UN BANCHER de IULIAN URBAN în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 by http://confluente.ro/Iulian_urban_discutie_incendiara_cu_iulian_urban_1346042723.html [Corola-blog/BlogPost/355270_a_356599]
-
fatal. Trecea grăbit pe locul marcat, dar a fost izbit din plin de o mașină al cărui proprietar s-a dovedit a fi fost în stare de ebrietate pronunțata. Era în divorț cu soția și plecase de la ea după o dispută fără rezultate. Nu-l mai suporta și prefera singurătatea decât conviețuirea cu un bărbat care nu mai corespundea speranțelor. Toate s-au aflat după accident la verificare și reconstituire. Am fost anunțată de o cunoștință comună și am alergat la
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1424876869.html [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
norul este nevoit să plece. Nu mai are chef de joaca și parcă nici puterea să reînceapă lupta cu luna. Își dă seama că întunecimea lui nu mai este dorită de splendoarea astrului nocturn. Luna este mai strălucitoare după aceasta dispută cu norul călător. În biruința ei, dorește să-și descopere întreaga Sa măreție. Domnul Isus este cel ce a biruit norul de păcate din viața noastră personală, dar și a întregii lumi. Prin jertfa Sa de pe cruce, El l-a
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_noapt_ligia_gabriela_janik_1384853330.html [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
și de perioadă. Desigur, dacă se va întâmpla să comentez un eveniment mai recent, voi fi mai în pas cu „vremurile”, dar nu mi-am propus neapărat aceasta. Într-o epocă dominată de interese meschine, de puterea banului și de dispute politice, mi-am fixat un ideal care unora le-ar putea părea utopic: deschiderea unei porți de comunicare cu lumea, comentarea unor opere sau a unor idei, exprimarea liberă a unor păreri, dar totul în folosul artei, și nu al
UN NOU BLOG CU PROFIL CULTURAL-ARTISTIC de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1487462538.html [Corola-blog/BlogPost/350225_a_351554]
-
noastre. Unii se mulțumesc doar cu apartenența la o confesiune și cred că e deajuns. Ei nu au un crez autentic, ci fac o politică religioasă. Această categorie de oameni provoacă cele mai multe controverse pe teme religioase, ajungându-se chiar la dispute serioase, injuste. Religia nu reprezintă o doctrină, ci un crez, o cale și o practică cristică și nu anticristică. Adică pentru stimularea și regenerarea persoanei și nu împotriva persoanei, respectiv distrugerea ei. Greu de înțeles acest lucru pentru unii. Și
CARE ESTE UNICA RELIGIE ADEVARATA? de MARINA GLODICI în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Care_este_unica_religie_adevarata_.html [Corola-blog/BlogPost/345052_a_346381]
-
situează în afară de orice constrângeri, pentru a avea o impresie de ansamblu. Or, cred că s-a putut vedea din toată opera mea filosofică de până acum că felul meu de a gândi este profund românesc“ (ibidem, p. 8). Despre o dispută cu finalități constructive Părintele Profesor Dumitru Stăniloae realizează un amplu comentariu apologetic, ca reacție la afirmațiile făcute de filosoful Lucian Blaga în lucrarea „Religie și spirit“. Disputa a fost absorbită cu interes de publicațiile timpului, fiind tipărită în mai multe
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
felul meu de a gândi este profund românesc“ (ibidem, p. 8). Despre o dispută cu finalități constructive Părintele Profesor Dumitru Stăniloae realizează un amplu comentariu apologetic, ca reacție la afirmațiile făcute de filosoful Lucian Blaga în lucrarea „Religie și spirit“. Disputa a fost absorbită cu interes de publicațiile timpului, fiind tipărită în mai multe ediții. „În această dispută au fost puși în față doi dintre cei mai mari gânditori ai noștri: Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - unul dintre cei mai mari teologi
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
Părintele Profesor Dumitru Stăniloae realizează un amplu comentariu apologetic, ca reacție la afirmațiile făcute de filosoful Lucian Blaga în lucrarea „Religie și spirit“. Disputa a fost absorbită cu interes de publicațiile timpului, fiind tipărită în mai multe ediții. „În această dispută au fost puși în față doi dintre cei mai mari gânditori ai noștri: Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - unul dintre cei mai mari teologi români - și Lucian Blaga - unul dintre cei mai mari filosofi români. Felul în care au fost percepuți
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
Dumitru Stăniloae - unul dintre cei mai mari teologi români - și Lucian Blaga - unul dintre cei mai mari filosofi români. Felul în care au fost percepuți cei doi de către contemporani îi recomanda ca fiind printre cele mai autorizate voci într-o dispută de idei ce s-a dovedit a fi mai mult creatoare decât dăunătoare.“ Momentul acestei dezbateri a fost prefațat de un context mai vechi, nume sonore ale culturii și teologiei românești reacționând la ideile promovate de Lucian Blaga. Între aceștia
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
referință dialogul cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Reacția filosofului față de cele însemnate în lucrarea sus-amintită („Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie“) s-a concretizat într-un pamflet, „De la cazul Grama la tipul Grama“. Analizând la rândul său această dispută într-una din prelegerile sale, marele nostru apologet, profesorul Ioan Gh. Savin, emite un semnal de alarmă cu privire la pericolul disocierii sentimentului religios de cultura poporului român. „Cultura reprezintă doar sufletul unei națiuni, și acest suflet nu se poate nici înlătura
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
din Italia diferite articole care au atingere cu aceste chestiuni”. Din alte documente rezultă că exista un curent de opinie care promova această idee alături de cei menționați în citatul de mai sus, mai ales că în timpul războiului apăruse și o dispută catolico-ortodoxă, care a fost aplanată, se pare, în favoarea părții catolice și din interese politice. Mai exact este vorba de publicarea unui articol anonim, provocator, la adresa profesorului Teodor M. Popescu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea București, în revista Unirea de la
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
care a fost aplanată, se pare, în favoarea părții catolice și din interese politice. Mai exact este vorba de publicarea unui articol anonim, provocator, la adresa profesorului Teodor M. Popescu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea București, în revista Unirea de la Blaj. Disputa a fost aplanată politic și în favoarea părții catolice, deoarece articolul de răspuns, denumit Papolatria, al profesorului ortodox, a fost interzis de la publicare de cenzura politică, în anul 1942, pentru ca relațiile diplomatice cu Italia lui Mussolini și Vatican să nu fie
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
nici sfinți nici eroi, căci aceasta trebuie să aibă har (?!)”36. După cum se poate observa multe din cele ce se spun astăzi despre Biserica Ortodoxă au o vechime respectabilă de cel puțin 50 ani. Ceea ce ne face să bănuim că disputa ortodoxie-catolicism ce durează de mai bine de o mie de ani cu unele aspecte specifice în ultimii două sute de ani este de fapt fundamentul în care cele întâmplate în epoca comunistă nu este decât un moment între altele. Revenind la
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
a trăi; Friedrich Nietzsche, în schimb, considera voința de a trăi o preferință personală, tot el afirmând că „valoarea vieții nu poate fi estimată de cineva în viață, un astfel de om fiind el însuși în cauză, fiind obiect al disputei și nu judecător”. În decursul vieții suntem supuși greșelilor, pe care dacă le conștientizăm la timp, evităm a le mai repeta. Uneori le repetăm inconștient, le repetăm până când ne trezim din greșeală, viața dându-ne lecția ei. Cu cât ne
DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1462981563.html [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
-
găsirea lui și contactează Ambasada României din Statele Unite, fără a primi însă, vreun răspuns. Tot ce mai reușesc mama și sora sa, rămase în țară, să afle este că pe 2 mai, Ana și Iulian au avut din nou o dispută, încheiată pentru această cu o noapte petrecută singură, la niște amici din oraș. Dimineață, văzând că bicicletă cu care Iulica se deplasa zilnic nu se mai află la locul obișnuit, Constantin și Nina deduc că plecase la muncă, de aceea
O ULTIMĂ LUCRARE DE ARTĂ FĂRĂ TITLU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Cazul_disparitiei_graficianului_iulian_duna_o_ultima_lucrare_de_arta_fara_titlu_.html [Corola-blog/BlogPost/371219_a_372548]
-
pe de alta, de fundamente criminogene, sociale și individuale pe care criminologia și psihologia le pot dezvolta pe baza conceptelor proprii acestor științe. Se pune întrebarea contracarării unor astfel de fenomene sociale în condițiile în care, întocmai ca în orice dispută legată de internet, și tentativele de a bloca fluxul de informații de pe sistemele social media (Facebook, Twitter, Instagram etc.) s-au lovit atât de opoziția vehementă a utilizatorilor cât și a mass-media instituționalizată sau a celorlalte forme de manifestare democratică
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și părtinirea vreunei guvernări politice. Ea nu trebuie să fie purtată și manipulată în platforma program a vreunui partid politic și nici nu-și va regăsi, vreodată, sensul și identitatea în
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_ioan_codorean_stelian_gombos_1364820729.html [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
redare a faptelor, m-a determinat să analizez, în acest context, logica unor comunicatori care au îmbrăcat mantia de judecători ai Băncii Naționale. Nu mă voi referi, firește, la acele foarte multe adnotări care ar putea să facă obiectul unor dispute de specialitate. Chiar al unor polemici nesfârșite. De genul: „Politica valutară a băncii centrale a ales să câștige bătălia pe termen scurt cu cursul, dar a uitat că are de purtat și o bătălie mondială pe termen lung”; sau - „era
Capra vecinului de la Drăgăşani. Din Dealul Viilor.... by https://republica.ro/capra-vecinului-de-la-dragasani-din-dealul-viilor [Corola-blog/BlogPost/338894_a_340223]
-
pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și părtinirea vreunei guvernări politice. Ea nu trebuie să fie purtată și manipulată în platforma program a vreunui partid politic și nici nu-și va regăsi, vreodată, identitatea în spectrul propagandei
RELATIA DINTRE STAT SI BISERICA IN CONTEXT EUROPEAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Relatia_dintre_stat_si_biserica_in_context_european.html [Corola-blog/BlogPost/349152_a_350481]